Suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană, din momentul aderării (1 ianuarie 2007) şi până în prezent, se ridică la 56 de miliarde euro, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Din această sumă, Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) şi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) au adus 44,6 miliarde de euro: 16,9 miliarde reprezintă plăţile aferente perioadei de programare 2007 - 2013, 27 miliarde de euro sunt sumele plătite prin programele perioadei 2014 - 2021 şi 716 milioane de euro prefinanţări pentru 2021 - 2027.
De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistenţă financiară rambursabilă şi nerambursabilă.
"9 mai este o sărbătoare pe care o simţim acum mai aproape ca niciodată de identitatea noastră românească, după provocările ultimilor ani peste care am trecut cu bine alături de celelalte state membre ale Uniunii şi cu sprijinul lor. Ultimii ani au fost fără îndoială una dintre acele perioade în istorie care ne-a arătat că solidaritatea, valorile comune şi dorinţa de a ne clădi viitorul împreună ne fac cu adevărat mai puternici pentru că ne determină să fim mai responsabili şi mai creativi, să ne folosim mai bine resursele şi să identificăm noi oportunităţi de dezvoltare. Aş spune că, pentru România, Ziua Europei în 2023 înseamnă certitudinea unui viitor mai sigur şi mai bun pentru noi. Pentru perioada 2021 - 2027, ţara noastră are la dispoziţie doar prin Politica de coeziune o sumă comparabilă cu cea primită de România de la Comisie în ultimii 16 ani, de la aderare până în momentul actual, la care se adaugă fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, ritmul accelerat de accesare a fondurilor, investiţiile în infrastructură, în serviciile publice şi în productivitatea sectorului privat, la care aş adăuga preocuparea noastră de a nu îi lăsa în urmă pe cei vulnerabili, vor face ca, în scurt timp, România să arate cu totul diferit în anii care vin. Felicit pe această cale echipa din minister, care a avut un rol vital în acest proces de modernizare a României. Sunt convins că finalul acestui an ne va aduce mai aproape de ţinta de absorbţie de peste 95% prin politica de coeziune şi de realizarea reformelor şi investiţiilor asumate prin PNRR", a declarat ministrul Marcel Boloş, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Agerpres.
Pentru perioada 2014 - 2020, rata de absorbţie a fondurilor este în acest moment de 76% din totalul alocat României, prin programele operaţionale aferente acestei perioadei fiind realizate investiţii în sectoare esenţiale precum mediul de afaceri, transporturi, sănătate, educaţie, infrastructura de apă şi apă uzată, dar şi incluziunea socială a persoanelor dezavantajate.
Astfel, prin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, peste 94.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiţii în retehnologizare, automatizare, creşterea eficienţei energetice, formarea angajaţilor. De asemenea, au fost înfiinţate noi IMM-uri datorită banilor europeni.
Prin Programul Operaţional Regional şi prin Programul Operaţional Infrastructură Mare s-au realizat investiţii în construirea sau modernizarea a 1.149 km de drumuri, au fost modernizate 14 aeroporturi şi au fost renovate sau modernizate 170 km de căi ferate.
Două milioane de români beneficiază de acces la reţeaua de apă la standarde conforme şi 3,4 milioane beneficiază de acces la reţeaua de apă uzată, prin investiţiile în extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei (1.066 km) şi a reţelei de apă uzată (1.019 km) finanţate prin POIM, precizează comunicatul MIPE.
În domeniul sănătăţii, prin Programul Operaţional Regional au fost reabilitate, modernizate şi dotate 205 unităţi medicale, iar prin POIM a fost alocat un buget de peste 800 de milioane de euro prin care s-au efectuat investiţii pentru dotarea unităţilor sanitare publice cu echipamente şi aparatură medicală, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare şi suport triaj necesare pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie COVID - 19 şi pentru gestionarea situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID - 19 la nivelul unităţilor sanitare publice. De asemenea, s-au efectuat investiţii pentru structurile care utilizează fluide medicale pentru desfăşurarea actului medical terapeutic.
Prin Programul Operaţional Capital Uman, peste 540.000 de copii şi 30.000 de tineri şi adulţi au beneficiat de sprijin pentru a participa la programe de educaţie.
Prin Programul Operaţional Competitivitate, 230.000 de elevi şi studenţi au beneficiat de echipamente IT şi 12.662 clase şi laboratoare au avut acces la echipamentele de ultimă generaţie necesare procesului educaţional.
"Nu în ultimul rând, fondurile europene din perioada 2014 - 2020 au sprijinit în mod substanţial românii vulnerabili, astfel încât peste 2,5 milioane de persoane au acces la carduri pentru alimente şi mese calde, 4 milioane primesc sprijin pentru plata facturilor la energie, iar preşcolarii şi elevii din familiile vulnerabile beneficiază de tichete pentru haine şi rechizite", subliniază sursa citată.
Potrivit documentului, prin cele 16 programe naţionale şi regionale aferente perioadei 2021 - 2027 vor fi deschise, în cursul acestui an, 490 de apeluri de proiecte în valoare de 36,4 miliarde de euro, primele ghiduri ale solicitantului pentru apelurile de proiecte fiind puse în consultare publică începând din luna aprilie iar apelurile urmând a fi lansate luna viitoare. De asemenea, prin PNRR vor fi lansate în acest an 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.
Cu ocazia Zilei Europei, reprezentanţii MIPE au participat la evenimentul "Hai să facem viitorul verde!" organizat în zona Pieţei 21 decembrie 1989 din Bucureşti, prilej cu care, în cadrul proiectului "Centrul de Informare pentru Investiţii Europene" s-au desfăşurat o serie de acţiuni de informare în cadrul cărora au fost prezentate politicile Uniunii Europene, finanţările de care va beneficia România în perioada 2021 - 2027 şi obiectivele "Anului european al competenţelor - 2023" pe parcursul căruia investiţiile se vor concentra pe educaţie, perfecţionare şi competenţe digitale pentru fiecare cetăţean, în continuarea efortului de a atinge obiectivele stabilite în Deceniul Digital.
Editor : I.C
