Turcia confirmă responsabilitatea PKK pentru atentatul de miercuri de la Ankara
Turcia a anunțat joi că i-a identificat pe cei doi autori ai atentatului de la sediul Industriilor Apărării din Turcia, miercuri, în apropiere de Ankara, şi dă asigurări că este vorba despre combatanţi kurzi din PKK cu care Guvernul şi-a manifestat recent voinţa de a deschide un dialog, relatează AFP, preluată de News.ro.
Potrivit ministrului de Interne, Ali Yerlikaya, cei doi autori ai atacului - un bărbat și o femeie - au fost identificaţi ca fiind „membri ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, aflat de decenii în luptă împotriva Ankarei.
Cuplul apare în imagini surprinse de camere de supraveghere ale instalaţiei, în apropiere de Ankara, ieşind dintr-un taxi pe al cărui şofer l-au împuşcat, cu o puşcă de asalt în mână şi deschizând direct focul asupra angajaţilor.
Yerlikaya a desemnat rapid PKK drept responsabil „probabil” al atacului, care s-a soldat cu cinci morţi - plus cei doi atacatori - şi 22 de răniţi.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întors rapid de la Kazam în Rusia, unde a participat la un summit lărgit al BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud).
El a prezidat la sfârşitul zilei un Consiliu de Securitate pe fostul Aeroport Atatürk, la Istanbul.
Potrivit agenţiei turce de stat de presă Anadolu, şeful statului i-a audiat pe ministrul de Externe Hakan Fidan - fostul şef al spionajului (MIT) - şi pe succesorul acestuia Ibrahim Kalin, dar şi pe miniştrii Apărării şi Internelor, pe şeful Statului Major, pe CEO-ul Industriilor Apărării şi pe reprezentanţi ai AKP - lăsând să se întrevadă o ripostă în forţă.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Funeralii ale victimelor - ca omagiu naţional - au avut loc pe parcursul zilei de joi, în prezenţa unor reprezentanţi ai Guvernului. Sicriele au fost acoperite cu steagul roşu al Turciei.
Alertă cod portocaliu
În acest context, aeroporturile din Istanbul au decis să crească nivelul măsurilor de securitate la „alertă cod portocaliu”. Ele au avertizat pasagerii cu privire la o percheziţie consolidată.
Ca represalii, armata turcă a desfăşurat începând din noaptea de miercuri spre joi raiduri aeriene care au vizat „47 de ţinte (PKK), 29 în Irak şi 18 în nordul Siriei”, soldate cu „59 de morţi în rândul teroriştilor, inclusiv a doi responsabili de nivel înalt”, a anunţat Ministerul Apărării.
Potrivit unei surse apropiate ministerului, aceste „operaţiuni aeriene vor continua în zilele următoare” şi vizează „grote, depozite, instalaţii folosite” de către PKK.
Forţele kurde din Siria au anunţat moartea a 12 civili - inclusiv doi copii.
Atentatul de miercuri a intervenit în timp ce autorităţile turce par să vrea să ajungă la o soluţie negociată a conflictului, a subliniat joi Numan Kurtulmuş, președinte al Marii Adunări Naționale a Turciei, , apreciind că „nu poate fi vorba despre o coincidenţă”.
Marţi, preşedintele MHP (naţionalist) Devlet Bahçeli, principalul aliat al AKPului lui Erdogan, l-a invitat pe liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) Abdullah Öcalan, aflat în închisoare din 1999, să se exprime în faţa membrilor Parlamentului pentru a anunţa dizolvarea partidului său, considerat drept o mişcare „teroristă” de către Ankara şi aliaţii săi, şi renunţarea la terorism.
Teren politic
Miercuri, Adbullah Ocalan, deţinut la izolare din 1999 pe o insulă-închisoare în sudul Istanbulului, a fost vizitat de către un apropiat, care a cerut să-l viziteze în august.
Nepotul său, Ömer Öcalan, deputat în principalul partid prokurd, DEM (fostul HDP), a discutat cu el.
„Ultima noastră întâlnire faţă în faţă cu Abdullah Öcalan a avut loc la 3 martie 2020”, a scris el pe X.
Familia sa a discutat scurt la telefon cu acesta în martie 2021.
La cererea lui Öcalan, nepotul său, care apreciază că acesta se află într-o „stare bună de sănătate”, a transmis următorul mesaj: „Dacă apar condiţiile, am puterea teoretic şi practic să transfer conflictul de pe terenul violenţei pe teren juridic şi politic”.
În pofida lungii sale detenţii, „Öcalan rămâne actorul de referinţă şi ar putea, în anumte condiţii, să influenţeze procesul sau procesele”, estimează, contactat de AFP, directorul de studii de la Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale de la Paris Hamit Bozarslan.
Încă de miercuri, DEM, a treia forţă politică în Parlament, a apreciat drept „semnificativ” faptul că acest atentat se produce „când societatea turcă discută soluţii pentru a face să apară posibilitatea unui dialog”.
Öcalan, „Apo” pentru susţinătorii săi („unchi” şi „şef” în kurdă), a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Fondatorul PKK de sorginte marxisto-leninistă în 1978, el a optat în favoarea luptei armate în august 1984, cu scopul de a obţine înfiinţarea unui stat kurd, după care a cerut în mai multe rânduri depunerea armelor.
La Kazan, preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a mulţumit „tututor prietenilor noştri care au transmis condoleanţe după atacul perfid de ieri şi pentru solidaritatea lor”.
Consiliul de Securitate al ONU a subliniat joi „necesitatea cererii socoteală şi traducerii în justiţie a autoritlor, organizatorilor, finanţatorilor şi sponsorilor” „oricărui act terorist criminal care nu poate fi justificat”.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
