Căpșunile reprezintă o afacere de proporţii în Scoţia, ţară în care fermele beneficiază foarte mult de forţa sezonieră de muncă provenită din Europa de Est. Aşadar, se pune întrebarea: ce se va întâmpla după Brexit? Deoarece, dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, acest lucru va însemna sfârşitul libertăţii de mişcare pentru atât de necesarii lucrători migranţi.Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Ţinuturile muntoase ale Scoţiei sunt faimoase pentru peisajele, castelele şi lacurile care-ţi taie răsuflarea. Dacă adaugi şi nişte cimpoaie şi o fustanelă scoţiană, obţii modul în care turiştii văd această parte a Marii Britanii.
Dar lucrătorii de pe plantaţiile de căpşuni nu au parte să vadă această latură a Scoţiei.
Aproape toţi provin din Europa de Est. Aici câştigă aproximativ 300 de euro pe săptămână, adică salariul pe o lună în România şi Bulgaria.
Brexit - sfârșitul libertății de mișcare
De şapte ani, Dimitri Ion îşi petrece lunile de vară în Scoţia. În calitate de cetăţean al Uniunii Europene, n-a avut niciodată probleme la intrarea în ţară, însă Brexitul ar putea însemna încheierea libertăţii de mişcare.
„Cred că va fi mai greu. La ultimul drum încoace, mi-au pus multe întrebări la aeroport: unde mă duc, de ce, câte ore lucrez, dacă plătesc chirie aici... Multe întrebări. Acum patru sau cinci ani, nu mi se întâmpla aşa ceva”, spune românul.
Pe timpul verii, aproximativ 10.000 de lucrători din alte ţări UE sunt angajaţi în sectorul agricol scoţian. Brexitul are un efect îngrijorător şi asupra fermierilor scoţieni.
Fermierii scoțieni, îngrijorați pentru viitor
„Politicienii de la Londra ne neglijează şi ne abandonează”, spune Angus Porter, cel care conduce ferma. El angajează 140 de lucrători sezonieri, dintre care niciunul nu este britanic. Îi este foarte greu să găsească lucrători locali, în Scoţia rurală. Viitorul îl îngrijorează.
„Am construit o industrie bazată în întregime pe oameni care vin din Uniunea Europeană. Fără ei, ar fi foarte, foarte greu. Nici măcar nu știu cum am începe să ne facem treaba”, spune Angus Porter, fermier.
Arbroath, orăşelul din apropiere, a văzut şi zile mai bune. Aproape nimeni, aici, nu mai poate trăi din pescuit. Multe magazine de pe strada principală sunt goale. Lipsesc clienţii care să aibă bani de cheltuit.
La frizerie e ceva mai multă activitate. Angajaţii, dar şi clienţii, provin din estul Europei. Ei spun că de migranţii din UE e nevoie peste tot.
„Nu numai fermierii, ci şi fabricile de produse din peşte sau crescătoriile de pui de aici. La fabricile de produse din peşte munca nu e uşoară. Pe deasupra, ştim toţi cum miroase peştele. Nu e o muncă uşoară”, subliniază Emin Ozden.
Politicienii vor să-i vadă la muncă pe șomerii scoțieni
Dar unii politicieni din regiune văd lucrurile altfel. Susţinătorii Brexitului ar prefera să-i trimită la muncile agricole pe şomerii scoţieni.
„Când eram şcolar, lucram la ferme în timpul vacanţelor. În felul ăsta noi, copiii, câştigam un ban. Acum, când vin lucrători din străinătate, această oportunitate poate că nu le mai e la îndemână localnicilor”, spune Ronnie Proctor, primar al comitatului Angus.
„Căpșunar” român: „Am avut scoţieni care au venit, au lucrat 2-3 zile şi au plecat, din cauza muncii grele”
Localnicii, însă, n-ar vrea să locuiască în aceste containere, la fermă, sau să fie treziţi la 5:00 dimineaţa ca să înceapă culesul, spune lucrătorul sezonier Dimitri Ion.
Alături de colegii săi, Dimitri Ion munceşte pentru salariul minim adesea 10-12 ore pe zi.
Dimitri Ion, muncitor zilier: „Am avut scoţieni care au venit, au lucrat 2-3 zile şi au plecat, din cauza muncii grele”.
Dimitri ar dori să rămână în Scoţia permanent, nu numai pe durata sezonului de recoltare. Şi i-ar plăcea să vadă mai mult din Scoţia decât câmpurile cu căpşuni. Visul lui e să viziteze într-o bună zi ţinuturile muntoase, dar Brexitul i l-ar putea zădărnici definitiv.