Video Cum se apără, în fața criticilor, cei care au realizat lărgirea plajelor la Mamaia: „Nu am avut o viață ușoară, riscam întârzierea”
Din acest sezon estival, zona de nord a staţiunii Mamaia s-a mărit cu 53 de hectare de plajă nouă. Însă proiectul demarat cu bani europeni, care a costat 63 de milioane de euro, nu a fost pe placul tuturor, deși este una dintre cele mai importante intervenții inginerești de la malul mării din ultimii ani.
Unii se plâng că li se topeşte îngheţata până ajung la şezlong sau că se rănesc din cauza scoicilor. De cealaltă parte, autorităţile spun că proiectul de lărgire a plajelor a salvat litoralul, care ar fi rămas fără ele în cel mult zece ani, când apa ar fi ajuns la ușile hotelurilor din apropiere.
Cătălin Crețu, reprezentant al antreprenorului care a executat lucrările, a răspuns criticilor și a explicat cum au fost realizate aceste lucrări și de ce au fost necesare:
„Noi considerăm că am adus un material pe plajă, un nisip, care se potrivește pentru acest scop. Nisipul, cu cât are o granulometrie mai mare, cu atât el se potrivește mai mult scopului de a proteja și de a menține plaja pe poziție, e simplu, cred că sunt lecții pe care le învățăm la fizică în primii ani de școală, iar plaja aceasta avem certitudinea că și peste 50 de ani va fi tot aici. Nu în același format.
Plaja a fost gândită pentru a avea o lățime medie de 100 de m incluzând un buffer, un tampon de eroziune, pentru următorii 50 de ani. Plaja se va eroda în continuare și se va reduce singură, prin procese naturale, la o plajă mai mică, dar existentă.
Mulți au comentat despre nisipul din Maldive. Nisipul din Maldive este alb pentru că provine din corali. Scoica sau orice altă vietate care există în Marea Neagră, ulterior, datorită proceselor mecanice, se transformă în nisip. Ea se va măcina, astfel încât plaja va deveni fină. Sigur că asta este dificil pentru unii să înțeleagă, timpul în care se face, dar clientul, Apele Române, face în fiecare an lucrări de mentenanță și prin aceste lucrări, nisipul va ajunge la dorința turiștilor de a călca în nisip foarte fin”, dă asigurări Cătălin Crețu.
În lupta cu eroziunea, antreprenorul are propriile nemulțumiri
Oficialul a explicat și de ce plaja a „crescut” în înălțime:
„O problemă pe care am întâlnit-o în timpul execuției a fost cu cota de înălțime a plajei. Oamenii, plimbându-se pe promenadă, au constatat că plaja nu numai că s-a lățit, dar a crescut și în înălțime și atunci nu se mai vede marea. Așa este, nu neg, atâta doar că această plajă a fost proiectată la cota de plus 3, pentru că valul istoric care erodează ajunge până la 2,86 și atunci trebuie să proiectezi pentru a rezista. Și într-o casă ai dori să ai cât mai multe ferestre, dar între aceste ferestre trebuie să ai și niște stâlpi de rezistență, care susțin casa respectivă, altfel casa s-ar prăbuși”, spune Cătălin Crețu.
Lucrările au fost făcute de un antreprenor olandez cu experiență în lucrări de dragaj, construcții și amenajări portuare și protecție împotriva eroziunii costiere. Compania a avut lucrări asemănătoare cu cele din România în Asia, America de Nord, Africa, Europa sau chiar Oceania.
În România, compania s-a lovit însă de lipsa unor norme și acuză în același timp presiunea extraordinară.
„Proiectul a fost catalogat ca unul de interes național, probabil datorită faptului că se câștigă foarte mult teritoriu din mare. Dată fiind această titulatură, așteptarea noastră ar fi fost să existe totuși și ceva norme de aplicare a acestei titulaturi. Or, nu au existat norme de aplicare, nu există o încadrare specială pentru proiecte de interes național, pur și simplu este un nume. Ca urmare, deși noi am fost presați pentru a termina și pentru a relivra această plajă turiștilor și operatorilor de plajă, am simțit o presiune tot timpul legată de termenul de execuție. Nu am avut o viață ușoară în faza de proiectare, în faza de obținere a avizelor, în diferite faze și atunci puteam să riscăm întârzierea și ulterior, din ce înțeleg din mecanismele de finanțare europeană, fazarea acestui proiect, adică mutarea de pe o axă pe alta, ceea ce însemna o pierdere financiară ca fonduri europene pentru România, lucru nedorit, bineînțeles, de nimeni. Eu cred că putem finanța lucrări cu bani europeni pentru a reface sau a interveni acolo unde este necesar”, spune Cătălin Crețu, reprezentant al antreprenorului.
El a explicat de unde a venit nisipul care acum acoperă plaja din Mamaia și cum s-a procedat:
„Echipamentul principal a fost o dragă abosrbant refulantă de 12 mii de metri cubi. Aceasta se ducea la 12 km distanță de țărm, unde aveam un perimetru de împrumut, unde draga nisipul. Ea se comportă ca un aspirator mai mare și încarcă acest nisip cu apă într-un buncăr. Când se încarcă acest buncăr, se deplasează către o conductă pe care noi am instalat-o pe fundul mării, acolo se conectează și începe să pompeze nisipul pe uscat. Pe uscat este așteptat amestecul de apă cu nisip de mai multe echipamente, trei buldozere, un excavator, care au scopul de a direcționa hidraulic nisipul pe plaja respectivă”, a explicat Cătălin Crețu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
