Germania propune înființarea posturilor de vicepreședinți ai Comisiei Europene

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Posturile de comisari europeni nu s-ar desfiinţa, ci ar ajunge în subordinea super-comisarilor. Cu alte cuvinte, Germania doreşte să adauge încă un nivel de conducere între preşedintele Comisiei Europene şi comisari.

Paradoxal, se doreşte astfel crearea unei Comisii Europene mai eficiente, deşi, prin introducerea posturilor de super-comisari şi menţinerea posturilor de comisari, numărul funcţionarilor ar creşte. Asta în condiţiile în care oricum Comisia este o instituţie greoaie.

Portofoliile Comisiei Europene, care sunt practic ministere ale Uniunii Europene, sunt împărţite frăţeşte între statele membre. Fiecare ţară UE are dreptul la un post de comisar. Şi, la fiecare extindere a Uniunii Europene a fost înfiinţat câte un portofoliu nou mai mult sau mai puţin important.

Un domeniu important este cel al agriculturii unde comisar este Dacian Cioloş. Un domeniu mai puţin important este cel de multi-lingvism, unde comisar a fost Leonard Orban.

Şi totuşi, ca reforma Comisiei Europene să fie cu adevărat reformă, viitorii super-comisari ar trebui să primească mult mai multă putere de decizie decât actualii comisari.