Ministerul Afacerilor Externe a făcut publice astăzi deciziile luare miercuri de Comisia Europeană cu privire la acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement procedures) referitoare la România.
În cazul României, Comisia a declanșat trei noi proceduri de infringement în domeniul energiei şi a pieţei interne.
Acțiunile din domeniul energiei vizează necomunicarea măsurilor finale de transpunere a directivei de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive. Al doilea domeniu se referă la cerinţa referitoare la sediu prevăzută de reglementările naţionale în materia jocurilor de noroc online.
Mai mult, CE a decis continuarea, prin transmiterea avizelor motivate, a două acţiuni declanşate pentru nerespectarea dreptului UE, în domeniul pescuitului și cel al sănătăţii şi consumatorilor şi continuarea a două acţiuni pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a două directive în domeniul mediului, respectiv pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a directivei privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice şi a directivei privisnd criteriile specifice de depozitare a mercurului metalic considerat deşeu.
Tot miercuri, Executivul comunitar a decis clasarea a șapte alte cauze.
Per ansamblu, în prezent sunt în curs 40 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisie împotriva României. Dintre acestea, 38 se află în faza pre-contencioasă şi 2 pe rolul CJUE. În ceea ce priveşte acţiunile aflate în faza pre-contencioasă, 27 privesc transpunerea sau aplicarea incorectă a dreptului UE, iar 11 vizează necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a directivelor, arată MAE.
„Apărarea statului român în aceste cauze va fi construită sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Din momentul primirii punerilor în întârziere şi a avizelor motivate, autorităţile române au la dispoziţie un termen de 2 luni pentru a stabili poziţia României şi pentru a transmite un răspuns instituţiei UE”, precizează ministerul.