Video&Foto A doua noapte de proteste în Turcia, după arestarea primarului Istanbulului. Care sunt efectele asupra situației economice a țării

Poliția din Istanbul a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva demonstranților în a doua noapte de proteste după arestarea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, în ciuda interdicției de patru zile de a protesta, scrie BBC. Între timp, economia deja fragilă a Turciei se pregăteşte pentru o nouă perioadă de turbulenţe şi retrageri masive ale investitorilor, potrivit CNBC, citat de News.ro.
Ekrem Imamoglu - membru al Partidului Republican al Poporului (CHP), formațiune seculară, și un rival-cheie al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan - urma să fie desemnat candidat la alegerile prezidențiale din 2028 la sfârșitul acestei săptămâni. Miercuri, el a fost una dintre cele 106 persoane reținute pentru acuzații precum corupție și ajutor acordat unor grupări teroriste. De atunci, autoritățile din Turcia au arestat zeci de persoane pentru postări „provocatoare” pe rețelele sociale.
Ca răspuns la proteste, președintele turc Erdogan și-a acuzat adversarii politici de manevre teatrale pentru participarea la o a doua noapte de demonstrații. „Au pierdut atât de mult echilibrul încât sunt în stare să atace poliția noastră, să adreseze amenințări judecătorilor, procurorilor”, a spus el.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Adresându-se unei mulțimi de protestatari în fața primăriei din Istanbul, Ozgur Ozel, liderul partidului CHP al lui Imamoglu, a acuzat guvernul că încearcă o „lovitură de stat” și a declarat că oamenii au dreptul să protesteze.
Ministrul de interne Ali Yerlikaya a anunțat joi dimineață că poliția a identificat 261 de „administratori de conturi suspecți” online care ar fi postat conținut „care incită publicul la ură și ostilitate” și „incitare la comiterea unei infracțiuni”.
„Treizeci și șapte de suspecți au fost prinși și eforturile continuă pentru prinderea celorlalți suspecți”, a declarat el, adăugând că peste 18,6 milioane de mesaje au apărut online despre arestările de miercuri până joi la ora locală 06.00.
Un mesaj postat joi pe contul X al lui Imamoglu a făcut apel la Turcia să „se opună acestui rău ca națiune”, îndemnând membrii sistemului judiciar și ai partidului lui Erdogan să combată nedreptatea.
„Aceste evenimente au depășit partidele noastre, idealurile politice. Procesul privește acum poporul nostru, și anume familiile voastre”, a declarat Imamoglu. „Este timpul să ne ridicăm vocile”.
Este posibil ca primarul Istanbulului să-și fi petrecut prima noapte în detenție, dar municipalitatea este încă controlată de partidul său de opoziție.







În timp ce navetiștii urcau în trenuri în stațiile de metrou din oraș, o înregistrare a unuia dintre discursurile publice ale lui Imamoglu a răsunat în difuzoare: „Vă promit cu onoarea mea că voi câștiga această luptă”. Studenții au mărșăluit pe străzi scandând: „Nu suntem speriați, nu vom fi reduși la tăcere, nu ne vom supune” - un slogan comun al opoziției din Turcia.
Cu toate acestea, numărul protestatarilor este încă relativ mic pentru un oraș cu peste 16 milioane de locuitori. Pentru moment, este puțin probabil ca aceștia să crească presiunea politică asupra lui Erdogan pentru eliberarea lui Imamoglu, scrie BBC.
Arestarea lui Imamoglu și a altora urmează unei represiuni majore la nivel național în ultimele luni, care a vizat politicieni din opoziție, jurnaliști și personalități din industria divertismentului.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Unii se tem că în următoarele săptămâni vor fi aduse și alte persoane pentru interogatoriu, ca parte a unei campanii de intimidare.
Reprezentanții opoziției spun că arestările sunt motivate politic. Cu toate acestea, ministrul justiției i-a criticat miercuri pe cei care l-au legat pe Erdogan de arestări și a insistat asupra independenței judiciare a acestora.
Imamoglu a câștigat un al doilea mandat de primar al Istanbulului anul trecut, când partidul său CHP a câștigat alegerile locale din Istanbul și Ankara. A fost pentru prima dată de la venirea lui Erdogan la putere când partidul său a fost învins la urne în întreaga țară.
Alegerile au fost, de asemenea, o lovitură personală pentru președinte, care a crescut și a devenit primar al Istanbulului în timpul ascensiunii sale la putere.
Erdogan a deținut funcția în ultimii 22 de ani, atât ca prim-ministru, cât și ca președinte al Turciei. Din cauza limitării mandatelor, acesta nu poate candida din nou în 2028, cu excepția cazului în care schimbă constituția.
Selecția candidatului CHP la președinție, la care vor vota 1,5 milioane de membri, iar Imamoglu este singura persoană care candidează, este programată să aibă loc duminică.
De asemenea, partidul a făcut apel la cetățeni să voteze în cadrul unor alegeri simbolice, plănuind să plaseze urne de vot în districte din întreaga Turcie pentru ca oamenii să își arate sprijinul pentru primarul reținut.
Efectele crizei politice asupra economiei Turciei
Pieţele financiare turceşti au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume după anunţul reţinerii lui Imamoglu, iar lira turcească a atins un minim istoric în raport cu dolarul. Ca reacţie, banca centrală a Turciei ar fi intervenit agresiv pe piaţă, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională, conform estimărilor bancherilor citate de Reuters. Lira a pierdut 15% faţă de dolar în ultimul an şi 83% în ultimii cinci ani.
Incertitudinea politică şi preocupările legate de stabilitatea economică ar putea duce la o scădere şi mai mare a investiţiilor străine, într-un moment în care încrederea investitorilor în Turcia este deja extrem de fragilă, scrie News.ro.
”Îngrijorările legate de statul de drept vor persista şi este foarte posibil ca acest lucru să afecteze investiţiile străine directe pe termen lung, care oricum erau la un nivel scăzut. Administraţia AKP va trebui să prezinte un caz solid împotriva lui Imamoglu, altfel situaţia se va deteriora şi mai mult,” a scris Timothy Ash, strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă adresată investitorilor miercuri.
Inflaţia din Turcia a atins 39,05% în februarie, iar CHP îşi propunea să folosească această problemă drept temă principală în campania împotriva lui Erdogan. Continuarea deprecierii lirei ar putea declanşa o nouă spirală inflaţionistă, forţând banca centrală să crească şi mai mult dobânzile, care se află deja la un nivel record de 42,5%.
„Această evoluţie va zdruncina încrederea investitorilor şi a pieţelor. Lira va continua să slăbească, ceea ce va alimenta inflaţia”, a declarat George Dyson, analist senior la Control Risks.
Cu toate acestea, Dyson şi alţi experţi nu cred că banca centrală va abandona politica economică actuală. În schimb, noi majorări ale dobânzii ar putea fi adoptate dacă lira continuă să se deprecieze.
Turcia „se simte în siguranţă din punct de vedere geopolitic”
Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, însă Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi obţinut o victorie clară împotriva lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziţia într-un eventual vot anticipat.
„Erdogan a văzut sondajele şi şi-a dat seama că, chiar şi cu avantajele unui preşedinte în funcţie şi controlul total asupra instituţiilor şi mass-media, tot pierdea categoric în faţa lui Imamoglu”, a scris Soner Cagaptay, istoric turc şi cercetător senior la Washington Institute, într-o postare pe X.
„De aceea, Erdogan a ales opţiunea nucleară împotriva lui Imamoglu”, a spus Cagaptay.
Pe plan internaţional, însă, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni. Analiştii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din mai multe ţări să ignore normele democratice, fără teama unor sancţiuni.
„O posibilă explicaţie pentru acest moment ales de Erdogan este că Turcia se simte în siguranţă din punct de vedere geopolitic. SUA dă semnale că nu va interveni, iar Uniunea Europeană are nevoie de Turcia în dosarele Ucraina şi Siria. Aşadar, guvernul turc profită de această conjunctură, estimând că va primi puţine reacţii critice din exterior”, a explicat Dyson.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News