Dezbatere la Paris. C. T. Popescu: Europa este o vacă care este tot timpul sobră şi care trebuie tot timpul să dea lapte
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu consideră că românii consideră Europa „o vacă care este tot timpul sobră şi care trebuie tot timpul să dea lapte”.
„Nu cunosc ce imagine are Europa în ochii europenilor, dar vă pot spune câte ceva despre imaginea pe care o are Europa în rândul cetăţenilor români obişnuiţi, la şapte ani după acceptarea, nu şi integrare României în Europa: această imagine este o vacă, mai mare decât vaca noastră naţională, care râde tot timpul. Vorbesc de vaca noastră naţională şi de vaca mai mare europeană, care este tot timpul sobră şi care trebuie tot timpul să dea lapte. Dacă nu dă lapte, marea vacă europeană nu este bună. Este aproape idiot ce spun, dar, din păcate, este o realitate în România”, a afirmat jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
„Marile valori ale Europei, democraţia, drepturile omului, concurenţa loială, lupta împotriva corupţiei, foarte populară în România sunt cuvinte scrise pe posteriorul mare al marii vaci. Ele sunt utilizate doar şi în primul rând, poate nu „doar” dar cu siguranţă în „primul rând” de politicienii români când vor să împingă capul cornut al vacii în vintrele adversarului politic”, consideră jurnalistul.
„Cetăţeanul român nu vrea, deocamdată, să înţeleagă că laptele nu este gratuit, că la schimb, trebuie să respecte câteva reguli şi valori, că este nevoie să renunţe la câteva lucruri importante cum ar fi suveranitatea naţională totală”, a conchis Cristian Tudor Popescu.
Jean Quatremer, jurnalist la „Libération”, este de părere că este greu de explicat că Europa este o organizaţie internaţională.
„Problema principală pe care o are Uniunea Europeană este neînţelegerea, minciuna că avem o uniune de state şi de popoare. Nu, nu este aşa, este o uniune a statelor. Nu încape îndoială, nu este o uniune a popoarelor. Vorbim de o abordare la nivel interguvernamental, dacă doriţi, toate instituţiile, între ghilimele, federale sunt absente”, a explicat Jean Quatremer.
„Este greu de explicat că Europa este o organizaţie internaţională, în sensul clasic al termenului, sunt state care colaborează, care funcţionează împreună ca un stat democratic. Nu este aşa, pentru că democraţia presupune implicarea poporului, a spaţiului public de dezbatere, care nu există, în acest moment în Europa”, a detaliat jurnalistul francez.
„Funcţionează numai pe baza unanimităţii sau a consensului, disimulează existenţa unor disensiuni ideologice şi dau astfel senzaţia că, în realitate, Europa este un Carcon ideologic şi că votul nu aduce nimic. Se întâmplă asta pentru că indiferent de persoanele care sunt la conducere iau aceleaşi decizii”, a explicat Jean Quatremer.
Jurnalistul Emil Hurezeanu este de părere că est-europenii au alte nevoi, în comparaţie cu occidentalii.
„Pentru prima dată în istoria recentă, în istoria modenă, Planul Marshall a acordat aceleaşi drepturi învingătorilor şi învinşilor, din punct de vedere economic. Apoi Churchill, care nu iubea deloc Europa, poziţie pe care succesoarea sa Marea Britanie o imită bine, şi-a dorit ca Franţa şi Germania să colaboreze vreme îndelugată. Cele două ocupă duplexul în construcţia europeană. Noi ceilalţi, est-europenii avem alte nevoi, în comparaţie cu voi, occidentalii. Spun „voi, ceilalţi”, occidentalii, cum spunea Eugen Ionescu într-una din piesele sale. Noi suntem periferici din punct de vedere geografic şi geopolitic, suntem ultimii veniţi, suntem mai săraci, suntem aproape de fosta Uniune Sovietică şi de întreg spaţiul de influenţă şi de presiune, care s-a reanimat”, consideră Emil Hurezeanu.
„Pentru noi, pentru polonezi, pentru ţările baltice, există probleme cu Rusia, care este un pic iritată din cauza Parteneriatul Estic, în ajunul summitului de la Vilnius. Asta, în comparaţie cu francezii şi germanii, care sunt mult mai calmi în privinţa acestei ameninţări”, a afirmat jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu crede că, deși Uniunea Europeană a fost providenţială, românii rămân provinciali.
„Iar, apoi, a venit marea deziluzie a noastră, a românilor, după intervenţia un pic brutală a Bruxellesului, într-o chestiune internă a României, suspendarea preşedintelui de către Parlament şi referendumul care a urmat, relaţia, şi cred că este o diferenţă la acest capitol, între România şi alte ţări din Europa, pentru că România a avut parte de cea mai dură dictatură comunistă din Est. Relaţia dintre statul comunist român şi cetăţenii lui era complementară, statul impune dictatura ideologică, iar cetăţenii consideră o valoare hoţul. Hoţul care fură bani este un bun al statului”, a completat Cristian Tudor Popescu.
„Astăzi, Uniunea Europeană este statul comunitar, care a înlocuit statul comunist, care e bun în ochii Domnului că se lasă furat, dar care ne revoltă dacă ne cere să respectăm câteva regului simple ale democraţiei. Cu toate că pentru noi, Uniunea Europeană a fost providenţială, rămânem provinciali”, a spus jurnalistul.
„Noi, esticii remarcăm că solidaritatea europeană în domeniul social este ameninţată. Vedem, spre exemplu, că ţara cu cea mai numeroasă minoritate de romi, România - are poate 1,6 milioane de romi - primeşte din fondurile sociale ale UE, care în exerciţiul financiar început în 2007, 65 de miliarde de euro, a primit cea mai mică sumă. Franţa a primit pentru integrarea romilor o sumă de opt ori mai mare din aceste fonduri decât România”, a spus Emil Hurezeanu.
„Nu ştiu dacă Franţa foloseşte aceşti bani ca să plătească biletele de avion ale romilor înapoi spre Bucureşti sau spre Timişoara. Dar, chiar şi în viziunea politică franceză, rezolvarea problemei romilor românilor este în România, care primeşte cei mai puţini bani. Este o lipsă de solidaritate”, crede jurnalistul.
La dezbatere a participat și Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Franţa.
„Compar Uniunea Europeană cu sistemul de încălzire din apartamentul meu. Devin conştient de existenţa lui doar când nu funcţionează, dacă funcţionează, nu mă intersează. Nu mă intersează cum funcţionează sistemul de încălzire, mă intersează doar să funcţioneze. Dacă nu funcţionează, îmi pun diverse întrebări. Există vreo nevoie naturală a cetăţeanului european cum funcţionează Uniunea Europeană?”, a afirmat reprezentantul diplomatic al României în Hexagon.
„Sunt alţii care spun că progresele pe care le-a făcut justiţia din România se datorează îndeosebi presiunilor făcute de Uniunea Europeană. Dar este adevărat că pentru unii dintre români, presiunile Bruxellesului au dus la scăderea încrederii în Uniunea Europeană, pe principiul de ce este nevoie de aşa ceva, de ce după șase, șapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană încă suntem supuşi unor proceduri care sunt aplicate doar României şi Bulgariei”, a adăugat Luca Niculescu.
„România este în continuare monitorizată de Comisia Europeană prin Mecansimul de Cooperare şi Verificare. E adevărat că este vorba mai mult de verificare. Este adevărat că cerinţele CE au separat societatea românească în două. O parte din români nu e deloc mulţumită, întreabă de ce România trebuie să primească un asemena tratament, de ce Croaţia, care a aderat recent la UE nu este supusă aceluiaşi proces de monitorizare”, a spus jurnalistul.
„Arătaţi-mi şi mie schimbările din politica europeană. Eu când mă uit la Sarkozy şi la Hollande, care au politici diferite, mă rog este acelaşi bordel, oricum au platforme politice diferite, dar în Europa este exclusă posibilitatea dezbaterii şi schimbarea. Jurnaliştii nu au cunoştinţe, nu ştiu nimic despre mecanismele europene, nu au cunoştinţe de istorie a Europei”, a fost de părere Jean Quatremer, jurnalist la „Libération”.
„De mai bine de un deceniu presa română a renunţat să mai aibă o viziune, un rol activ în educarea poporului şi se supune patronului politic şi publicului. Constatăm că expresia mass-media include înţelesul de dictatură a maselor asupra media în cazul României”, a conchis Cristian Tudor Popescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
