De ce este România importantă pentru Franța. Interviu cu ambasadoarea Michèle Ramis
Franţa, prin vocea şi acţiunile preşedintelui Emmanuel Macron, se implică mai mult în politica internaţională. Vocalul şef de stat are obiceiul să spună lucrurilor pe nume, indiferent cine îi este interlocutor. A reuşit să clarifice punctul de vedere al ţării sale, pe mai multe subiecte, rămâne de văzut cum va pune în practică planurile pe care le are.
„Franţa şi România fac parte din UE şi NATO şi este cumva logic să construiască împreună o bază industrială de apărare comună, pentru a construi împreună apărarea Europei. De aceea propunem României un parteneriat pe termen lung în domeniul apărării”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul Franţei în România, doamna Michèle Ramis, într-un interviu acordat jurnalistei Digi24 Cristina Cileacu.
La câteva luni după ce a devenit preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron a venit în România într-o vizită de stat. Plecat într-un mini-turneu în estul Europei, liderul de la Elysee a fost atunci în trei ţări: la noi, la bulgari şi în Austria, unde s-a întâlnit şi cu premierii Cehiei şi Slovaciei. Deplasarea a avut ca scop principal atragerea partenerilor estici în susţinerea reformelor europene pe care Macron vrea să le facă. Trebuie să spunem şi că la acel moment, Polonia şi Ungaria au fost evitate.
Cristina Cileacu: De la începutul mandatului dvs de ambasador în România, preşedintele ţării a vizitat România, la fel şi ministrul de externe francez şi alţi demnitari francezi. De ce este România atât de importantă pentru Franţa?
Michele Ramis: Pentru că preşedintele Macron şi miniştrii săi au înţeles că e nevoie de un dialog mai aprofundat cu ţările din Europa de Est, care poate nu s-a întâmplat suficient până acum. Ştim că nu putem ajunge la un consens la Bruxelles decât împreună cu ei. Preşedintele Macron urmăreşte să intensifice convergenţa socială şi fiscală în interiorul UE, de aceea ştie că e nevoie să obţină sprijinul acestor ţări din estul Europei, mai ales a României, o ţară specială pentru noi, o ţară apropiată cultural, istoric, lingvistic. Există legături de prietenie, de afecţiune. Nu vreau să vă reamintesc: istoria, dar în cursul creării sale, România a avut mult sprijin din partea Franţei, Napoleon al III-lea, generalul Berthelot în 1917, apoi aderarea la UE... România nu este o ţară ca oricare alta pentru noi şi cred că preşedintele Macron a înţeles. Prima vizită bilaterală în regiune a fost în România şi cred că acest lucru duce şi la legături de prietenie între politicienii de vârf. Am avut vizita ministrul de externe francez în România acum 2 săptămâni, vizita preşedintelui Senatului. Sunt aici într-o perioadă extrem de favorabilă, cea a Centenarului din 1918, a următoarei preşedinţii la Consiliul UE, care vă va oferi responsabilităţi dvs, românilor. E şi perioada deschiderii sezonului Franţa-România în curând. Deci, România va primi un loc deosebit şi îşi va putea expune părerile, întări prezenţa şi vizibilitatea în Franţa şi cred că există multe oportunităţi pe acest plan.
***
Statele Unite şi Franţa sunt în competiţie pe piaţa de armament din România. Faptul că acum cheltuim 2% din PIB pentru dezvoltarea capacităţilor de apărare atrage companii importante, care produc echipamente militare. Ecuaţia este simplă: primim tehnologie şi knowhow, o parte din producţie se mută pe teritoriul nostru şi suntem primul client care cumpără din ceea ce producem. Echipamentele făcute în România se vând şi în alte ţări. Cu ajutorul Franţei, producem deja elicoptere, le modernizăm pe ale altora, vom face rachete cu rază scurtă de acţiune şi patru corvete.
***
Cristina Cileacu: Apărarea este un domeniu de cooperare între ţările noastre, iar Franţa a semnat deja acorduri cu România pentru producţia de echipament militar. De ce acest domeniu este atât de important?
Michele Ramis: În primul rând, Franţa şi România au un acord de parteneriat strategic de 10 ani. Iar în acest parteneriat strategic există cooperare pe plan economic, industrial. Franţa şi România fac parte din UE şi NATO şi este cumva logic să construiască împreună o bază industrială de apărare comună, pentru a construi împreună apărarea Europei, de aceea propunem României un parteneriat pe termen lung în domeniul apărării pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea în teatrele de operaţie şi dacă vreţi, pentru a întări cultura noastră strategică comună, pentru că Europa are nevoie de autonomie strategică şi nu putem să o facem decât împărţind echipamentele, tehnica de apărare, metodele. Viziunea noastră este a unei Europe mai suverane, mai autonome, şi asta prin cooperare în domeniul apărării între ţările noastre.
***
Planurile preşedintelui Emmanuel Macron includ mai mult decât Europa. Vrea să readucă Franţa în rândul jucătorilor mai vizibili la nivel mondial. Invitat de Donald Trump în SUA, pentru prima vizită de stat primită în mandatul său, a vorbit foarte direct despre subiectele care îl preocupă, inclusiv de la tribuna Congresului american. Chiar dacă viziunea franceză este total opusă celei pe care o are liderul de la Casa Albă şi lucrurile au rămas la fel momentan, comportamentul celor doi şefi de stat a făcut deliciul presei şi analiştilor politici.
***
Cristina Cileacu: Preşedintele Franţei şi-a încheiat vizita în SUA. Cei doi lideri s-au comportat ca doi prieteni foarte buni, dar discursul lor pe subiecte precum naţionalismul, Iran sau schimbările climatice sunt total opuse. Ce a câştigat Franţa după vizita preşedintelui Macron la Washington?
Michele Ramis: Mai întâi, după cum ştiţi, a fost prima vizită de stat primită de preşedintele Trump de când a fost ales, deci este o mare onoare pe care a făcut-o Franţei şi a arătat că Franţa este un partener special. Nu aş zice că poziţiile lor (n.r. cei doi lideri) sunt aşa diferite. În primul rând, avem un partener apropiat Franţei. Această vizită este urmarea invitaţiei preşedintelui Trump de a participa la Paris, anul trecut, la aniversarea zilei de 14 iulie (n.r. Ziua Naţională a Franţei) şi aş spune că este între cei doi şefi de stat o „complicitate", care vine din parcursul lor cumva atipic, care vine din convingerea că împreună putem face foarte multe lucruri. Ştiţi că şi între prietenii cei mai apropiaţi nu suntem mereu de acord cu tot, de aceea este bine să vorbim. Cred că preşedintele Macron vorbeşte despre toate subiectele, cu toţi interlocutorii săi. Cred că vizita sa a permis o întărire a relaţiilor, o clarificare a poziţiei noastre şi cred că nu ar trebui să neglijăm anumite anunţuri făcute despre afacerea nucleară iraniană, despre schimbările climatice, lucruri care au mai fost spuse, lucruri despre care am mai auzit, pe care le-am mai aplaudat şi cred că această vizită ne permite să avansăm, chiar dacă publicul încă nu vede acest lucru.
Cristina Cileacu: Statele Unite îşi menţin poziţia asupra acordului nuclear cu Iran, dar sunt discuţii despre un nou acord. Prima negociere a durat 13 ani. Sunt şanse reale ca toate părţile care au semnat primul acord să lucreze iar la un nou acord?
Michele Ramis: Cred că toate părţile care au semnat acest acord sunt interesate ca el să funcţioneze. Şi scopul acordului este să împiedicăm Iranul să creeze arme nucleare şi toţi sunt interesaţi ca acest lucru să funcţioneze, fie că este vorba despre membrii Consiliului de Securitate (n.r. al ONU), fie că este Iranul însuşi0 sau Germania, deci cred că este „o călătorie” în sine, sunt chestiuni din acest acord care poate ar trebui să fie negociate cu ceilalţi parteneri. În măsura în care există un obiectiv, o finalitate, nu văd de ce partenerii implicaţi să nu aibă un interes în consolidarea şi întărirea acordului. M-am ocupat de problema nucleară iraniană când ocupam alt post şi ştiu cât de valoros este acest acord, ştiu ce valori susţine şi sunt convinsă că toţi cei care l-au semnat vor face tot ce pot să îl păstreze şi să-l consolideze.
***
Parlamentul European a fost locul în care preşedintele francez, aflat pentru prima oară în vizită, şi-a prezentat ideile reformiste pentru Europa. Concluzia discursului său a fost simplă şi de impact: democraţia europeană este cea mai bună şansă a noastră.
***
Cristina Cileacu: Înainte de vizita sa în SUA, preşedintele Macron şi-a prezentat viziunea asupra Europei, în Parlamentul European. Va reuşi Franţa să convingă, mai ales statele din Est, că suntem mai puternici dacă urmăm aceleaşi reguli?
Michele Ramis: În primul rând, discursul preşedintelui Macron în faţa Parlamentului European nu este primul de acest fel, este al treilea. Preşedintele şi-a prezentat viziunea în Grecia, în vara lui 2017, apoi la Sorbona, în septembrie 2017, un discurs fondator, şi apoi a reluat în faţa Parlamentului European discursul despre viziunea sa şi cu ocazia aceasta a lansat şi consultările cetăţeneşti, o formă de dezbatere publică, pe care o dorim lansată înainte de alegerile europene. Cred că preşedintele Macron are o viziune puternică asupra Europei. El ştie că este important să menţinem pacea pe care am construit-o în ultimii 70 de ani şi că polii de putere pe care i-am ridicat să devină mai puternici şi tocmai asta vrea preşedintele Macron, să elimine aceste bariere mentale, care poate există între Estul şi Vestul Europei. El ştie că avem interesul să lucrăm unii cu alţii, că avem nevoie de Estul Europei, că avem nevoie de România ca să construim această Europă şi cred că deşi sunt opinii diferite, acestea se estompează uşor-uşor, pentru că avem un interes comun. Ceea ce s-a spus la Parlamentul European este continuarea a ceea ce a spus la Sorbona, s-a referit la mai multă asistenţă pentru problema migraţiei, pentru întărirea uniunii economice şi monetare, pentru cultură. Sunt convinsă că forţa de convingere a preşedintelui meu atinge o coardă sensibilă, mai ales că toţi avem interesul să lucrăm împreună.
***
Partenerul de cursă lungă al Franţei este Germania şi relaţia Macron-Merkel este solidă. Cei doi ştiu să comunice unul cu celălalt. Trebuie să mai înveţe, aşa cum a spus cancelarul Germaniei, să facă şi compromisuri.
***
Cristina Cileacu: Franţa şi Germania au o relaţie istorică, dar viziunea celor doi lideri, Macron şi Merkel, este diferită, aşa cum a spus chiar doamna Merkel. Uniunea Europeană are nevoie de o decizie pe termen lung. De cât timp au nevoie cei doi lideri pentru a ajunge la o poziţie comună?
Michele Ramis: Nu sunt poziţii atât de opuse. Mai întâi suntem uniţi printr-un tratat care se numeşte Tratatul de la Elysee, care a împlinit 55 de ani la începutul anului şi care marchează începutul prieteniei franco-germane de după anii de război. Acest tratat de la Elysee a fost modernizat, întârit şi ştim că în centrul Uniunii Europene, Franţa şi Germania trebuie să lucreze împreună pentru a putea să evolueze. Deci, preşedintele Macron lucrează îndeaproape cu dna cancelar Merkel. Ştim că a reuşit să formeze într-un final un guvern german, ştim poziţiile fiecăruia dintre ei şi cred că dacă vă referiţi de exemplu la uniunea economică şi monetară este o modalitate de a pune pe masă o foaie de parcurs şi de a trece pas cu pas prin ea pentru a vedea ce ne poate uni. Cred că trebuie să întărim uniunea economică şi monetară, că sunt mijloace prin care să avansăm în etape şi să respectăm cotractele politice ale fiecăruia.
***
La finalul acestei luni, Emmanuel Macron va fi prezent la Forum economic de la Sankt Petersburg, din Rusia. Bineînţeles, principala întâlnire de pe agendă este cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Nu este prima întâlnire directă între cei doi lideri, s-au mai văzut la Versailles, anul trecut, la scurtă vreme după ce Macron a fost ales să ocupe funcţia de şef de stat. Dialogul dintre ei a subliniat din nou, foarte direct, cel puţin din perspectiva franceză, problemele care trebuie rezolvate.
***
Cristina Cileacu: Preşedintele Macron continuă să comunice cu preşedintele Putin. Se pregăteşte Franţa să devină un mediator strategic între Rusia şi Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Rusia şi Statele Unite, pe de altă parte?
Michele Ramis: Mediator strategic. Înainte de orice, politica noastră este să vorbim cu toată lumea. Şi după cum ştiţi, preşedintele Macron va fi în vizită în Rusia la finele lunii mai. Avem un dialog strâns cu Rusia, pentru că suntem membri permanenţi ai Consiliului de Securitate (n.r. al ONU) şi pentru a rezolva crizele mondiale este nevoie ca membrii permanenţi să discute între ei, să fie de acord. Deci, mediator, nu suntem în război, nu este niciun conflict. Sunt tensiuni, sunt diferenţe, dialogul este mereu prezent. Preşedintele Macron efectiv l-a primit pe preşedintele Putin la Paris, la scurt timp după alegerea sa şi i-a vorbit într-un limbaj foarte deschis. Preşedintele Putin a înţeles. Vedeţi, eu cred că funcţionează şi faptul că lucrurile sunt spuse, dacă se păstrează firul unui dialog. Nu ştiu dacă putem spune mediator, dar în orice caz, suntem interesaţi să păstrăm o relaţie bună cu partenerii noştri şi să nu creăm tensiuni suplimentare. Încă o dată, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate trebuie să-şi vorbească, trebuie să se înţeleagă şi să încerce să meargă în aceeaşi direcţie.
Siria este teritoriul pe care se luptă toată lumea cu toată lumea, nimeni nu câştigă, dar sigur pierde populaţia civilă. Atacului cu arme chimice asupra rezidenţilor din Douma, de care a fost acuzat guvernul sirian, i s-a răspuns cu un bombardament chirurgical efectuat de SUA, alături de Franţa şi Marea Britanie. Aşa cum au spus liderii aliaţi, sunt limite peste care chiar nu se trece, iar folosirea armelor chimice este una dintre ele.
***
Cristina Cileacu: Franţa face parte din alianţa ţărilor occidentale în războiul din Siria. Ce planuri are Franţa în Orientul Mijlociu?
Michele Ramis: Ca să vorbim despre Siria, după cum ştiţi, Franţa, Marea Britanie şi SUA au efectuat acum câteva zile, lovituri asupra instalaţiilor chimice ale regimului sirian. Noi ştim că această criză are nevoie de rezolvare politică, ştim cât este de delicat să rezolvăm, ştim că vorbim despre o regiune deja inflamabilă şi că trebuie să găsim o soluţie politică. Noi suntem pentru Orientul Mijlociu cei mai pacifişti posibil, există tensiune, ştim asta. În orice caz, ceea ce preconizăm este o soluţie politică între toate părţile implicate în conflictul sirian. Ar trebui mai întâi ca negocierile să înceapă, ar mai trebui de asemenea ca ajutorul umanitar să ajungă la populaţia civilă, iar aceste lucruri nu se pot face decât într-un cadru de dialog. Ceea ce sperăm este ca reacţia celor trei puteri la atacul chimic să marcheze o limită care să nu mai fie trecută şi că vom putea de asemenea să realizăm şi gestionarea în alt mod a conflictului sirian.
***
Situaţia migranţilor ilegali şi a refugiaţilor rămâne încă nerezolvată pe teritoriul Uniunii Europene. Se discută foarte mult despre această complicată problemă, dar încă nu apare o variantă de lucru care să mulţumească pe toată lumea. În plus, mai multe ţări estice membre UE, au anunţat deja şi reîntăresc mesajul cu orice ocazie, că nu vor să se implice în soluţionarea acestei crize.
***
Cristina Cileacu: Politicile europene asupra migraţiei şi integrării refugiaţilor nu sunt un succes, dar migranţii şi refugiaţii sunt deja în Europa şi continuă să vină. Care sunt propunerile Franţei pe acest plan?
Michele Ramis: Am luat deja măsuri la nivel naţional, având în vedere că Parlamentul a adoptat o lege asupra migraţiei. Vorbim despre un fapt, există un aflux de refugiaţi din 2015 care a declanşat o criză a migraţiei, pentru că gestionarea acestei probleme, fie că vorbim de refugiaţi politici, economici, a fost dificilă, a provocat dificultăţi unor ţări de destinaţie, cu consecinţe în politica internă a unor ţări UE. Noi am luat măsuri pentru a gestiona mai bine acest aflux de refugiaţi. Vă dau un exemplu: între 2013 şi 2017 numărul cererilor de azil a crescut de la 63.000 la 100.000. Noi promovăm o politică a fermităţii şi a omeniei în acelaşi timp. În Uniunea Europeană există multe probleme de rezolvat, de exemplu cea a azilului, să vedem cum se pot aplica prevederile acordului de la Dublin, respectiv cea a primei ţări de azil, care se aplică în cazul aplicantului pentru azil. La fel, trebuie să luptăm împreună pentru a apăra graniţele externe, trebuie să avansăm în chestiunea zonei Schengen, care s-a împotmolit din cauza afluxului migranţilor şi care nu mai funcţionează, pentru că anumite state au restabilit graniţele interne. Dorim o politică comună asupra azilului şi ca refugiaţii să fie primiţi de colectivităţi teritoriale ale refugiaţilor. Deci viziunea noastră este o luptă mai fermă împotriva imigraţiei ilegale şi de a explica refugiaţilor economici pe care nu-i putem primi pe termen lung că avem datoria de a primi refugiaţii politici, a facilita imigraţia legală şi a lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a trecerii ilegale a frontierei. Insist asupra acestui aspect, a imigranţilor care vin ilegal şi a traficanţilor de oameni care încasează sume uriaşe pentru a ajuta migranţii să treacă frontierele contrar tuturor regulilor de securitate. Deci cred că trebuie să întărim lupta împotriva acestui trafic, a activităţilor criminale care pun în pericol viaţa migranţilor. Deci în concluzie: fermitate, omenie şi în acelaşi timp eforturi mult mai concertate de soluţionare a migraţiei în ineriorul UE. Mai avem mult de lucru, sunt conştientă de asta.
Cristina Cileacu: După părerea dvs, România va intra în spaţiul Schengen?
Michele Ramis: Ştim că România este candidată la aderarea la spaţiul Schengen. Atunci când spaţiul va fi pregătit pentru extinderea ei. Aşa cum ştiţi, pentru moment Schengen este în curs de revizuire, de îmbunătăţire, şi în acest moment nu există consens pentru extindere. Sperăm că atunci când va veni momentul, România va putea adera la Schengen dacă reglementările o vor permite în noul context, marcat de un număr ridicat de refugiaţi şi de agravarea fenomenului terorist.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
