Comisia Europeană condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept

Încălcarea criteriilor care definesc statul de drept va avea consecinţe financiare. A spus-o preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în Parlamentul European, când a prezentat propunerea de buget pentru 2021-2027. Şeful Executivului comunitar vrea un mecanism prin care să poată fi restrciţionat accesul la fonduri europene pentru ţările membre care nu respectă statul de drept.

„O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se arată în proiectul de buget 2021-2027.

„Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”, a spus președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Primele vizate ar putea Ungaria şi Polonia. Prevederile privind restricţionarea fondurilor, prezente în Cadrul Financiar Multinanual, pot fi însă respinse de ţările vizate, pentru că este nevoie de unanimitate.

Chiar dacă până acum nu s-a pus problema restricționării fondurilor europene în ceea ce privește România, de la Bruxelles au venit în ultima vreme mai multe avertismente legate de modificările aduse legilor justiției și codurilor penale.

În luna ianuarie, preşedintele, respectiv vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans, arătau într-o scrisoare comună: „Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”.

De asemenea, Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a spus că este „foarte logic” ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, „să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept”.

Comisia Europeană propune un buget de 1.135 miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, adică 1,11 % din venitul național brut al UE27.

„Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat”, se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, CE propune o reducere a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.

Descărcați AICI proiectul de buget al UE pentru 2021-2027.