Iohannis, despre scenariile post-Brexit: Nu trebuie să dezvoltăm proiecte exclusiviste în cadrul UE

Președintele Klaus Iohannis a respins încă o dată, joi, înainte de a pleca la un summit european la Bruxelles, ideea unei Europe cu două viteze, în care la unele proiecte să aibă acces numai anumite state membre. 

Declarația a fost făcută în condițiile în care liderii europeni iau în discuție, informal, scenarii post-Brexit, iar unul dintre ele prevede o Uniune Europeană care să se dezvolte diferențiat. 

Președintele a subliniat că deocamdată sunt discuții exploratorii, iar primele concluzii vor fi aprobate probabil în decembrie 2017. Președintele a reamintit că se dorește ca ieșirea Marii Britanii din UE să aibă loc în prima parte a anului 2019,  în orice caz înainte de următoarele alegeri europarlamentare și desemnarea unei noi Comisii Europene. 

E posibil ca pe parcursul discuțiilor să apară și alte scenarii în afară de cele cinci propuse de Comisia Europeană, a menționat președintele. 

El a subliniat că poziția oficială a României în legătură cu acest subiect este că susținem o Uniune Europeană puternică, unită și solidară, la consolidarea căreia să participe toți membrii. „Nu am fost de părere că e bine să avem o Europă a vitezelor sau a cercurilor concentrice”, a spus șeful statului. 

Klaus Iohannis spune că putem constata că și în prezent nu toată lumea se mișcă, în cadrul UE, cu aceeași viteză, însă este de părere că nu așa trebuie să se întâmple lucrurile și în viitor.

„Să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste, la care accesul să li se dea numai unora dintre membri. Aceasta înseamnă Uniunea Europeană cu două viteze”, a arătat șeful statului.  „Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum ţările Uniunii se mişcă cu viteze diferite şi obiectul spre care tindem, şi eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste 2 sau 3 ani, pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani, şi atunci să construim conceptul nostru în aşa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o Uniune slabă. S-a vehiculat deja, în discuţia publică, că ţările care pot mai mult să facă mai mult. Şi în momentul de faţă avem dosare pe care se lucrează în acest fel. Ar fi foarte simplu de găsit două exemple – Zona Euro şi Zona Schengen”, a explicat președintele.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Bruxelles, pentru un summit consacrat migraţiei şi economiei, dar peste care planează umbra Brexit.  Summitul UE de joi, de la Bruxelles, va fi, probabil, ultima dată când liderii europeni se strâng înainte ca premierul britanic Theresa May să invoce oficial Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, mecanismul pentru ieşirea din blocul comunitar. Discuțiile de joi se vor desfășura în formula 28, pe teme precum imigrația și economia, urmând ca vineri premierul britanic să nu asiste la discuțiile informale pe tema scenariilor post-Brexit.

Declarația completă a președintelui făcută înainte de plecarea la summitul UE:

„Astăzi şi mâine voi participa, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii vor fi legate de ocuparea forței de muncă, creştere economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, precum şi relaţii externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia din Balcanii de Vest.

Mâine va avea loc o sesiune a Consiliului European în format UE27, adică fără Marea Britanie, unde vom discuta informal despre viitorul Uniunii Europene, în perspectiva Summitului de la Roma din 25 martie. Și o să mă refer mai întâi la acest subiect, chiar dacă el nu se discută acum la Bruxelles în mod aprofundat. Tema este însă una fundamentală, pentru că de ea se leagă viitorul construcţiei europene. A generat, această temă a viitorului Uniunii, un interes firesc în rândul opiniei publice de la noi, dar și din alte țări, pentru că punerea în discuţie nu se referă doar la viitorul Uniunii, ci evident, în același mod, şi la viitorul României, fiind parte din Uniunea Europeană.

Fac încă o dată precizarea că suntem chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând, sigur, de la Carta Albă, de la cele cinci scenarii propuse de Preşedintele Comisiei Europene. Nu suntem în faza de decizie și nici nu putem să fim siguri că vom alege unul din aceste cinci scenarii. Este felul în care Președintele Comisiei a văzut variantele, dar e posibil ca, pe parcursul discuțiilor, și vă asigur că vor fi multe discuții nu numai la noi, ci și la Bruxelles, s-ar putea să apară alt scenariu ca fiind mai potrivit, mai convenabil, mai fezabil.

Primele concluzii ale acestui proces de reflecție sau proces de dezbatere care va începe formal, la Roma, pe 25 martie, vor fi agreate probabil în ședința Consiliului European din decembrie 2017. Iar, cu acel prilej, se vor stabili și acțiunile ulterioare care se vor derula până în semestrul I din 2019, atenție, când se dorește finalizarea acestui proces, înainte de alegerile pentru Parlamentul European și înainte de a alege o nouă Comisie.

Poziția noastră este binecunoscută, am avut această poziție încă de la început, am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar și ferm, într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27. Din acest considerent, nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice. Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită şi puternică. Acest lucru a fost şi va fi în continuare prezentat ca poziţia României şi de mine, dar şi de toţi ceilalți participanţi la dezbatere şi la procesul diplomatic.

Consolidarea Uniunii Europene poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat că şi în prezent putem să constatăm că nu toată lumea de mişcă cu aceeași vitează. Faptul că avem o Uniune Europeană cu mai multe viteze este o constatare facilă, aşa se întâmplă lucrurile acum, dar asta nu înseamnă că vrem să se întâmple aşa şi în viitor. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum ţările Uniunii se mişcă cu viteze diferite şi obiectul spre care tindem, şi eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste 2 sau 3 ani, pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani, şi atunci să construim conceptul nostru în aşa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o Uniune slabă. S-a vehiculat deja, în discuţia publică, că ţările care pot mai mult să facă mai mult. Şi în momentul de faţă avem dosare pe care se lucrează în acest fel. Ar fi foarte simplu de găsit două exemple – Zona Euro şi Zona Schengen. Da, dar aceste dosare sunt deschise pentru toată lumea, și așa este bine. Și cei care încă n-au ajuns acolo trebuie să lucreze mai intens, mai bine, ca în final să ajungă tot acolo. Ceea ce este important nu este să închidem variante care pot fi începute de unii și la care pot ajunge toți. Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă Uniunea Europeană ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unor membri și altora nu. De fapt, asta ar însemna Europa cu două viteze, și acest lucru în niciun caz nu ni-l dorim.

Constatăm că acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte faze intermediare, faze de tranziție și trebuie să reprezinte excepțiile, în niciun caz regula.

Revenind la discuţiile care vor avea loc în cadrul reuniunii de astăzi, accentul va fi pus pe găsirea acelor soluţii care să asigure o creştere economică sustenabilă la nivelul Uniunii, care să ducă la creşterea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii europeni.

Politica comercială, securitatea externă şi apărarea, migraţia, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent astăzi pe evoluţiile din Balcanii de Vest, sunt alte teme care se află pe agenda Consiliului European. La finalul Consiliului, voi face o declarație și voi prezenta concluziile la care s-a ajuns în această sesiune”.