Șeful Guvernului britanic, Boris Johnson, a trimis sâmbătă noapte Uniunii Europene solicitarea de a amâna Brexitul, dar documentul nu are semnătura sa. Cererea este însoțită de o a doua scrisoare, de data aceasta având semnătura lui Boris Johnson, în care premierul își face cunoscut punctul său de vedere: amânarea Brexitului ar fi o greșeală.
Premierul britanic era obligat prin lege să ceară UE o prelungire a termenului la care trebuia să aibă loc Brexitul - 31 octombrie - după ce a pierdut un vot crucial în Camera Comunelor.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat pe Twitter că a primit cererea Marii Britanii de prelungire a termenului pentru Brexit. Nu a dat detalii despre conținutul documentului, dar a spus că acum se va consulta cu liderii UE pentru a formula un răspuns. Ar putea dura câteva zile, estimează corespondentul BBC la Bruxelles.
După ce în cursul zilei de sâmbătă Boris Johnson a pierdut un vot crucial în Camera Comunelor - reunită într-o ședință istorică (de 37 de ani parlamentarii britanici nu mai veniseră la serviciu sâmbăta) -, premierul i-a cerut unui diplomat cu rang înalt să trimită o fotocopie - nesemnată - a legii intitulate Benn Act. Este legea votată luna trecută, prin care parlamentarii obligă Guvernul să solicite o amânare a Brexitului, în cazul în care acordul pentru Brexit încheiat cu UE nu obține și votul Parlamentului - ceea ce s-a întâmplat.
Cele două scrisori au fost transmise de Sir Tim Barrow, ambasadorul Marii Britanii la Bruxelles. Documentele sunt însoțite și de o notă a ambasadorului, în care acesta a explicat că prima scrisoare se conformează legii, așa cum a fost decisă de Parlament. A doua scrisoare, având de data aceasta semnătura lui Boris Johnson, reprezintă punctul de vedere al acestuia. Premierul britanic le spune liderilor UE să ceară Parlamentului de la Londra să-și reconsidere decizia și să voteze fără întârziere acordul pentru Brexit negociat de Marea Britanie și Bruxelles. Boris Johnson refuză cu obstinație ca Brexitul să fie amânat după 31 octombrie.
Experții BBC consideră că gestul lui Boris Johnson de a trimite, de fapt, trei documente Bruxelles-ului este de natură să dea naștere la controverse și este posibil să se recurgă la justiție, mai exact la Curtea Supremă, pentru a vedea dacă nu cumva demersul său încalcă legea.
Înainte de a trimite documentele, Boris Johnson i-a sunat pe liderii europeni, inclusiv pe Donald Tusk, pentru a insista asupra faptului că scrisoarea de solicitare a amânării Brexitului este „scrisoarea Parlamentului”, și nu a sa, scrie BBC.
Premierul ar vrea să treacă chiar luni prin Parlament legislația pentru implementarea acordului pentru Brexit, încheiat cu Bruxelles-ul săptămâna aceasta. Camera Comunelor a decis să nu voteze acordul pentru Brexit până când această legislație de implementare a lui nu va fi votată. Prin urmare, premierul Boris Johnson speră să obțină în cele din urmă și votul pentru acord, asta dacă președintele Camerei Comunelor, John Bercow, va fi de acord să-l treacă pe ordinea de zi.
Ce conține Acordul pentru Brexit
Statutul administrativ al provinciei britanice Irlanda de Nord, mai precis mecanismele vamale la frontiera cu naţiunea Irlanda, membră a Uniunii Europene, constituie un element central pentru aprobarea Acordului Brexit de către Parlamentul Marii Britanii, scrie Mediafax. Alte elemente importante sunt standardele în domeniul produselor şi muncii, precum şi libera circulaţie a persoanelor post-Brexit.
Premierul Boris Johnson a negociat un nou acord cu Uniunea Europeană, eliminând mecanismul numit „backstop” - o serie de garanţii pentru evitarea instituirii punctelor vamale la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda. Iniţial, Irlanda de Nord ar fi urmat să rămână în uniunea vamală a UE, însă noul protocol prevede că întreaga Marea Britanie va părăsi uniunea vamală, deşi unele proceduri vamale comunitare se vor aplica produselor care vor ajunge pe teritoriul nord-irlandez din restul Marii Britanii. Prevederile vor rămâne în vigoare până cel puţin în 2024, iar apoi atât timp cât decide Adunarea Parlamentară nord-irlandeză. Este neclar la nivel practic cum vor fi evitate controalele la frontiera dintre Marea Britanie şi propria provincie Irlanda de Nord sau între Irlanda de Nord şi Irlanda. De asemenea, este greu de anticipat cum se va desfăşura circulaţia cetăţenilor UE şi britanici între Irlanda - Irlanda de Nord - restul Marii Britanii.
Modul de aplicare a prevederilor statutului special al Irlandei de Nord este contestat de formaţiunea Partidul Democrat Unionist (DUP), care asigură majoritatea Guvernului Boris Johnson în Camera Comunelor. De asemenea, liderii Scoţiei şi Ţării Galilor sunt nemulţumiţi că doar Irlanda de Nord va avea un statut special post-Brexit. Formaţiunea DUP a avertizat că nu va vota în favoarea Acordului Brexit obţinut de premierul conservator Boris Johnson. Acordul este contestat şi de principalele formaţiuni de opoziţie - Partidul Laburist şi Partidul Liberal-Democrat -, care cer un nou referendum pe tema Brexit.
Redactor: Luana Păvălucă
