Carmen Gavrilă, jurnalist Radio România Actualităţi: „E evident că, dincolo de ciocnirea între cele două forţe, nici nu e foarte clar cât din armata turcă participă la această lovitură militară, care sunt dimensiunile trupului care conduce această încercare de lovitură militară, dar e clar că asistăm la un război de imagine pentru controlul surselor şi canalelor de comunicare. Erdogan abia de scurt timp a apărut în postura aceea nu tocmai potrivită cu aranjamentele foarte grandioase de până acum, a apărut pe un amărât de Face Time, ca să comunice populaţiei că e încă la putere. Nu părea că e cel care deține controlul.”
Christian Mititelu, analist de politică externă: „E o posibil să fie un complot, dar ar fi o tragedie dacă Turcia ar reveni la un regim de dictatură militară, şansele ei de a se alătura UE va fi compromise de aşa ceva. Avem problema kurzilor care vor autonomie şi avem un regim care a alunceat spre autoritarism, Erdogan nemulţumeşte pe unii a profitat de conflictul cu kurziipentru a-şi consolida poziția şi majoritatea în parlament. Se vede confruntat şi cu pericolul ISIS, deci sunt tentative de negocieri secrete cu kurzii, sunt naţionalişti care nu văd cu ochi buni asta.
Iulian Fota, expert pe probleme de securitate: „Turcia era statul tampon al Europei la contactul cu Siria și Orientul Mijlociu. Turcia ne proteja de multe rele, nu doar de emigranţi, ci inclusiv de Statul Islamic. Pentru Europa e un pericol extrem de grav. Într-o ţară în haos nu mai poți controla fluxurile migratorii și, mai rău, fluxurile de teroriști.
Stelian Tănase, istoric: „Câteva lucruri sunt certe. Erdogan e liber și transmite mesaje. Asta îmi amintește de lovitura de stat de la Moscova, din 91. Armata are tradiţie în Turcia. A mai dat lovituri, blocând corupția și atentatele sau islamizarea statului. Armata e o forţă laică şi europeană. E o instituție inventată de Ataturk.”