Banii europeni au fost un imbold pentru dezvoltare în cazul companilor private din România. Unele au reușit astfel să concureze, de pildă, cu ofertele de pe piața asiatică. Găsim un exemplu la Galați, în industria navală. Directorul acestei companii a explicat, într-un interviu pentru Digi24, cum se văd fondurile europene prin ochii unui antreprenor străin în România și ce piedici a întâmpinat în accesarea lor.
„Compania noastră își bazează activitatea pe produse personalizate din industria navală, necesare piețelor internaționale. Pentru a ajunge pe piețele din îndepărtata Asie, avem nevoie de echipamente foarte eficiente. A fost nevoie să cumpărăm aceste mașinării foarte scumpe și să construim hale pentru a fi competitivi în piață. Am avut nevoie pentru asta de ajutorul Uniunii Europene. Și cu un proiect bun și un plan financiar bine făcut în spatele lui, am putut dovedi UE că nu este nevoie să subcontractăm în China, ci că putem să producem noi aici”, explică Piet ter Schure - directorul acestei fabrici din industria navală.
„Avem trei proiecte cu fonduri europene care ne-au ajutat foarte mult, ca să ne amplasăm aici toate echipamentele pe care le avem - unele foarte mari și scumpe. Am investit în această mașină și mai avem în partea aceasta încă 2 mașini cu care am început în urmă cu 4-5 ani. În total am luat fonduri europene în valoare de 6 milioane de euro”, spune antreprenorul olandez.
Birocrația, piedică în calea succesului
„E dificil să aplici pentru fonduri europene, dar nu cred că este atât de dificil când știi ce ai de făcut. Noi știm foarte bine ce vrem și ce fel de mașini trebuie să cumpărăm. Avem o echipă care știe că dacă vom cumpăra un anumit echipament ne vom mișca mai repede decât competitorii noștri din China sau oriunde altundeva. Birocrația este, într-adevăr, o problemă. Anul trecut am aplicat din nou pentru un proiect și nici acum nu ne-a fost aprobat. Nici măcar nu a fost încă evaluat”, se plânge Piet ter Schure.
„Birocrația are nevoie de transparentizare și autoritățile trebuie să acțiuneze mai rapid. Acolo pierdem. Uniunea Europeană pierde în favoarea unor țări precum China, pentru că au foarte mulți bani și contribuie cu multe cunoștințe, pe mulți bani, dar ce fac ei acolo este că în momentul în care își propun ceva, și realizează acel lucru. La fel trebuie să facem și aici, în România. Ministrul de finanțe sau un departament din Ministerul de Finanțe ar trebui să asculte companiile. Dacă avem un plan bun, iar cei care evaluează proiectele ne evaluează corect și repede, ar trebui aprobați banii pentru acele companii pentru a reuși să facă ce știu ele să facă mai bine”, spune antreprenorul.
„Nu trebuie să plecăm afară pentru 100 de euro în plus”
„Uniunea Europeană își păstrează banii în portofel, băncile își țin banii în conturi și atunci cum poate o companie să crească? Iertați-mă, dar sunt frustrat. Vreau să realizez ceva în această parte a Europei. Nu este vorba doar de România, este vorba de întreaga Europă. Gențile Uniunii cu fonduri europene sunt pline și Uniunea nu face nimic cu banii. Așteaptă și așteaptă și așteaptă. Fiecare euro venit de la UE este bine investit în noi angajați, echipamente și clădiri și asta doar pentru a lupta cu piața asiatică. În afara faptului că noi creăm noi locuri de muncă, noi creăm desigur și venituri la bugetul de stat. Noi exportăm 95%, poate 99% din produsele noastre, iar asta înseamnă că sume mari de euro ajung în România. Sunt taxe mari pe care le plătim aici, în țară, și pentru comunitate”, arată Piet ter Schure.
„Întreaga Românie este ajutată în acest fel. Nu trebuie să plecăm în afara țării. Să stăm aici, să ne cumpărăm aceste echipamente și să nu plecăm în afară pentru că vom câștiga cu 100 de euro în plus. Trebuie să stăm aici, pentru că aici în România sunt oameni pregătiți”, spune antreprenorul olandez.
De ce eșuează unele proiecte europene
Am vrut să află și punctul de vedere al autorităților. Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est, spune că nu sunt foarte proiecte europene care se împotmolesc. „În zona publică, nu avem niciun proiect care să fi fost reziliat. Mai sunt proiecte în zona privată, sub 2 % din total, care se reziliază din motive ce țin în principal de managementul companiei. Fie nu găsesc surse de finanțare, fie nu mai e oportunitate, pentru că la noi există această întârziere în contractare”, spune Luminița Mihailov.
„Durează foarte mult procesul de evaluare, fiind sute de proiecte care se evaluează, termenul depășește 6 luni de când s-a depus cererea de finanțare în sistemul de verificare al nostru și atunci de multe ori business-ul nu așteaptă să finanțeze POR și reziliază contractul”, recunoaște directorul ADR Sud-Est.
„A fost extrem de multă birocrație, au fost foarte multe documente care au fost întocmite, care au fost trimise și trimise înapoi cu observații. Au fost proiecte, nu le-aș numi eșuate, ci au fost proiecte la care am pornit la drum cu un plan, iar pe parcurs ne-am trezit că trebuie să facem modificări”, confirmă, pe de altă parte, Cristian Capetis, director de proiecte în cadrul Primăriei Galați.
Aflați mai multe despre investițiile cu bani europeni din Galați vizionând aici emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”