Germanii își aduc din Elveția banii, ascunși în bagaje

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Speriaţi că nu vor mai fi protejaţi de secretul bancar, germanii se grăbesc să-şi repatrieze averile din Elveţia prin orice mijloace. Vameşii au descoperit un pensionar care purta un corset de damă cu 150.000 de euro înghesuiţi în el. Un alt bărbat a încercat să-şi ascundă banii în două scutece de adult. Alţii îşi îndeasă averile în lenjeria intimă când trec graniţa. Şi astfel de cazuri sunt tot mai dese.

În ultimii 12 ani, numărul celor care nu-şi declară banii la vamă a crescut de 11 ori. Scurgerea banilor din Elveţia a început încă din 2010, când serviciile secrete germane au cumpărat de la un informator un CD cu numele a peste 1.500 de clienţi nemți suspectaţi de fraudă fiscală. Lista cu nume a costat 2,5 milioane de euro, dar afacerea a fost bună. Zeci de mii de evazionişti s-au prezentat de bună voie la Fisc şi astfel statul a putut să recupereze mai multe sute de milioane de euro.

Presiunile asupra Elveţiei pentru a elimina secretul bancar au continuat pe măsură ce scandalul evaziunii fiscale a luat amploare. Mai multe personalităţi germane au fost date în judecată pentru că şi-au ascuns averile în Elveţia. Iar unele dintre ele chiar au fost condamnate, aşa cum este cazul fostului director executiv al Deutsche Post, Klaus Zumwinkel. În 2010, germanii şi britanicii care nu locuiau în Elveţia deţineau fonduri nedeclarate de peste 130 de miliarde de euro în această țară. Germanii care vor să-şi declare averile trebuie să plătească taxele aferente şi o amendă simbolică, fără alte complicaţii, notează Bloomberg.

După declanşarea crizei, guvernul american a declarat război averilor ascunse în conturile din străinătate, iar Elveţia a fost prima luată în vizor. Mari bănci elveţiene, printre care şi UBS, au fost nevoite să plătească amenzi uriaşe şi să divulge numele clienţilor. Cea mai veche bancă privată din Elveţia, Wegelin, cunoscută pentru că administra averi personale, s-a închis după ce a recunoscut că şi-a ajutat clienţii americani să ascundă active de peste 1,2 miliarde de dolari de Fisc.