Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat luni că Suedia și Finlanda nu pot intra în NATO dacă Parlamentul de la Ankara nu ratifică aplicațiile lor pentru statutul de membri ai Alianței, scrie Daily Sabah.
Într-un interviu pentru postul NTV, Çavuşoğlu a spus că Suedia și Finlanda trebuie să se conformeze cu memorandumul semnat cu Turcia, avertizând că „dacă nu se conformează, nu le vom accepta în NATO”.
Turcia se va asigura că alte state NATO participă la memorandumul semnat cu Suedia și Finlanda, a spus ministrul, care a adăugat: „Nu va fi limitat la doar trei state. Este un angajament scris. Am vrut să fie scris și semnat”.
Vorbind despre semnarea acordului ca un început al procesului, Çavuşoğlu a spus că cel mai important lucru este angajamentul.
„Niciuna dintre cele două țări nu poate intra în NATO, dacă nu este aprobat de Marea Adunare Națională a Turciei. Memorandul de înțelegere este angajamentul celor trei țări”.
Çavuşoğlu a subliniat că Turcia are două mari obiective pe care vrea să le rezolve: activitățile grupurilor teroriste precum PKK și embargoul asupra exportului de arme către Turcia.
„Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a intrat în acest proces. Am trimis propriul proiect de înțelegere. La ultima întâlnire, cu câteva zile înainte de Summitul NATO, aceste două state au acceptat cererile noastre. Însă, diferențele de opinie au continuat asupra unor probleme. Negocierile au continuat la discuțiile din Madrid. Președintele nostru a anunțat liniile roșii ale Turciei. PKK este și ea pe lista NATO a teroriștilor. Pentru prima dată, YPG/ PYD a fost inclusă într-un document NATO”, a spus acesta, referindu-se la grupările siriene sprijinite de SUA ale organizației teroriste.
El a mai spus că liderii celor două state nordice și oficialii lor de rang înalt au acceptat că nu vor oferi niciun sprijin grupărilor teroriste.
„Cele două țări trebuie să-și actualizeze legislația privind lupta contra terorismului și industria de apărare. Memorandumul de înțelegere pe care l-am făcut este foarte benefic în aceste țări. Suedia și Finlanda se angajează la o cooperare deplină cu Turcia în lupta împotriva terorismului. Ei spun «Propaganda este liberă până când apare un atac terorist». Dar nu vor mai putea face acest lucru. Ei vor preveni ca PKK să recruteze oameni”, a spus oficialul turc, care a adăugat că este și un angajament pentru a ridica embargoul și restricțiile asupra industriei de apărare și de a mări cooperarea.
„În documentul pe care l-am oferit, documentăm că YPG și PKK au legătură între ele, având în vedere dovezile. În același mod, prezentăm documente și dovezi privind teroriștii pe care îi vor extrăda, pe cei implicați în terorism, care au sprijinit terorismul și ale căror crime au fost dovedite.
SUA sunt ipocrite, un dublu standard aici. Și Franța este, și unele state. Drept rezultat, ei au încercat să găsească curaj spunând «Uite, SUA oferă și ele sprijin», însă am desfășurat în mod clar condițiile noastre. Au trebuit să accepte. Toate manifestările terorismului, toate extensiile sale, fronturile sale, sunt toate aici. Până la urmă, trebuie să se conformeze cu acest document. Dacă nu se conformează, nu-i vom primi în NATO”, a explicat Çavuşoğlu.
Acordul semnat cu Finlanda și Suedia de a ridica vetoul Turciei asupra aplicațiilor de aderare la NATO nu este sfârșitul problemei și obligă statele nordice să-și mențină promisiunile, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
În discuții cu reporterii aflați în avionul cu care Erdogan se întorcea de la summitul NATO de la Madrid, liderul de la Ankara a spus că nu trebuie grăbită ratificarea cererilor de aderare în parlament. Turcia vrea să vadă dacă Suedia și Finlanda își mențin promisiunile făcute în cadrul acestui memorandum, inclusiv privind extrădarea suspecților căutați de Turcia, a spus președintele turc.
Semnarea documentului reprezintă o acceptare a Turciei privind aderarea Suediei și Finlandei la NATO, însă sub condiția că cele două țări vor respecta cererile Turciei privind grupurile teroriste.
Erdogan a declarat la sfârșitul summitului, joi, că Suedia și Finlanda trebuie să-și onoreze promisiunile inclusiv prin extrădarea a 73 de „teroriști”.
Disputa celor 3 state a fost rezolvată printr-un memorandum în 10 puncte, semnat marţi, care pare să adreseze multe dintre cererile Turciei privind terorismul și ridicarea embargoului asupra armelor impus asupra Ankarăi ca răspuns la operațiunea militară a Turciei din 2019 în Siria. Însă Erdogan se așteaptă ca acum țările să implementeze pe deplin acordul.
Acesta a mai spus că le-a transmis Suediei și Finlandei că încă ar putea să blocheze dorința lor de aderare la NATO dacă nu implementează noul acord.
Aplicațiile de aderare trebuie aprobate de toate statele NATO și ratificate apoi de parlamente.
Potrivit memorandumului semnat, Finlanda și Suedia s-au angajat să nu sprijine PKK/ YPG sau grupul terorist Gulenist (FETO), care ar fi orchestrat o încercare de lovitură de stat în 2016 și este condus de Fetullah Gülen, stabilit în SUA. Memorandumul semnat nu a listat niciun individ pentru a fi extrădat. Ratificarea probabil va dura până la un an, însă, odată ce este gata, Finlanda și Suedia vor fi acoperite de Articolul 5 al NATO privind clauza de apărare, astfel intrând sub umbrela de protecție a SUA și restul Alianței.
Acordul prin care Turcia a hotărât să nu mai blocheze aderarea la NATO a Suediei și Finlandei a fost obținut după 11 ore de negocieri și săptămâni întregi de „wrestling politic” în capitalele europene, suplimentat de o implicare extrem de fin calibrată a președintelui Joe Biden.
Finlanda şi Suedia vor semna, marţi, protocolul de aderare la NATO. Pentru a putea deveni, apoi, oficial membre ale Alianței Nord-Atlantice, parlamentele celor 30 de țări care fac deja parte din NATO trebuie să ratifice protocolul.
Editor : A.C.
