Ucraina se arată pregătită să acorde mai multe drepturi minorităților române și maghiare ca să fie primită în UE

Ucraina este pregătită să își modifice legile cu privire la drepturile minorităților pentru ca discuțiile despre aderarea țării la UE să poată începe anul acesta, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei pentru Financial Times.

Olga Stefanișina, care se ocupă de procesul de aderare al Ucrainei la UE, a spus că Kievul este pregătit să facă „modificări suplimentare” la regulile ce țin de învățământul secundar în limbile vorbite de minorități, atât timp cât se ajunge la un echilibru cu orele care se țin în ucraineană.

Această problemă a devenit unul dintre cele mai mari obstacole în calea începerii negocierilor privind aderarea la UE a Ucrainei. Liderii europeni ar urma să decidă în luna decembrie dacă să înceapă discuțiile, dar prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a amenințat în repetate rânduri că va bloca procesul dacă ucrainenii nu rezolvă problema drepturilor minorităților și a acuzat Kievul de „maghiarofobie”.

Ucraina are zeci de minorități, regiunea Transcarpatia fiind locuită de aproximativ 80.000 de etnici maghiari, iar protejarea drepturilor acestora este una dintre cele șapte reforme cerute de UE pentru a începe discuțiile pentru aderare.

Oficialii ucraineni vor începe de săptămâna aceasta să poarte discuții bilaterale cu Ungaria și România în încercarea de a obține un acord pentru introducerea orelor predate în limbile vorbite de minorități în școlile de învățământ secundar.

Viceprim-ministrul Ucrainei a spus, însă, că minoritățile etnice trebuie să învețe destulă ucraineană astfel încât să poată să facă apoi studii superioare sau să obțină un loc de muncă în zonele din afara regiunilor în care aceste minorități trăiesc.

Stefanișina a lăudat regulile deja introduse care obligă elevii să facă mai multe ore în limba ucraineană: „S-a ajuns la un echilibru care funcționează. Așa că trebuie să luăm în considerare acest lucru.”

Kievul se teme că Orban va bloca aderarea Ucrainei la UE

Oficialii de la Kiev și Bruxelles se tem că Orban, un aliat al Moscovei, nu este interesat să ajungă la o soluție la problema educației și că o va folosi ca pe o scuză pentru a bloca începerea discuțiilor de aderare din decembrie.

Comisia de la Veneția, un organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, a spus și că Ucraina ar trebui să protejeze drepturile lingvistice ale vorbitorilor de rusă. Stefanișina s-a arătat încrezătoare că UE nu va amâna discuțiile de aderare din cauza acestei probleme.

Comisia Europeană a spus că Ucraina a îndeplinit complet două dintre cele șapte condiții pentru începerea negocierilor: în privința libertății presei și a reformei justiției. Progresele înregistrate în celelalte categorii – drepturile minorităților, reformele anticorupție, regulile împotriva spălării de bani, legile împotriva oligarhilor și reformele curții constituționale – vor fi evaluate în această toamnă.

Zelenski a respins săptămâna aceasta un proiect parlamentar care ar fi păstrat secrete declarațiile de avere ale oficialilor ucraineni, declarând că acestea trebuie făcute publice. „Declaraţiile trebuie să fie dezvăluite pe deplin. În acest moment. Nu peste un an. Registrul trebuie să fie deschis chiar acum.”

Stefanișina a spus înainte ca Zelenski să ia această decizie că revenirea la declarațiile de avere accesibile publicului „nu lasă loc pentru speculații și pentru subminarea angajamentului nostru” de a lupta împotriva corupției.

Editor : Raul Nețoiu