Constantin Furculiţă este unul dintre agricultorii mari din Moldova. A investit două milioane de dolari într-o livadă de mere în Racovăţ, în apropiere de Chişinău. Dar, după ce Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, fermierul nu a mai putut să îşi vândă merele în Rusia.
Ca o pedeapsă pentru ambiţiile europene ale Chişinăului, Moscova a blocat importurile de fructe şi legume din Moldova.
„Ne-am trezit cu marfa în câmp peste dimineaţă, cu embargoul pus în faţă. Şi atunci a fost nevoie să căutăm alte căi, alte relaţii, să căutăm alte pieţe şi asta a durat, a influenţat mult şi la preţ”, spune Constantin Furculiţă, agricultor.
Embargoul rusesc le-a provocat pierderi de 145 de milioane de dolari fermierilor moldoveni care au sperat în zadar că îşi vor putea redirecţiona produsele pe pieţele Uniunii Europene.
Însă România a fost singura piaţă care şi-a deschis porţile pentru fructele şi legumele de peste Prut. Iar în cazul merelor, cantităţile ajunse în ţara noastră au fost infime, doar 1% din recolta moldovenească de 400.000 de tone de mere.
În mod normal, jumătate din această cantitate ajungea pe piaţa rusească. Disperaţi, fermierii moldoveni au ieşit în stradă şi au cerut guvernului de la Chişinău subvenţii mai mari.
„La ora actuală pomicultorii stau în cumpănă. Nu ştiu ce-i de făcut mai departe. Europa se deschide foarte greu. Este şi altă problemă, că marea majoritate a livezilor au fost plantate mai mult pentru Federaţia Rusă şi nu sunt cunoscute în Uniunea Europeană”, spune Alexandru Slusari, preşedintele asociaţiei UniAgroProtect.
Guvernul Moldovei spune că, deşi fermierii suferă acum, beneficiile acordului cu Uniunea Europeană se vor vedea la un moment dat.
„Efectul pe termen mediu şi lung, pentru agricultură, pentru economie, va fi pozitiv, pentru că am învăţat să investim în calitatea produselor moldoveneşti”, declară Natalia Gherman, ministrul de Externe al Moldovei.
Acum, fermierii din Moldova îşi mai pot vinde fructele şi legumele pe piaţa rusească doar cu ajutorul intermediarilor din alte ţări foste sovietice, ceea ce îi forţează să taie preţurile.
Deprecierea cu 30% a leului moldovenesc din ultima perioadă ar fi trebuit să îi ajute să ofere discounturile cerute de intermediari. Însă acest avantaj este anulat de faptul că agricultorii moldoveni au credite mari în dolari, iar ratele lor la bancă au crescut cu 30% după prăbuşirea leului.