Exclusiv Jutta Urpilainen, comisar european pentru parteneriate internaționale: România știe cum să lupte împotriva propagandei rusești
Comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre experiența pe care România ar putea-o împărtăși altor state aflate în tranziție, dar și despre felul în are țara noastră a învățat să se protejeze împotriva propagandei rusești. Jutta Urpilainen promovează strategia de investiții a Uniunii Europene, „Global Gateaway”, un program de accelerare a tranziției verzi și a celei digitale la nivel global, care va duce la investiții de 300 de miliarde de euro la nivel global.
Anca Suciu, realizator Digi24: Aș vrea să discutăm despre alegerile europene din iunie, extremismul din Europa, dar sper că veți discuta și despre niște oportunități pentru România discutate cu premierul Marcel Ciolacu. Așa că încep cu planul "Global Gateway". Cum va face strategia "Global Gateway" să dezvolte o țară ca România?
Jutta Urpilainen, comisar european pentru parteneriate internaționale: "Global Gateaway" este strategia de investiții a Uniunii Europene. Așa că prin acest program vrem să accelerăm tranziția verde și pe cea digitală la nivel global. A fost adoptat acum doi ani și jumătate, iar obiectivul este de 300 de miliarde de euro investiții la nivel global. Această strategie este bazată pe conceptul european. Comsia Europeană oferă fondurile, dar în același timp statele membre, inclusiv România, contribuie.
Și apoi prin resursele publice vrem să legăm și investiții din mediul privat. A fost unul dintre subiectele pe care le-am discutat cu premierul vostru. Știm că România este deja un jucător important pentru echipa europeană din această regiune. Țara voastră e foarte activă atunci când vine vorba de finanțarea Republicii Moldova și a zonei Balcanilor, aveți niște legături strânse.
Ceea ce mi-ar plăcea să încurajez să facă atât guvernul vostru, cât și românii e să fie mai activi în afara Europei. Avem proiecte foarte interesante în ceea ce privește zona coridorului Caucaz - Marea Caspică.
Dar, de asemenea, și în ceea ce privește Africa. Normal, Africa poate părea departe de România. Dar este de altfel continentul nostru frate, cu mulți oameni tineri și cred că România are expertiză de oferit pentru acel continent, deci trebuie să vedem cum putem încuraja de asemenea și companiile românești să investească în Africa în sectorul energetic și cel digital. Este un subiect pe care aș vrea să îl discut cu reprezentanții sectorului privat de la voi.
România, hub pentru tranziția energetică
Anca Suciu: Cu prim-ministrul nostru, Marcel Ciolacu, ați discutat despre porturile de la Dunăre sau cele de la Marea Neagră?
Jutta Urpilainen: Desigur, am acoperit toate aceste investiții în diferite zone ale infrastructurii, care se află pe agenda guvernului și nu numai. Eu cred că "Global Gateway" poate oferi cu adevărat oportunități reale pentru România să devină un hub al regiunii în ceea ce privește tranziția energetică, dar și lanțurile valorice și conectivitatea digitală.
Ceea ce am mai convenit este ca în viitor să organizăm un forum de business în jurul "Global Gateway" în România. Și sunt sigură, este ceva ce am stabilit cu premierul vostru, că vom continua discuțiile acum, dar sperăm ca și în viitor tot aici la București.
Anca Suciu: Pe partea de finanțare, dacă ne puteți spune ceva despre discuțiile cu premierul și despre domenii care să primească finanțare?
Jutta Urpilainen: Ei bine, să ne uităm la cum e finanțată această strategie "Global Gateway". Folosim resurse publice, deci sunt bani din bugetul Uniunii, de asemenea contribuie și statele membre, deci sunt bani și din bugetele statelor membre. Dar în plus, vrem să încurajăm de asemenea și companiile private să investească în infrastructura grea precum energia, transporturile, zona digitală, precum și în zona mai soft ca educația, sănătatea sau cercetarea.
Spre exemplu, din bugetul Uniunii Europene oferim garanții către Banca de Investiții Europeană, ca mai apoi banca să ofere împrumuturi către firmele din Europa ca ele să investească în proiecte de infrastructură. Deci folosim resurse publice, pentru a atrage investiții private. Acesta este parte din ADN-ul strategiei "Global Gateway".
„Rusia e foarte activă în Africa”
Anca Suciu: Mă intrebam dacă pot fi incluse în acest plan și proiecte referitoare la autostrăzi sau mine, precum Roșia Montană, sau gazul din Marea Neagră?
Jutta Urpilainen: Ei bine, nu vreau să fac comentarii pe proiecte exacte, pentru că cred că asta trebuie să discutăm cu statele membre și cu partenerii. Dar trebuie să subliniem că această strategie este facută pentru a realiza legături în afara Europei. Așa că nu sunt bani pentru statele membre, dar bineînțeles că majoritatea acestor proiecte vin în beneficiul țărilor, inclusiv România pentru că sunt proiecte regionale. De asta cred că atunci când vine vorba despre aceste noi rute, precum cele din regiunea Caucaz sau a Mării Caspice, cred cu siguranță că sunt beneficii și pentru România.
Anca Suciu: Sunt aceste 300 de miliarde de euro menite să țină statele departe de China și de Rusia?
Jutta Urpilainen: Asta e o întrebare foarte bună. Ce vedem noi, mai ales în zona de Sud a globului, adică în Africa, dar și în America Latină și Asia... Nu vedem doar o bătălie a narativelor, ci și o bătălie a ofertelor. Pentru că Africa este un hub geopolitic. Deci diferiți actori și jucători se află acolo... inclusiv Rusia. Da, Rusia e foarte activă în Africa, unde își folosește propaganda.
Dar Rusia "oferă" acolo garanții și servicii de securitate pentru statele din Africa. Știm că statul chinez a oferit numeroase împrumuturi pentru statele africane ca să poată investi în proiectele de infrastructură grea: porturi, căi ferate și așa mai departe.
Deși Europa este în continuare cel mai mare investitor, partener comercial și oferă idei de dezvoltare pentru Africa, este important ca noi, de asemenea, să fim mult mai atenți asupra ofertei noastre. Care este oferta Uniunii Europene pentru Sud, pentru Africa?
Și "Global Gateway" este oferta noastră, oferă investiții de înaltă calitate în infrastructură, dar așa cum am spus, nu doar pentru infrastructură grea, ci și pentru educație.
Care este diferența dintre oferta noastră și celelalte? Noi nu vrem să creăm noi dependențe între statele africane. Vrem ca statele africane să fie din ce în ce mai independente, nu dependente de sprijinul nostru.
De aceea văd că deja este interes printre partenerii noștri din Africa cu privire la strategia "Global Gateway".
Vă ofer un exemplu, care poate fi interesant și din perspectiva României. Când Rusia a atacat Ucraina, am învățat că Africa este în continuare foarte dependentă de importurile de mâncare. În ciuda faptului că Africa are toate disponibilitățile și capabilitățile să producă propria mâncare. Așa că datorită României și a altor state din Europa de Est am putut să creăm aceste coridoare de solidaritate prin care să exportăm din Ucraina în Africa.
Dar bineînțeles că dacă ne gândim la viitorul Africii, continent cu 1,3 miliarde de cetățeni și 70% dintre ei sunt tineri, țelul nostru ar trebui să fie ca Africa să devină independentă din punct de vedere al producției de alimente, astfel încât Africa să nu mai importe mâncare în viitor și să fie independentă. De aceea, în prima fază, am sprijinit prin "Global Gateway" această inițiativă agricolă unde am încercat să îi sprijinim să producă mai multă mâncare într-o manieră sustenabilă, dar de asemenea vrem să dezvoltăm lanțurile valorice și cred că mai precis ăsta e ADN-ul proiectului.
Vrem să creăm parteneriate egale, dar nu vrem să creăm dependențe. Așa cum, spre exemplu, a făcut China.
„Apreciez vizita recentă a președintelui vostru în Africa”
Anca Suciu: Am văzut și ce s-a scris în Politico despre "Global Gateway". Ei sugerează că strategia "Global Gateway" ar trebui regândită. Credeți că strategia s-a plafonat?
Jutta Urpilainen: Cred că au fost diferite tipuri de documente, iar multe dintre ele vin în pregătirea viitoarei comisii.
Dar pentru mine e important în calitate de comisar pentru parteneriate internaționale că am încercat această schimbare de paradigmă. Prin care nu ne tratăm partenerii din Sud, de exemplu din Africa, ca și cum ar fi pioni în favoarea noastră. Ca și cum ar fi părți pentru donațiile noastre și ajutorul nostru.
Dar ei sunt parteneri egali cu noi. Vrem să creăm acest parteneriat mutual cu aceste țări. Bineînțeles că avem propriul interes în ceea ce privește migrația, când vine vorba de materii critice pe care le folosim în sectorul energetic și al tranziției verzi.
Dar de partea cealaltă, scopul nostru este să sprijinim acele societăți și acele state, să fie mai reziliente și independente. De aceea, pentru mine, "Global Gateway" este legat și îndreptat spre obiectivele de dezvoltare durabilă setate pentru agenda 2030, este felul în care organizăm cadrul politic prin care facem rost de mai multa finanțare de la companiile private pentru obiectivele de dezvoltare.
Vor fi desigur numeroase discuții în următoarea Comisie cu privire la cum vă arata "Global Qateway" 2.0, sperăm și 3.0, 4.0 pentru că din perspectiva mea, aceasta e prima versiune a "Global Gateway" și sper să vedem numeroase versiuni viitoare ale proiectului pentru că văd că ar trebui să facem acest proiect drept un vehicul și unealtă permanente care să asigure parteneriatele cu alte state, dar asta ține și de colegii mei viitori care vor decide asta.
Anca Suciu: Știm de la Guvernul României că ați discutat despre educație şi sărăcie cu oficialii noștri. Aș avea câteva întrebări pe acest subiect. Care este nivelul de sărăcie în acest moment în Europa? Ați discutat despre acest aspect sau despre Africa?
Jutta Urpilainen: Cred că este interesant că subiectul educație a fost abordat și în discuțiile mele cu tinerii. Așa că știu că România este mai concentrată pe cooperarea educațională cu statele africane. Este mai degrabă un focus pe cooperare în educație și e ceva ce am discutat și cu premierul vostru.
Apreciez vizita recentă a președintelui vostru în Africa. Cred că e important că președintele vostru a vizitat patru țări africane și aș încuraja România să fie mai activă în special în sectorul educațional. De ce? Pentru că 250 de milioane de tineri sau copii la nivel global nu au în continuare acces la educație. 250 de milioane de copii, e un număr mare.
Așa că eu cred că pentru Romania, dar și pentru propria mea țară, Findanda, iar asta este o părere personală, cred că cea mai importantă modalitate prin care poți schimba societățile este educația. De aceea cred că noi, europenii, trebuie să ne implicăm în investițiile din educație în societățile noastre, inclusiv în România. A fost un subiect subliniat de tinerii cu care m-am întâlnit azi. Dar mai ales în afara Europei.
Pentru că, dacă ne uităm la Africa, așa cum am mai zis, 1,3 miliarde de cetățeni, deci de 3 ori mai mulți decât în Uniunea Europeană și unde 70% sunt sub 30 de ani, deci majoritatea cetățenilor sunt tineri, copii, adolescenți. Iar dacă ei nu au acces la educație, nu au oportunități în societate.
De aceea Uniunea Europeană, și asta a fost decizia mea în calitate de comisar, investește mult în educație. Investim în educație primară, vocațională și în educarea profesorilor. Pentru că știm că nu există educație fară profesori, de aceea rolul profesorului este atât de important.
„Cred că sunteți experți în ceea ce privește tranziția”
Anca Suciu: De ce credeți că vizita președintelui Iohannis în Africa a fost una importantă?
Jutta Urpilainen: Ei bine, nu l-am întâlnit, pentru că în acest moment este plecat din țară, deci nu am avut ocazia să vă întâlnesc președintele cât timp mă aflu în România.
Anca Suciu: Este ăsta un motiv pentru care întâlnirea cu preşedintele nu e pe agenda dumneavoastră?
Jutta Urpilainen: Păi vizita mea în România face parte dintr-un turneu în toate statele membre. Pentru că pe lângă că sunt responsabilă de 126 de state, deci aș spune un grup larg de țări diferite...
Am vrut să vin în România deoarece consider că este important să încurajăm statele din Centrul și Estul Europei să investească în parteneriatele noastre internaționale. Cred că sunteți experți în ceea ce privește tranziția. Ați fost prin această tranziție în societate de la controlul Uniunii Sovietice, ați devenit membri excelenți ai Uniunii Europene.
De asemenea știți cum să luptați împotriva propagandei rusești, din propria voastră experiență.
Ce se întâmplă acum în multe dintre statele noastre partenere, precum în Africa, ei suferă de propaganda Rusiei și dezinformare care este activ răspândită în societățile lor, dar trec și printr-un soi de tranziție similară. De asta cred că voi aveți multă expertiză, ceea ce e foarte valoros pentru partenerii noștri.
De aceea mi-ar plăcea să încurajez România să fie un membru activ al echipei europene și să se implice de asemenea în întărirea relațiilor de cooperare inclusiv cu Africa.
Și cred că, așa cum am spus, turneul făcut de președintele vostru, dar și noua strategie africană, pentru mine, e de asemenea un exemplu, un angajament că faceți asta.
Peste 80% din finlandezi susțin intrarea în NATO
Anca Suciu: Dacă tot vorbim despre președintele nostru, aș vrea să vă întreb câte ceva despre funcțiile de top din Uniune. Ar putea președintele Klaus Iohannis să fie noul șef al NATO?
Jutta Urpilainen: Din păcate, nu stau la masa unde se iau astfel de decizii. Dar știți că propria mea țară, Finlanda, a decis să intre în NATO și pot spune din experiență că a fost o mare schimbare de atitudine și percepție în societatea finlandeză atunci.
Înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, în jur de 20% din cetățenii findandezi erau de acord cu intrarea în NATO. După atacurile Rusiei, am ajuns la 70-80%. Și acum peste 80% din finlandezi susțin asta, acum Finlanda este membru NATO și mulțumesc României pentru că ne-ați sprijinit.
De asemenea cred că asta arată schimbările și vedem schimbarea percepției în Uniunea Europeană și cum securitatea a devenit un fel de prioritate pentru europeni, nu doar pentru cei din Est, inclusiv Finlanda, care are graniță cu Rusia, dar cred că în general, este principalul subiect al alegerilor și cred că este una dintre prioritățile următoarei comisii.
Anca Suciu: Atunci întrebarea care se pune este dacă Mark Rutte este cel mai bun candidat care să îl înlocuiască pe Stoltenberg sau ar putea Finlanda să îl susţină pe Klaus Iohannis?
Jutta Urpilainen: Asta e ceva ce va trebui să întrebați Guvernul finlandez. Guvernul ia decizia pe aceste probleme.
Anca Suciu: Mi-ar plăcea să știu ce credeți despre extremismul în Europa. Unele rapoarte arătau în ianuarie că în 9 țări partidele radicale, de extrema dreaptă ar putea câștiga, în alte 9 ar putea ieși pe locul al doilea, sau pe al treilea. Inclusiv în Romania e un astfel de caz. Cât de radical credeți că vă fi noul Parlament European? După luna iunie.
Jutta Urpilainen: Cred că este foarte greu să facem predicții. Depinde foarte mult de rezultatul alegerilor. Eu sunt proeuropean, bineînțeles, și sper că rezultatul alegerilor să fie pro parlament proeuropean. Cred că este un moment crucial pentru Uniunea Europeană și în cadrul acestor alegeri cetățenii de peste tot din Europa, inclusiv din Romania, au dreptul să spună ce fel de Europă își doresc. Cum să șlefuiască următorii pași ai Europei și cum văd viitorul Uniunii Europene. Așa că din punctul meu de vedere sper ca viziunea să fie una pozitivă și proeuropeană. Sper că putem avea o viziune despre o Europa care să nu fie răsturnată sau care să fie geopolitic izolată, sau mai fragmentată, cred că viziunea mea pentru Europa este să fie una mai unită, mai progresivă, mai socială și mai activă global și conectată.
De aceea cred că e foarte important ca oamenii, inclusiv aici în România, să iasă la vot. Pentru că asta e momentul lor să spună care este viziunea lor asupra viitorului Europei.
Cred că într-un fel ADN-ul democrației este acela că oamenii niciodată nu votează greșit. Este parte a democrației. Dacă credem în democrație, credem și că rezultatul alegerilor este întotdeauna corect, pentru că este alegerea oamenilor.
Însă este important ca oamenii să ia o decizie electorală bazându-se pe informație corectă. Iar asta mă îngrijorează destul de mult. Și este destulă dezinformare și propagandă, mai ales pe social media. Cred că aceasta este provocarea noastră comună. Cum ne vom descurca cu această propagandă și cu această informație care este tot mai răspândită în prezent cu precădere pe internet.
„Partidele extremiste folosesc frica drept motor în campania politică”
Anca Suciu: Cum îi putem face față lui Putin când avem partide politice care sunt finanțate de Moscova?
Jutta Urpilainen: Cred că avem nevoie să fim foarte transparenți. Cred că ce e important în democrație e că oamenii au dreptul să afle cum aceste partide au fost finanțate. Așa ei știu, ok, dacă sunt partide politice în Europa, și știm că sunt, care au fost finanțate de Rusia, fie de China sau de alți actori globali, oamenii trebuie să știe asta. Astfel încât să poată decidă la alegeri bazându-se pe fapte. Desigur că în democrație noi nu le putem spune oamenior să nu voteze partidele politice care sunt finanțate de Rusia, pentru că asta e parte din democrație, dar cred că majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați cu privire la comportamentul Rusiei, cu privire la atacul Rusiei asupra Ucrainei, este o mare solidaritate cu Ucraina și după cum știți am făcut o grămadă ca să susținem Ucraina în ceea ce privește ajutorul umanitar, echipament militar, sancțiuni. S-a adoptat un pachet de sancțiuni printre care și unele economice așa că cred că aceste lucruri chiar contează pentru cetățenii din Europa. Și apoi, pe baza acestor informații, oamenii pot să ia decizii în cadrul alegerilor.
Anca Suciu: Iar după invazia Rusiei în Ucraina am văzut că multe ţări din Europa nu împărtășesc viziunea Bruxelles-ului asupra lumii. Ce părere aveți despre asta?
Jutta Urpilainen: Personal cred în dialog. Și întotdeauna când călătoresc încerc să întâlnesc o varietate diferită de cetățeni, întotdeauna tineri, oameni de business și desigur lideri, așa cum am făcut azi în România. Şi pentru mine, poate cea mai importantă întrebare este de ce în special tinerii sprijină aceste partide extremiste și de ce cred că aceste mișcări politice le oferă lor ceva?
Și apoi de partea cealaltă m-aș întreba pe mine, dar şi pe cei din jur - cum Uniunea Europeană ar putea construi o narativă a speranței? Cred că una dintre caracteristicile acestor mișcări politice este legătura lor cu frica. Folosesc frica drept motor în campania politică. Eu, că politician, în loc de frică aș folosi speranța în campaniile electorale și activitatea politica.
Cred că trebuie să ascultăm oamenii. De aceea cred că acest dialog între mișcarea politică și Buxelles, pe care eu îl reprezint, deci între Comisie și cetățenii noștri e foarte important. Să înțelegem care le sunt îngrijorările și fricile cetățenilor noștri, și cum, pe baza acestora, putem să le oferim speranță și o viziune pozitivă asupra Uniunii Europene. Pentru că eu chiar cred cu adevărat că ne trebuie Uniunea Europeană. Sunt atât de multe provocări transfrontaliere, încălzirea globală, terorism, migraţie, dezvoltarea tehlolologiei.
Chiar avem nevoie ca Uniunea Europeană să depăşescă aceste provocări și de asta mi-ar plăcea să văd că UE reprezintă aceste viziuni și speranțe pentru cetățenii români și, în general în Europa. Asta poate fi modalitatea de a câștiga împotriva naționaliștilor.
„Întotdeauna e un gol între politicieni și cetățeni”
Anca Suciu: Vă îngrijorează, vedeţi o ruptură între cetățeni și Uniunea Europeană?
Jutta Urpilainen: Cred că întotdeauna e un gol între politicieni și cetățeni. Asta e experiența mea în calitate de fost lider de partid și fost viceprim-ministru și ministru de Finanțe. Dar cel mai important e ca acest gol să nu fie prea mare.
Ce am încercat să fac în calitate de comisar a fost să am un dialog activ cu cetățenii. Nu să le spun ce trebuie să facă, ci să îi ascult, să încerc să învăț de la ei. Ceea ce am făcut în România. Am avut discuții excelente cu tinerii voștri, minunați, foarte talentați, în special fete tinere. Am simțit că am fost capabilă să învăț de la acești tineri și acum întrebarea este ce voi face cu rezultatul acestor discuții? Și cred că e important pentru oamenii tineri să vadă schimbarea, pentru că atunci când există acest dialog, întotdeauna trebuie să fie un impact. Ca să să aibă un efect. Acesta cred că este felul în care putem crea societăți incluzive și de asemenea mai proeuropene.
Anca Suciu: Și ultima întrebare, vă rog, în iunie avem o nouă comisie, vorbim despre funcțiile de top din Uniune. Mă întrebam dacă Klaus Iohannis ar putea fi președintele Consiliului European. Acum cu posibilitatea retragerii lui Pedro Sanchez, acesta a spus că va face un anunț luni.
Jutta Urpilainen: Vom vedea care va fi anunțul său. Nimeni nu știe care vă fi rezultatul. Cred că șefii de state și de guverne sunt cei care vor decide cine va fi următorul președinte la Consiliul, la fel și cu următorul președinte al Comisiei și următorul înalt reprezentant al Europei. Deci trebuie întâi să vedem alegerile și rezultatul acestora și pe baza acestora șefii statului și ai guvernului vor putea lua decizii.
Anca Suciu: În concluzie, doamna comisar, ce discuții veți avea astăzi cu sectorul privat?
Jutta Urpilainen: Cu sectorul privat, dar și cu organziațiile societății civile. Caut să întăresc cooperarea cu sectorul privat din România, care e interesul lor să se implice în implamentarea strategiei "Global Gateway" și cum poate fi România mai implicată în acest proiect european de echipă, așa că mă uit cu interes către asta.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
