Uniunea Europeană ar trebui să aibă reguli extinse la nivel de bloc comunitar pentru a-i proteja pe avertizorii de integritate (whistleblowers), inclusiv măsuri de protecţie împotriva demiterii sau plasării în arest pentru activităţi ilegale de deconspirare, a propus luni Comisia Europeană, informează dpa şi AFP, preluate de Agerpres.
Scandaluri recente precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama Papers sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge Analytica evidenţiază rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate, aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
Propunerea va garanta un nivel ridicat de protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar, prin stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul UE. Noul act legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii, cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii de integritate împotriva concedierii, a retrogradării şi a altor forme de represalii şi le va impune autorităţilor naţionale să informeze cetăţenii şi să formeze autorităţile publice cu privire la abordarea care trebuie aplicată în privinţa avertizorilor de integritate.
"Multe dintre recentele scandaluri nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile. Prin urmare, dacă dorim să protejăm mai bine avertizorii de integritate, trebuie să detectăm şi să prevenim mai bine prejudiciile aduse interesului public, cum ar fi frauda, corupţia, evitarea obligaţiilor fiscale de către întreprinderi sau prejudiciile aduse sănătăţii publice şi mediului'', a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat de Agerpres.
Propunerea executivului comunitar ar urma să asigure protecţia la scară largă a UE pentru avertizorii care dezvăluie breşele din legislaţia UE, cum ar fi legislaţia privind achiziţiile publice, spălarea de bani, transportul şi siguranţa produselor, sănătatea publică sau protecţia datelor. Mecanismele de protecţie vor include stabilirea unor canale de raportare confidenţiale şi sigure, obligaţia pentru companii şi autorităţi de a răspunde acestor raportări într-un termen stabilit şi prevenirea măsurilor de retorsiune împotriva avertizorilor de integritate.
Noua lege va viza fiecare companie cu cel puţin 50 de angajaţi sau cele cu cifre de afaceri mai mari de 10 milioane de euro, precum şi toate municipalităţile europene cu o populaţie de cel puţin 10.000 de oameni.
Comisia Europeană a îndemnat ţările din UE să aprobe recomandările şi chiar să meargă dincolo de ele la nivel naţional, în condiţiile în care doar 10 dintre cele 28 de ţări membre ale UE oferă în prezent protecţie totală avertizorilor de integritate.