Insula Utoya, redeschisă la patru ani de la masacru

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Insula Utoya, deţinută de organizaţia de tineret a Partidului Laburist norvegian, a fost reabilitată: clădirile au fost renovate, terenurile de sport - refăcute şi au fost ridicate construcţii noi. În memoria celor ucişi de Anders Breivik, oficialii au montat un inel uriaş din oţel, suspendat între brazi, în mijlocul pădurii, pe care au scris numele victimelor. Acelaşi lucru a fost gravat pe mici plăcuţe metalice prinse de copaci. Pentru supravieţuitori, reîntoarcerea pe insula Utoya a fost emoţionantă.

Ruben Havik, supravieţuitor al atacului din 2011: Nu poţi să uiţi aşa ceva. Şi nici nu trebuie să uiţi. Dar după o perioadă înveţi să trăieşti cu durerea, aşa că lucrurile devin mai bune. Este un pic ciudat să fiu înapoi, dar în acelaşi timp mă simt foarte bine. Este o legătură specială între oamenii care au fost atunci aici.

La redeschidere a participat, alături de peste 1.000 de tineri, şi un fost premier norvegian care fusese în tabără cu puţin timp înaintea atacului.

Gro Harlem Brundtland, fost premier al Norvegiei: Locul a devenit un simbol al opoziţiei în faţa celor care vor să ne asuprească, să ne distrugă democraţia şi libertatea de exprimare.

La 22 iulie 2011, Anders Breivik a deschis focul în tabăra de vară a tinerilor laburişti de pe insula Utoya, dubă ce a ajuns acolo îmbrăcat ca poliţist. Într-o oră şi jumătate, cât a durat masacrul, bărbatul a ucis 67 de oameni. Anders Breivik susţine că a vrut să apere Norvegia de islam şi de multiculturalism. În august 2012, el a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pe care o prevede legea norvegiană.