Live Text Ucrainenii au trecut râul Nipru, în apropiere de Herson. Rușii îi bombardează în timp ce se retrag
Luni, armata ucraineană a traversat râul Nipru, pe malul stâng al fluviului, aflat sub controlul Rusiei. Armata rusă se retrage, în timp ce bombardează pozițiile ucrainenilor pentru a le încetini avansul. De la începutul contraofensivei, trupele ucrainene au reușit să recucerească un total de 130 de kilometri pătraţi în sudul ţării, a informat ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar. Potrivit oficialului de la Kiev, Rusia a pierdut săptămâna trecută, pe întreg frontul, de opt ori mai mulţi oameni decât Ucraina. Cu toate acestea, armata lui Putin continuă loviturile asupra teritoriilor ucrainene. Statul Major Ucrainean a transmis că forțele ruse au atacat azi-noapte regiunea Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară, dar și Odesa.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Putin s-a adresat mercenarilor Wagner, la o zi după plecarea lui Prigojin: Intrați în Armata Rusiei, sau mergeți în Belarus
ACTUALIZARE 22:55 Vladimir Putin s-a adresat mercenarilor Wagner luni seară și le-a dat un ultimatum: semnați cu Ministerul Apărării, sau mergeți în Belarus!, le-a transmis liderul de la Kremlin.
Preşedintele rus a mai spus că orice încercare de revoltă sau şantaj va eşua în Rusia, după rebeliunea Wagner. Pe de altă parte, CNN anunța că și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko ar fi urmat să susțină declarații la aceeași oră, dar acestea au fost anulate.
„Declarațiile de astăzi ale lui Putin vor decide soarta Rusiei”, anunțase inițial Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Potrivit acestuia, ar fi urmat mesaje pentru națiune. În locul acestora, Putin a vorbit doar câteva minute și s-a referit la rebeliunea militară din weekend. Președintele rus a ținut să le transmită mercenarilor Wagner să aleagă între a se înscrie în armata rusă, și a pleca în Belarus.
Citește continuarea AICI
Biden neagă orice implicare a SUA și aliaților în rebeliunea Wagner. „Să nu îi dăm lui Putin nicio scuză pentru a da vina pe Occident”
ACTUALIZARE 22:50 Preşedintele american Joe Biden a negat luni orice implicare a Statelor Unite sau a aliaţilor lor în revolta de sâmbătă a grupului de mercenari Wagner împotriva puterii de la Moscova, transmite Reuters.
„Am arătat clar că nu am fost implicaţi, nu am avut nimic de-a face cu asta”, a spus liderul de la Casa Albă în primele comentarii după evenimentele din Rusia.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov declarase luni că serviciile de informaţii ale Rusiei investighează o eventuală implicare a spionajului occidental în revolta condusă de liderul Wagner, Evgheni Prigojin, transmite Agerpres.
Citește continuarea AICI
SUA ar urma să anunțe un alt pachet de ajutor militar de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina, potrivit unui oficial
ACTUALIZARE 21:40 Statele Unite urmează să anunțe un alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare totală de aproximativ 500 de milioane de dolari, a declarat un oficial american pentru CNN.
Ajutorul, care ar urma să fie anunțat marți, va include vehicule de luptă Bradley și Stryker suplimentare, a precizat oficialuL. Ucraina a pierdut mai multe vehicule blindate în primele zile ale contraofensivei sale.
Pachetul vine în contextul în care oficialii americani continuă să evalueze ce impact va avea rebeliunea Wagner din interiorul Rusiei asupra războiului Rusiei din Ucraina. Oficiali americani și occidentali au declarat săptămâna trecută pentru CNN că contraofensiva ucraineană nu a răspuns așteptărilor, liniile de apărare rusești dovedindu-se bine fortificate.
Ultimul pachet, anunțat la începutul acestei luni, a fost evaluat la aproximativ 325 de milioane de dolari și a inclus noi sisteme de apărare aeriană și sisteme de rachete pentru Ucraina.
Primul mesaj postat de Prigojin după ce a renunțat la rebeliunea Wagner: „Nu l-am vizat pe Putin. Nu am vrut să răsturnăm conducerea”
ACTUALIZARE 21:35 Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a publicat un mesaj audio de 11 minute, la două zile după rebeliunea mercenarilor, spunând că scopul marșului către Moscova nu a fost de a „răsturna conducerea Rusiei”, ci de a „salva gruparea”, potrivit BBC.
Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a postat un mesaj audio de 11 minute în care spune că nimeni nu a fost de acord să semneze un contract cu Ministerul Apărării și că grupul său de mercenari era obligat să-și înceteze existența la 1 iulie.
Prigojin a precizat că nu l-a vizat pe Putin atunci când a declarat că scopul marșului către Moscova nu era de a „răsturna conducerea Rusiei”
Citește continuarea AICI
Principala motivație a Rusiei în război este de a păstra zonele pe care le-a cucerit deja, afirmă un oficial ucrainean
ACTUALIZARE 21:30 Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării a declarat luni că principala motivație a Rusiei este de a păstra zonele pe care le-a ocupat deja, potrivit CNN.
„Motivația de a nu pierde zonele ocupate va fi mult mai puternică decât motivația de a ocupa mai multe.Este mai ușor din punct de vedere psihologic pentru ei să suporte o ofensivă nereușită decât pierderea terenurilor cucerite. Acest lucru îi demoralizează și îi demotivează iremediabil”, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, într-o postare pe Telegram.
Ea a adăugat: „Sarcina Federației Ruse este acum de a opri ofensiva noastră cu orice preț.”
Maliar a recunoscut că este o perioadă dificilă pentru trupele ucrainene, care își continuă ofensiva.
„Trupele noastre trec cu adevărat prin momente dificile acum. Este foarte dificil. Dar ele merg înainte. În mod constant. Pentru că ducem un război corect. Și aceasta este puterea noastră”, a declarat ea.
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a deplasat în regiunea Doneţk, lângă frontul din est
ACTUALIZARE 20:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat luni în regiunea Doneţk, lângă frontul din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia ucraineană într-un comunicat, într-un moment în care armata sa desfăşoară o contraofensivă în această zonă şi în sud, informează AFP, potrivit Agerpres.
Volodimir Zelenski „a vizitat unităţi ale forţelor armate ale grupului operaţional şi strategic Hortiţea”, alături de comandantul forţelor terestre ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, şi a acordat decoraţii unor soldaţi, potrivit preşedinţiei ucrainene.
„Ţin să vă mulţumesc, să vă recompensez pe toţi şi să strâng mâna cu o mare gratitudine, vouă, familiilor voastre, părinţilor voştri. Ucraina este mândră de fiecare dintre voi”, a declarat şeful statului ucrainean, adresându-se militarilor.
În timpul deplasării sale, Volodimir Zelenski s-a oprit la o benzinărie şi a făcut mai multe selfie-uri cu militari prezenţi acolo, potrivit unor imagini difuzate pe canalul Telegram.
Preşedintele ucrainean vizitează constant forţele armate ale ţării sale, lângă sau chiar pe front, spre deosebire de omologul său rus Vladimir Putin, care are numai rare apariţii publice.
Ucraina desfăşoară de la începutul lui iunie o contraofensivă menită să elibereze teritoriile ocupate de Moscova în est şi în sud, revendicând în acest stadiu eliberarea a circa zece localităţi.
Joe Biden denunţă actele de tortură comise de autorităţile ruse pe teritoriul lor şi în Ucraina
ACTUALIZARE 19:55 Preşedintele american Joe Biden a denunţat luni actele de tortură comise de autorităţile ruse pe teritoriul lor şi în Ucraina, într-un mesaj transmis de liderul de la Casa Albă cu ocazia Zilei internaţionale pentru sprijinirea victimelor torturii, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Tortura distruge vieţi, familii şi populaţii. Cu toate acestea, în fiecare zi, indivizi din întreaga lume sunt supuşi acestor încălcări oribile ale drepturilor şi demnităţii lor umane”, a afirmat preşedintele american într-un comunicat.
El s-a referit în special la „dovezi ale unor violenţe îngrozitoare comise de membrii forţelor ruse” în Ucraina, invadată de Moscova în februarie 2022. Aceştia sunt vinovaţi, în opinia lui, de „acte de tortură pentru a forţa victimele să coopereze cu autorităţile de ocupaţie şi în timpul interogatoriilor, precum bătăi, electrocutări, simulări de execuţii şi folosirea violenţei sexuale”.
„Chiar pe teritoriul Rusiei, informaţiile referitoare la folosirea torturii în centrele de detenţie sunt ceva obişnuit, inclusiv împotriva activiştilor şi oponenţilor politicilor guvernamentale”, a mai spus Joe Biden.
Liderul de la Casa Albă a menţionat, de asemenea, Siria şi Coreea de Nord, evocând „dispariţiile forţate a zeci de mii de sirieni, familiile care adesea nu ştiu niciodată soarta sau locul în care se află cei dragi”.
„Numeroase informaţii credibile indică tortura şi alte forme de abuz crude, inumane şi degradante" din partea autorităţilor de la Phenian, în special împotriva femeilor, victime ale „violenţei sexuale, avorturilor şi sterilizărilor forţate”, a detaliat el.
Fără a menţiona în mod explicit numeroasele acuzaţii de tortură care au vizat ani de zile forţele şi serviciile de informaţii americane din Irak, Afganistan şi de la Guantanamo, Joe Biden a subliniat că „nicio ţară” nu se poate sustrage de la obligaţiile privind respectarea drepturilor omului.
„Credem profund, ca naţiune, că şi noi trebuie să respectăm normele pe care le cerem altora să se urmeze”, a mai spus preşedintele american.
Stoltenberg: Rebeliunea Wagner dovedeşte că invazia lui Putin a fost o ''eroare''
ACTUALIZARE 13.45 Rebeliunea eşuată din weekend a mercenarilor din grupul privat Wagner în Rusia arată clar că invadarea Ucrainei de către Moscova, decisă de preşedintele Vladimir Putin, a fost o "eroare strategică", a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
"Monitorizăm situaţia în Rusia. Evenimentele din weekend sunt o problemă internă rusă şi încă o nouă demonstraţie a unei erori strategice majore pe care preşedintele Puti a comis-o prin anexarea ilegală a Crimeii şi prin războiul împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg presei la Vilnius, care va găzdui summitul NATO luna viitoare.
După ce şeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a anulat avansarea trupelor sale spre Moscova sâmbătă, Kremlinul a anunţat că el va părăsi Rusia şi va pleca în Belarus, evitând astfel să fie urmărit penal.
"Monitorizăm de asemenea situaţia în Belarus", a adăugat Stoltenberg, în timp ce Moscova a trimis acolo muniţii nucleare la începutul lunii.
"Condamnăm anunţul Rusiei privind desfăşurarea de arme nucleare. Este imprudent şi iresponsabil", a insistat el. "Nu vedem niciun indiciu că Rusa s-ar pregăti să utilizeze arme nucleare, dar NATO rămâne vigilentă", a continuat el.
"În timp ce Rusia îşi continuă asaltul, este şi mai important să continuăm să sprijinim Ucraina", a adăugat Stoltenberg.
Potrivit preşedintelui lituanian Gitanas Nauseda, care a vorbit în cursul aceleiaşi conferinţe de presă, "evenimentele din weekend în Rusia au demonstrat instabilitatea regimului de la Kremlin". "Provocări similare, chiar mai importante, riscă să fie să se producă în viitor", a adăugat el, apreciind că "implantarea grupului Wagner în Belarus poate deveni un factor suplimentar de risc" pentru securitatea în regiune.
Prigojin nu a scăpat de dosarul penal după rebeliunea militară
ACTUALIZARE 13.30 Şeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin este în continuare anchetat penal de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru organizarea rebeliunii armate, în ciuda asigurărilor date de Kremlin că el nu va fi urmărit penal şi va pleca în exil în Belarus, relatează luni cotidianul Kommersant, citat de Reuters.
Dosarul penal a fost deschis în baza articolului 279 din Codul Penal rus în noaptea de vineri spre sâmbătă, când Prigojin şi oamenii săi au anunţat că au trecut graniţa rusă dinspre Ucraina în regiunea Rostov (sud) şi au început un "marş al dreptăţii" spre Moscova.
Duminică, unele media şi conturi de Telegram au transmis că Parchetul General - care recunoscuse anterior ca legală şi justificată decizia anchetatorului Comitetului de Anchetă al FSB de a declanşa un dosar pentru 'rebeliune' - anulase această decizie, punând capăt urmăririi penale împotriva lui Prigojin.
Cu toate acestea, o sursă Kommersant din cadrul parchetului a spus că decizia de declanşare a unui dosar penal nu a fost înca anulată, iar ancheta cu privire la "organizare de rebeliune" continuă. Potrivit interlocutorului ziarului rus, a trecut prea puţin timp pentru luarea unei alte decizii.
Citește continuarea AICI
Armata ucraineană a trecut Niprul, în apropiere de Herson
ACTUALIZARE 12:10 Armata ucraineană a traversat Niprul, la nivelul Podului Antonovski, în apropiere de oraşul Herson, cu scopul de a încerca să se stabilească pe malul stâng al fluviului, aflat sub controlul Rusiei.
Pe rețelele socaile au apărut imagini cu încercarea rușilor de a opri avansul ucrainenilor.
Imaginilie sunt surprinse din dronă, de pe malul stâng al râului Nipru, „controlat de ruși”, și arată un BTR-82A rusesc trăgând și deplasându-se pentru a ridica soldații ruși evacuați din calea forțelor ucrainene. Anterior, surse ruse au declarat că ucrainenii au ocupat un punct strategic pe podul Antonovski cu un grup care se apropie acum de 100 de luptători, forțând rușii să se retragă.
„Unitățile Forțelor Armate Ruse s-au retras din zonă, deoarece acțiunea constantă a artileriei inamice și a SOF a creat o amenințare de încercuire a forțelor noastre. S-au retras cu luptă, unități vecine au venit în ajutor. În urma luptelor, Forțele Armate Ruse au suferit pierderi”, potrivit surselor ruse.
Imagini cu avionul și elicopterele rusești doborâte de mercenarii Wagner în războiul de o zi cu Rusia
ACTUALIZARE 11.40 Pe rețelele sociale au apărut primele imagini cu avionul și elicopterele militare rusești doborâte de mercenarii Wagner în scurta lor incursiune spre Moscova. Ultimul bilanț al loviturilor reușite de Wagner indică șase elicoptere și un avion doborâte împreună cu echipajele lor.
Informațiile vehiculate inițial de bloggerii militari ruși, privind doborârea aparatelor de zbor ale armatei ruse de către mercenarii Wagner porniți spre Moscova, au început să fie confirmate prin imagini. În total, mercenarii Wagner au doborât șase elicoptere și un avion. Epava unui avion de transport Il-18 al armatei ruse, care avea la bord un post de comandă, a fost identificată pe un câmp în regiunea Voronej, nu departe de granița cu Ucraina.
Citește continuarea AICI
„Nu avem de ales, Rusia va trebui să lanseze un atac nuclear asupra Europei”
ACTUALIZARE 11.35 Politologul rus Serghei Karaganov, considerat un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și al ministrul de externe Serghei Lavrov, a scris un editorial amenințător publicat de RIA Novosti. Articolul publicat de agenția de presă de stat rusă și ilustrat cu un nor „ciupercă” de după o explozie nucleară vorbește despre justificarea unui atac nuclear al rușilor asupra Europei.
„Timp de șaptezeci și cinci de ani de descurajare reciprocă, armele nucleare au salvat lumea, iar oamenii tocmai s-au obișnuit cu asta. Acum vedem cu ochii noștri că armele nucleare nu mai salvează lumea, pentru că se întâmplă ceva de neconceput: Occidentul a început un mare război în suburbiile unei mari puteri nucleare”, își începe Karaganov editorialul.
Acesta susține că „istoria oficială a creării armelor atomice este cunoscută, dar, din punctul meu de vedere, există încă o super-idee a apariției sale. Ca și cum Domnul Dumnezeu a văzut că o mare parte a omenirii a înnebunit, după ce a declanșat două războaie mondiale într-o singură generație, și le-a înmânat oamenilor arme nucleare, arme ale apocalipsei, pentru a fi tot timpul în fața oamenilor și pentru a-i speria. Și acum oamenii și-au pierdut frica.”
Citește continuarea AICI
Măsurile „antiteroriste” din Moscova au fost ridicate
ACTUALIZARE 11.10 Primarul Moscovei a ridicat măsurile de securitate „antiteroriste” pe care le-a impus în weekend, când mercenarii Wagner amenințau că vor asalta orașul, scrie BBC.
Serghei Sobianin a anunțat decizia pe Telegram, mulțumind locuitorilor pentru „calmul și înțelegerea lor”.
Pe de altă parte, Comitetul național anti-terorism al Rusiei a declarat că situația din țară este „stabilă” după ce Evgheni Prigojin a renunțat la rebeliune.
Comitetul Naţional Antiterorism (NAK) a ordonat sâmbătă un "regim de operaţiuni antiteroriste" la Moscova, în regiunea acesteia, precum şi în regiunea Voronej, la graniţa cu Ucraina, după ce Evgheni Prigojin a anunţat un marş al luptătorilor săi spre capitala rusă. Acest regim conferea puteri sporite agenţiilor de aplicare a legii, inclusiv pentru a desfăşura operaţiuni poliţieneşti.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a decretat că luni va fi o zi liberă în contextul situaţiei "dificile".
Rubla rusească era luni dimineață la cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni
ACTUALIZARE 10.50 Rubla rusească a fost luni dimineață la cel mai redus nivel din ultimele 15 luni, în raport un dolarul american, scrie BBC.
Rebeliunea declanșată de mercenarii lui Evgheni Prigojin a afectat nu numai securitatea din Rusia, ci și economia.
Luni dimineață, la începerea tranzacțiilor, rubla scăzuse la cel mai mic nivel din ultimele 15 luni față de dolarul american, deoarece piețele au răspuns la situația de instabilitate.
Însă, la mai puțin de o oră de la deschiderea Bursei de la Moscova, situația s-a stabilizat, iar rubla a reușit să recâștige mai mult de jumătate din declinul de dimineață, dar rămâne la un nivel scăzut, scrie Interfax, potrivit BBC Rusia.
Revolta Wagner s-ar putea sfârși cu moartea lui Prigojin
ACTUALIZARE 10.45 Un expert militar american spune că rebeliunea grupului Wagner din weekend s-ar putea sfârși cu moartea liderului mercenarilor, Evgheni Prigojin, relatează Business Insider.
„Prigojin va trebui să reflecteze la celebra îndrumare a lui Ralph Waldo Emerson: „Când lovești un rege, trebuie să-l ucizi””, a spus William F. Wechsler, director principal al Centrului Rafik Hariri și al Programelor pentru Orientul Mijlociu la Atlantic Council.
„Deocamdată ar trebui se ferească de ferestrele de la etajele superioare, deoarece în ultimii ani adversarii lui Putin tind să fie foarte neîndemânatici în preajma lor”, a adăugat el.
Unii dintre adversarii lui Putin au murit în ultima vreme căzând de la fereastră.
Prigojin a început o revoltă vineri seara, dar a anulat-o după ce s-a apropiat de Moscova. Rebeliunea a luat sfârșit brusc, după ce Prigojin a încheiat un acord cu Kremlinul.
Citește continuarea AICI
Prima apariție a lui Serghei Șoigu, după rebeliunea Wagner
ACTUALIZARE 10.40 Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a vizitat trupele implicate în operaţiunea militară din Ucraina, a anunţat luni agenţia de presă RIA. Este prima sa apariţie publică după rebeliunea din weekend a grupului de mercenari Wagner, sub conducerea lui Evgheni Prigojin.
Ştirea RIA, care a citat Ministerul rus al Apărării, arată că Şoigu a rămas la conducere, dar nu a oferit detalii cu privire la momentul în care şi unde s-a întâlnit cu soldaţii şi comandanţii din cadrul districtului militar vestic.
Totodată, AFP transmite că televiziunea publică rusă a difuzat luni imagini cu Şoigu inspectând forţele ruse din Ucraina.
Potrivit unor extrase difuzate de canalul de televiziune Rossia 24, Şoigu, ţinta unor critici acerbe din partea şefului Wagner, Evgheni Prigojin, a vizitat un post de comandă al forţelor ruse din Ucraina şi „a avut acolo o întâlnire cu conducătorii” unei unităţi.
Oficial de la Kiev: Contraofensiva ucraineană a eliberat până azi 130 de km pătraţi în sudul ţării
Contraofensiva trupelor ucrainene a reuşit să recucerească până azi un total de 130 de kilometri pătraţi în sudul ţării care erau ocupaţi de Rusia, a informat luni ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, într-un comunicat publicat pe Telegram, transmite EFE.
"De la începutul ofensivei, suprafaţa eliberată în sud este de 130 de kilometri pătraţi", a arătat Maliar.
Cea mai mare parte a teritoriului a fost recucerită de forţele ucrainene în prima săptămână a contraofensivei.
În ultimele şapte zile, Ucraina a recâştigat 17 kilometri pătraţi în sudul ţării, "ca rezultat al îmbunătăţirii operaţiunilor tactice de poziţionare şi de aliniere pe linia frontului", a precizat Maliar.
Potrivit ministrului adjunct, Ucraina continuă să lanseze operaţiuni ofensive în direcţia Berdiansk şi Melitopol, două oraşe ucrainene ocupate de Rusia în sud.
Maliar s-a referit, de asemenea, la situaţia din estul Ucrainei, unde forţele Kievului au reuşit să respingă atacurile ruseşti în Liman, Bahmut, Marinka şi Avdiivka. Ea a raportat, de asemenea, progrese "între unul şi doi kilometri" în zona Bahmut şi de-a lungul altor localităţi din provincia estică Doneţk.
Potrivit acesteia, Rusia a pierdut săptămâna trecută, pe întreg frontul, de opt ori mai mulţi oameni decât Ucraina.
Armata ucraineană şi-a lansat contraofensiva în urmă cu aproximativ trei săptămâni cu operaţiuni pe trei segmente diferite ale liniei frontului în provinciile Doneţk (est) şi Zaporojie (sud-est).
Atacuri ruseşti masive asupra regiunii Zaporojie
Rusia a declanşat o "salvă" de atacuri asupra regiunii Zaporojie, în sudul Ucrainei, în ultimele 24 de ore, a raportat luni dimineaţă Statul Major General al armatei ucrainene, potrivit DPA.
De duminică, forţele ruse au efectuat atacuri cu cel puţin şase rachete cu rază lungă de acţiune S-300, 33 de lovituri aeriene şi 45 de lovituri din lansatoare de rachete multiple (MRL), conform înaltului comandament militar de la Kiev.
"Ca urmare a atacurilor teroriste ruseşti, au fost răniţi civili, iar clădiri rezidenţiale, comerciale şi administrative, precum şi maşini particulare au fost avariate", se arată în ultimul raport despre situaţia din ţară.
DPA precizează că nu a fost în măsură să verifice toate aceste informaţii în mod independent.
Potrivit Statului Major General ucrainean, trupele ruse au încercat să oprească înaintarea unităţilor ucrainene şi să recupereze poziţiile pierdute, iar cel puţin 30 de aşezări au fost bombardate de artileria rusă.
În regiunea Zaporojie se află cea mai mare centrala nucleară din Europa, pe care forţele ruse au ocupat-o încă din primele zile ale invaziei lansate în februarie 2022.
Zelenski, apel pentru protejarea centralei Zaporojie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel duminică seara la mai multe eforturi pentru protejarea uzinei.
"Din păcate, atenţia lumii faţă de ameninţarea rusă existentă la centrala nucleară din Zaporojie este încă insuficientă", a declarat el, avertizând că forţele de ocupaţie au decis să detoneze uzina.
"Am prezentat aliaţilor noştri informaţiile pe care le avem, informaţii provenind de la serviciile noastre secrete, cu privire la posibilitatea detonării minelor care au fost amplasate la centrala din Zaporojie de către Rusia", a afirmat Zelenski după ce a discutat telefonic cu preşedinţii SUA şi Poloniei şi cu premierul canadian. Liderul de la Kiev a spus în acest context că detonarea ar fi fost deja aprobată de Moscova, potrivit EFE.
Preşedintele ucrainean a adăugat că "trebuie să luăm măsuri specifice, împreună la nivel internaţional, pentru a evita orice fel de accident care ar implica scurgeri de radiaţii".
Zelenski s-a referit, de asemenea, la aruncarea în aer, la 6 iunie, a barajului de la Nova Kahovka, în sudul sudul Ucrainei, aflat de asemenea sub controlul Rusiei.
"Reacţia la aruncarea în aer de către Rusia a centralei hidroelectrice de la Kahovka şi la încercarea deliberată a teroriştilor ruşi de a ajunge la barajul unui alt rezervor, cel de la Krivoi Rog, a fost insuficientă", a insistat preşedintele ucrainean, fără a da detalii despre cel de-al doilea incident.
Ucraina a acuzat săptămâna trecută Rusia că a minat centrala atomo-electrică de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, şi că ar pregăti un atac acolo pentru a provoca o scurgere de radiaţii. Scopul acestei acţiuni, potrivit Kievului, ar fi acela de a opri contraofensiva ucraineană.
Odesa a fost atacată
De asemenea, oraşul-port Odesa, din sudul Ucrainei, a fost vizat de atacuri aeriene în noaptea de duminică spre luni. Mai multe explozii au fost auzite la Odesa, a informat agenţia ucraineană de presă Ukrinform, fără să ofere alte detalii.
Odesa a fost atacată cu rachete de croazieră Kalibr şi drone kamikaze pe fundalul unei furtuni în Marea Neagră, titrează portalul ucrainean Liga.
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete noaptea trecută asupra oraşelor Dnipro, Kiev, Harkov, Krivoi Rog, Kropivniţki, Poltava şi Odesa, conform media de la Kiev.
Din cele 15 ţinte aeriene ruseşti, antiaeriana ucraineană a reuşit să doboare 13, între care două rachete Kalibr şi şapte drone de fabricaţie iraniană Shahed, transmite postul de televiziune local Kanal 24.
Rusia şi-a lansat atacurile în principal dinspre direcţia sudică: trei rachete de croazieră Kalibr au fost lansate de pe un submarin din Marea Neagră, iar opt drone Shahed-136/131 de pe coasta de est a Mării Azov, conform postului de televiziune citat.
Într-o intervenţie televizată, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ de forţe "Sud", Natalia Gumeniuk, a afirmat că activitatea sistemelor antiaeriene de apărare a fost îngreunată de furtuna din Marea Neagră care a făcut ravagii în cursul nopţii trecute.
Într-un atac separat, forţele ruse au lansat patru drone de atac asupra nordului Ucrainei, dar toate au fost doborâte, transmit media locale.
Anterior, Forţele aeriene ucrainene au avertizat asupra unor posibile atacuri ruseşti cu rachete de croazieră lansate de pe navele din Marea Neagră.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
