Cum se poate lega Constanța de Gdansk prin autostradă și cale ferată? 12 ţări pot oferi un răspuns chiar săptămâna viitoare
Recent, în România a apărut ştirea că se va construi o autostradă şi o cale ferată care să lege Constanţa de Gdansk, în Polonia. Proiectul presupune, de fapt, conexiuni între elemente de infrastructură deja existente, completate acolo unde este nevoie (mai ales pe teritoriul nostru). Ideea este însă în linia proiectului Iniţiativa Celor Trei Mări și poate fi un exemplu de reuşită. Un summit al acestui forum regional are loc săptămâna viitoare și sunt de așteptat decizii importante.
Ce reprezintă Inițiativa Celor Trei Mări?
Douăsprezece ţări din zona mărilor Baltică, Adriatică şi a Mării Negre au un proiect comun de creştere economică, numit Iniţiativa Celor Trei Mări. Statele din Estul Uniunii Europene îşi doresc să reducă decalajul de dezvoltare pe care îl au faţă de ţările din Vest. Aşa a apărut ideea de a conecta regiunea pe trei paliere: energetic, infrastructură şi digital.
Reuşita Iniţiativei Celor Trei Mări înseamnă prosperitate pentru întreaga Uniune Europeană, dar şi o cooperare economică mai aplicată cu SUA.
Proiectul este susţinut de toţi şefii de stat din cele 12 ţări. În urmă cu doi ani, întălnirile dintre ei s-au desfăşurat la Bucureşti. Anul acesta, este rândul Estoniei să găzduiască summitul, doar că pandemia de coronavirus l-a mutat mai mult în mediul virtual.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre planul care va transforma estul Uniunii Europene.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Sunt foarte bucuroasă că în ciuda pandemiei de coronavirus, summitul Celor Trei Mări va avea în cele din urmă loc la Tallinn. Iar asta se întâmplă pentru că vara este cea mai bună ocazie pentru a face un inventar. Munca pentru estonieni durează de mai bine de un an deja şi în acest timp am încercat să facem Iniţiativa Celor Trei Mări, care a început ca o idee, mai închegată şi mai practică. Le sunt recunoscătoare celor care în urmă cu cinci ani au început Iniţiativa, preşedinţii Kolinda Grabar-Kitarović (n.r. fosta preşedintă a Croaţiei) şi Andrzej Duda (n.r. preşedintele Poloniei). În tot acest timp am ajuns să recunoaştem noi, toate ţările riverane celor trei mări, că este deja momentul să implicăm şi nivelul operaţional, adică iniţiativele prezidenţiale ar trebui să implice de asemenea şi guvernele, deja sub conducerea estonă a Iniţiativei Celor Trei Mări au avut deja loc două întâlniri ministeriale.
Şi chiar dacă summitul din acest an este în mare parte online, lucrurile continuă în acelaşi ritm susţinut.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Vor fi întâlniri între şefii de stat, în format intern şi apoi deschis, vor participa ministere şi desigur va fi o prezentare despre ce înseamnă conectivitatea inteligentă. Partenerii noştri din SUA vor participa şi ei la nivel ministerial şi acest lucru arată că pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care a avut mereu o puternică prezenţă americană, aceasta se manifestă şi în vremurile în care este dificil să fii prezent fizic la Tallinn. Summitul nostru va fi pe jumătate real, pe jumătate hibrid. Alături de mine, aici, la Tallinn, vor fi preşedinţii Duda (n.r. al Poloniei) şi Radev (n.r. al Bulgariei).
Investiţii private pentru beneficiari publici
Noutatea pe care o aduce summitul din capitala Estoniei este înfiinţarea unui fond de investiţii care va fi condus de oameni de afaceri, nu de politicieni. Ideea vine ca o completare a banilor pe care toate cele 12 state UE îi pot folosi din bugetul comun al blocului comunitar şi din alte surse de finanţare europeană.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Aşa că am creat fondul Trei Mări. Este un fond manageriat de Amber Capital Management, deci un fond privat, foarte bine cotat. Pentru finanţări, preşedinţii, ţările, îşi pregătesc priorităţile de investiţii, iar acestea sunt infrastructura, energia şi dezvoltarea digitală, de asemenea. Toate aceste nevoi, coordonate de ghidajul politic şi cu susţinerea politicienilor, vor fi obiectul deciziilor pe care le ia un fond privat de investiţii, aşa cum procedează de obicei. Aceste decizii sunt luate independent, din lista de proiecte prezentate managerilor fondului de investiţii, având în vedere obiectivele fondului, dar fără să se supună vreunei intervenţii politice din partea niciunei ţări. Acest lucru este foarte important, pentru că felul în care funcţionează un parteneriat public-privat, ne dorim ca acest fond să fie un investitor imparţial, care chiar alege cele mai bune proiecte, care includ şi promisiunea returnării investiţiei la investitor, dar care în acelaşi timp, se orientează după nevoile de dezvoltare ale ţărilor Celor Trei Mări.
Proiectul care transformă estul Uniunii Europene
Chiar dacă Uniunea Europeană acordă sprijin statelor din fostul bloc comunist pentru a ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu membrii vestici ai blocului comunitar, nevoile sunt atât de mari, încât sunt necesari şi mai mulţi bani. Ideea de cooperare regională între ţările care vor să crească şi să îmbunătăţească nivelul de trai din zonă poate să demonstreze încă o dată că munceşti mai bine atunci când munceşti pentru tine.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: De ce credem că Iniţiativa Celor Trei Mări va fi un succes? Motivul este că toate aceste ţări sunt state membre UE, suntem toţi parte din piaţa comună a Uniunii Europene. În acelaşi timp, ele reprezintă partea Uniunii Europene care creşte cel mai rapid. Ele întrec constant restul Uniunii, ceea ce este natural, pentru că vorbim despre partea mai puţin dezvoltată a UE şi bineînţeles, venitul marginal din fiecare euro investit este mai mare în ţările în curs de dezvoltare, în mod special pentru infrastructură. Motivul pentru acestea este evident, pentru că dacă ne uită, pe hartă, vedem că ţările vestice din UE sunt interconectate prin căi ferate, autostrăzi, chiar şi poate mai puţin vizibil, dar şi de reţele de electricitate. De partea cealaltă, ţările Celor Trei Mări au conexiuni bune de la est la vest, dar le lipseşte infrastructura care le conectează şi între ele. De asemenea, asta afectează nu doar conexiunea fizică dintre ţări, ci şi cooperarea economică mai strânsă între ele, care are potenţialul să ducă la o dezvoltare economică şi mai mare. De aceea, credem că fondul de investiţii al Celor Trei Mări chiar are capacitatea să adune între 3-5 miliarde de euro şi să-i investească în regiune. Toată lumea a simţit că este capital pentru investiţii în regiunea Celor Trei Mări, este foarte vizibil pentru oricine chiar vrea să vadă regiunea, dar trebuie să analizăm mai bine regiunea, nu doar ţările Celor Trei Mări, dar şi împrejurimile, Balcanii de Vest, Ucraina, întreaga zonă şi o analiză făcută de Fondul Monetar de Investiţii (FMI) spune că toate aceste ţări, inclusiv statele de la cele Trei Mări, chiar dacă şi-ar investi anual 2-6% din PIB în următorii 10 ani, ar putea doar să ajungă la 50% sau jumătate din capitalul care se investeşte prin comparaţie în ţările din vestul Europei. Asta ne asigură de fapt că este loc pentru proiecte bune şi dacă acest fond arată că este deschis pentru investitori timp de doi ani, apoi se pot alătura şi alte fonduri care să poată lucra pentru întreaga regiune, nu doar pentru ţările Celor Trei Mări, ci şi pentru Ucraina sau statele din Balcanii de Vest, dacă putem dovedi cum conceptul de "bani de la privat" pentru dezvoltare este încă valabil chiar şi în Europa, unde se lucrează mult cu bani publici. Dar noi, aici, credem în piaţa liberă, în cooperarea dintre sectoarele privat şi public, şi sperăm sincer că acest model de "bani de la privat" pentru dezvoltare se va impune în regiune.
3 mări, 3 domenii de acţiune
Sunt trei mari componente ale Iniţiativei Celor Trei Mări: infrastructură, energie şi dezvoltare digitală. Dar ultimul punct poate fi cheia pentru celelalte, poate şi pentru că acest nou summit al liderilor din cele 12 state este la Tallinn, capitala celei mai digitalizate ţări din Uniunea Europeană.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: De asemenea, la Tallinn vom prezenta şi conceptul de conectivitate inteligentă. Asta este ceva la care noi, în Estonia, am lucrat pentru statele Celor Trei Mări, împreună cu ele, pentru a face un hub de date şi digitalizare, care să demonstreze pentru întreaga Europă că de fapt, dacă avem un management comun şi proceduri standard pentru date şi domeniul digital, ne va ajuta să facem o regiune cu adevărat conectată, la fel ca în alte sectoare: energetic, de transport. Toate pot fi mai inteligente decât sunt acum, dacă vom fi capabili să lucrăm cu datele şi să le folosim într-o manieră sigură pentru deţinătorii datelor. Dar credem că putem crea prin Iniţiativa Celor Trei Mări un hub de date care să arate pentru restul Europei ce se poate realiza prin conectivitatea inteligentă.
Parteneri cu greutate pentru proiectul 3 Mări
SUA şi Germania sunt doar doi dintre partenerii mari ai proiectului Iniţiativa Celor Trei Mări.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Implicarea SUA în Iniţiativa Celor Trei Mări este de la începutul ei şi derivă din faptul că este foarte mult capital privat în SUA şi au realizat că această regiune este o oportunitate pentru investiţii, dar nu a fost niciodată subliniată ca oportunitate pentru investiţii şi vorbim despre o piaţă de 100 de milioane de oameni. De aceea, ei, care sunt după cum ştiti capitalişti, sunt foarte interesaţi să participe de la început la Iniţiativa Celor Trei Mări. Dar trebuie să observăm de pildă că Jean-Claude Juncker, care a participat la ultimele 2-3 întâlniri, a spus că acest lucru ar fi împotriva Uniunii Europene. Este ridicol. Apropo, Margrethe Vestager va reprezenta virtual Comisia Europeană, la summitul de la Tallinn, săptămâna viitoare. Cu siguranţă acest lucru nu este ceva care se opune Uniunii Europene. Este ceva care susţine Uniunea Europeană. UE cheltuie în regiune mai puţin de 40 de miliarde anual din banii europeni, prin definiţie această Iniţiativă doar demonstrează că şi noi putem implica şi capital privat în nevoile de dezvoltare.
Multe proiecte, de exemplu în Estonia avem proiectul Calea Ferată Baltică. Acest proiect conectează facilităţile europene, dar include doar principalele căi ferate, nu include şi infrastructura adiţională de pe lângă Calea Ferată Baltică, aşa că am putea crea aici proiecte din Iniţiativa Celor Trei Mări. Acelaşi lucru se aplică, de exemplu, la desincronizarea reţelei energetice baltice de Rusia şi sincronizarea ei cu reţeaua europeană. Acest lucru ar însemna mai multe oportunităţi de creare de energie verde pentru reţeaua energetică, dar va creşte şi producţia de energie verde care nu ar mai depinde de guverne, ci pot fi investitori privaţi. Deci, se completează în toate direcţiile privatul cu publicul şi de asemenea, banii privaţi cu banii Uniunii Europene. Nu este niciun fel de conflict sau vreo tensiune care să apară între noi.
Fond de investiţii susţinut de 12 şefi de stat
Spuneam că noutatea summitului care va fi săptămâna viitoare la Tallinn este crearea unui fond de investiţii. La el vor participa şi guvernele din ţările implicate în Iniţiativa Celor Trei Mări, dar şi investitori privaţi. Cum se va lucra în mod concret?
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Amber Capital Management va conduce acest fond şi deciziile lor vor fi luate pe baza valorii proiectelor, care va fi măsurată de investitori. Decizia politică va fi legată doar de sectoarele în care fondul poate investi, dar nici aici nu va fi 100%, va fi şi o parte a fondului care nu este limitată doar la investiţii în transport, energie şi conectivitate inteligentă. În completare, va fi bineînţeles susţinere politică în menţinerea şi facilitarea lucrului transfrontalier. Acest lucru este prezent şi acesta este un argument pe care Amber Management Capital îl poate folosi când va căuta investitori pentru fond. Statele membre vor participa sau au promis în majoritate să participe cu bani la acest fond, sperăm că va fi şi o investiţie considerabilă din partea SUA, dar fondul este deschis pentru toţi investitorii care cred în povestea noastră, care, cred eu, este una foarte puternică. Am făcut chiar eu o parte din prezentările pentru investitorii privaţi, iar ei consideră povestea captivantă, aşa că sunt sigură că fondul va atinge cotele de bani necesare pentru a face o investiţie comună de capital. Dacă politicienii vor reuşi să manevreze manual "cursul proiectelor", atunci lucrurile nu vor funcţiona. De aceea, fondul a fost creat într-o manieră diferită, cu susţinerea, aş vrea să spun, a tuturor preşedinţilor ţărilor de la Cele Trei Mări.
3 mări,12 ţări şi deschidere spre toată lumea
Iniţiativa Celor Trei Mări este un proiect deschis tuturor celor interesaţi. Pentru că dezvoltarea pentru o serie de ţări înseamnă de fapt mai bine pentru toată lumea. Este simplu, dacă mi-e bine mie, ţi-e bine şi ţie. Un stat care creşte are nevoie întotdeauna de parteneri alături de care să lucreze.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Când a apărut Iniţiativa Celor Trei Mări, multe ţări care nu sunt parte a regiunii şi-au arătat interesul, mai ales SUA, Germania şi Austria. Austria a intrat în proiect, Germania şi SUA au devenit parteneri de proiect. Este decizia austriecilor cum vor să se poziţioneze la acest fond de investiţii. Ţările din proiect sunt total deschise la sugestiile prietenilor noştri austrieci, la cum anume se vor poziţiona ei în cadrul acestei Iniţiative, în viitor. Este de înţeles că anul acesta sau anul viitor va trebui ca acest lucru trebuie făcut de fiecare ţară, pentru că într-adevăr, dacă ne uităm la SUA, Germania şi Austria nu sunt parte din regiune, dar nu au de a face nici cu acelaşi tip de investiţii. Mai mult, implicarea lor în dezvoltarea regiunii este uriaşă şi de asemenea importantă pentru noi toţi. Aşa că fiecare poate vedea cum acum, în structura care se cristalizează, în care este deja fondul de investiţii, Iniţiativa, nivelul de lucru prezidenţial, dar şi forumul de afaceri, cam pe unde se poziţionează. Şi sunt mai mult decât binevenite şi sugestiile partenerilor noştri austrieci.
Ce înseamnă parteneriat public-privat
Cine "fuge" cu autostrada în spate? Nimeni, desigur. O investiţie uriaşă, cum este cea în infrastructură, poate fi şi din capital privat sau străin. Important este să se facă, iar statul care beneficiază de proiect să asigure investitorii că îşi vor recupera investiţia la un moment dat. Cuvântul cheie în această tranzacţie este transparenţă. Dacă ea nu există, atunci corupţia poate complica lucrurile şi un parteneriat public-privat se poate transforma într-un coşmar.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Proiectele de investiţii ale fondului privat, pentru parteneriatul public-privat, care sunt construite de companiile private, în mod normal se fac cu înţelegerea clară că infrastructura finală va aparţine celor care o manageriază în interes public, pentru sectorul public. Deci, cine deţine proiectele devine irelevant, pentru că atunci când returnezi banii de investiţie, statul preia controlul proprietăţii. Aceasta este o practică des întâlnită, de exemplu, în Norvegia. Dacă ne uităm la cum şi-au construit tunelurile şi podurile. Plăteşti investitorul până îşi recuperează investiţia, apoi infrastructura este a sectorului public. Acest lucru în sine nu este corupţie. Trebuie să fie clar şi transparent cum lucrează structura. Nu ştiu dacă în regiunea baltică putem avea un număr semnificativ de proiecte unde să vedem că investiţiile private sau colaborarea public-privat ar duce prin definiţie la corupţie. Cred că suntem toţi parte din piaţa comună a Uniunii Europene, unde avem şi reguli comune pentru transparenţă, achiziţii publice şi competiţie liberă, ceea ce înseamnă că dacă ne apucăm să construim o infrastructură, să zicem conducte, ele trebuie să neutre. Aşadar, gazul sau hidrogenul fiecăruia să poată fi transportat prin reţeaua comună, indiferent cui îi aparţine reţeaua. Să se ocupe de riscul corupţiei este o treabă a fiecărei ţări, pentru propria jurisdicţie. Pot explica cum noi, în Estonia, încercăm să ne asigurăm că nu avem corupţie. Nimeni nu poate spune că nu există deloc. Bineînţeles, regula statului de drept pentru fiecare ţară va fi şi ea întărită de funcţionarea fondului. Sunt destul de sigură că toate aceste ţări, care sunt şi membre ale UE, au deja criteriile şi standardele necesare.
Digitalizarea, răspunsul la multe întrebări
Estonia este sinonimă cu digitalizarea şi propunerile lor din proiectul Iniţiativa Celor Trei Mări includ bineînţeles şi această componentă. Iar perspectiva estonă asupra lucrurilor arată că, atunci când digitalizarea este bine făcută, absolut toate celelalte domenii de lucru pot funcţiona mai eficient.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Din punctul meu de vedere, cea mai importantă parte ar fi să suprapunem toate cele trei domenii, care înseamnă practic conceptul de conectivitate inteligentă. Acest concept ne va permite, prin crearea de reţele inteligente, atât în transport, cât şi în energie, să economisim energia consumată, să economisim costurile pentru mediu ale transportului. Există deja o regiune unde s-a făcut deja asta, ca proiect zonal. De exemplu, Estonia are o reţea inteligentă de electricitate şi fiecare casă şi alte locuri unde se poate măsura asta are un sistem care transmite automat datele zilnice despre consumul real de energie. Se pot construi foarte multe sisteme pe baza unei astfel de reţele inteligente, care îţi va permite să foloseşti mai puţină energie şi să scazi vârful de consum cu 20%. De asemenea în transport. Prin folosirea conexiunilor inteligente poţi să îmbunătăţeşti şi să optimizezi nevoile transportului şi reţeaua. Deci, pentru mine, conectivitatea inteligentă ar trebui să fie cheia Iniţiativei Celor Trei Mări şi unul dintre elementele puternice pentru viitor.
Iniţiativa Celor 3 Mări, etapa practică
Propunerea de creare a unui fond de investiţii care să finanţeze Iniţiativa Celor Trei Mări a apărut o dată cu ideea proiectului, în urmă cu şase ani. Din acest an fondul devine şi funcţional, iar componenta practică a Iniţiativei are din acest moment susţinerea de care avea nevoie.
Kersti Kaljulaid, preşedinta Estoniei: Când Estonia a preluat preşedinţia Iniţiativei Celor Trei Mări, am împărtăşit sentimentul exprimat la forumurile de afaceri al Iniţiativei Celor Trei Mări, şi anume, dacă vrem să investim în regiune, cum vom face asta, prin ce metodă? Metoda lipsea şi de aceea, cu ajutorul şi cooperarea tuturor partenerilor noştri am creat acest fond, care are reguli clare, transparente şi care este manageriat de privaţi. Dar, doar să depui nişte bani la acest fond nu înseamnă că ai şi un cadru de lucru sau că ai cristalizat o structură pe care să bazezi o analiză periodică sau permanentă a proiectelor, să le verifici şi să le aprobi. Acum avem şi acest mecanism şi cred că este momentul să vedem ce proiecte sunt. Să admitem că trecem prin timpuri dificile, unde sunt bani publici în jurul nostru, care par că sunt şi foarte ieftini. Dar noi credem că şi banii privaţi ar trebui să aibă un rol în dezvoltare şi în acelaşi timp, este şi concurenţa mare dinspre stat în Europa, în statele europene, cu bani publici şi bani europeni. Iar concurenţa nu este deloc ceva rău în acest context. Cred în investiţiile private şi în economia pieţei libere, deci cred şi că fondul Iniţiativei Celor Trei Mări va fi unul de succes. Dar va avea nevoie mereu de susţinerea preşedinţilor care fac parte din Iniţiativă ca să uşureze lucrul transfrontalier la proiecte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
