Comisia Europeană confirmă că intenţionează să lege fondurile europene de statul de drept

Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat că la nivelul Comisiei Europene are loc o dezbatere privind instituirea unor modalităţi de legare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept în viitorul cadru bugetar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027), măsură despre care un oficial polonez a spus că nu va fi susţinută de ţara sa, amintind că bugetul multianual al UE trebuie aprobat de toate statele membre, informează agenţia PAP.

Vorbind la Bruxelles după o reuniune a Colegiului Comisarilor, Vera Jourova a spus că este „foarte logic” ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, „să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept”.

Ea a confirmat că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept. Vera Jourova a mai menţionat că o astfel de definiţie ar urma să vizeze toate fondurile europene, nu doar fondurile de coeziune. „Este important de adăugat acest lucru, întrucât nu trebuie să se înţeleagă că ar fi un fel de avertisment sau pedeapsă numai pentru anumite ţări”, a indicat ea.

Comisia Europeană doreşte să stabilească o definiţie „foarte clară şi foarte precisă” care să arate dacă sistemul judiciar dintr-un stat membru funcţionează şi dacă statul de drept este respectat. Potrivit comisarului Vera Jourova, Comisia Europeană a dorit stabilirea unor precondiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene, dar a negat că ar fi o chestiune de „condiţionalitate”. „Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent”, a spus ea.

Comisarul Jourova a mai apreciat că, din perspectiva propriei sale interpretări juridice, o astfel de condiţie privind respectarea statului de drept deja există şi este înscrisă în articolul 2 al Tratatului UE. Dar ea a refuzat să dea detalii despre cum ar putea fi legată accesarea fondurilor europene de statul de drept fără „condiţionalitate”, afirmând doar că dezbaterea „este abia la început” şi chestiunea va fi aprofundată pentru a „formula o definiţie a precondiţiei necesare” care să nu lase loc de interpretări. Însă „trebuie să existe o garanţie că sistemul funcţionează”, a insistat comisarul european pentru justiţie.

Solicitat să comenteze aceste informaţii, ministrul adjunct polonez de externe Konrad Szymanski a amintit că ţara sa plăteşte în fiecare an pentru bugetul comunitar circa 4,8 miliarde de euro şi prin urmare are aceleaşi drepturi ca oricare alt stat membru de a folosi instrumentele UE.

El a subliniat de asemenea că bugetul multianual al UE trebuie aprobat în unanimitate şi a precizat că Polonia nu va accepta să se abuzeze de criteriul respectării statului de drept. Oficialul polonez a mai estimat că este „foarte dificil” să se formuleze criterii obiective, astfel că s-ar lăsa loc unor „abuzuri politice” care nu vor fi acceptate. În opinia sa, „soluţii bazate pe sancţiuni, pe limitarea drepturilor oricărui stat membru, ar însemna că bugetul a devenit un instrument de divizare a ţărilor în bune şi rele din motive politice”. „Polonia nu va accepta niciodată acţiuni discriminatorii împotriva altor state membre”, a mai spus adjunctul ministrului polonez de externe, care consideră demersul enunţat ca fiind „ilegal din punctul de vedere al tratatelor europene”.

Potrivit publicaţiei Financial Times, ideea unei condiţionări a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfăşurată săptămâna trecută.

Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.

Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, ce va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii.

Sursa: Agerpres