Temeri în NATO, înainte de alegerile din Slovacia. Partidul cotat cu mari șanse în sondaje e condus de un simpatizant al Rusiei

NATO și Uniunea Europeană urmăresc cu atenție alegerile parlamentare care vor avea loc sâmbătă, 30 septembrie, în Slovacia, în condițiile în care unul dintre partidele de opoziție, cotat cu mari șanse în sondajele din ultima vreme, e condus de Robert Fico, un simpatizant declarat al Rusiei conduse de Vladimir Putin. Liderul partidului de opoziție SMER a mai condus în trecut Guvernul de la Bratislava.

Slovacia se pregătește să-și aleagă sâmbătă, 30 septembrie, cel de-al cincilea premier în doar patru ani, iar partidul de opoziție al simpatizantului Kremlinului Robert Fico e cotat cu mari șanse în sondaje. Scrutinul e urmărit cu mare atenție de puterile occidentale, în condițiile în care în Slovacia, țară membră NATO, ar putea ajunge prim-ministru un politician pro-Rusia.

De când Vladimir Putin a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, Slovacia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kievului. Cele două țări au o graniță comună, iar Slovacia a fost prima țară care a trimis apărare antiaeriană în Ucraina și a primit zeci de mii de refugiați.

Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Fico va ajunge la putere. Politicianul, care a mai condus Guvernul de la Bratislava, nu și-a ascuns simpatiile sale față de Kremlin și i-a învinuit pe „naziștii și fasciștii ucraineni” că l-au provocat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze invazia.

A repetat, practic, narațiunea falsă pe care Putin a folosit-o pentru a-și justifica invazia, scrie CNN. 

Discursul lui Robert Fico, înainte de alegeri

Fico a cerut guvernului slovac să înceteze furnizarea de arme Kievului și a spus că, dacă ar deveni prim-ministru, Slovacia „nu va trimite încă o rundă de muniție”. De asemenea, se opune aderării Ucrainei la NATO.

Grigorij Mesežnikov, analist politic și președintele Institutului pentru Afaceri Publice, un think-tank slovac, a spus că, la fel ca mulți simpatizanți ai Rusiei, Fico își prezintă sprijinul pentru Moscova drept o inițiativă de „pace”.

„El și aliații săi susțin că nu ar trebui să trimitem arme în Ucraina, deoarece asta va face războiul să dureze mai mult. Ei spun că „va fi pace dacă nu mai trimitem arme în Ucraina”, pentru că, dacă nu o facem, conflictul se va încheia mai devreme. Deci, în esență, ei nu sunt pro-pace, sunt pro-ruși”, a declarat analistul. 

Fico a condus Guvernul Slovaciei timp de mai bine de un deceniu, mai întâi între 2006 și 2010 și apoi, din nou, din 2012 până în 2018. El a fost forțat să demisioneze în martie 2018, după săptămâni de proteste în masă pentru uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová.

Kuciak a investigat corupția în rândul elitei țării, inclusiv a persoanelor conectate direct cu Fico și partidul său SMER.

Scenă politică agitată

Alegătorii s-au îndepărtat de SMER la alegerile ulterioare din 2020 și au ales partidul de centru-dreapta Oameni obișnuiți și Personalități Independente (OLaNO). Inițial, formațiunea era văzută ca o gură de aer proaspăt în peisajul politic al Slovaciei, dar și-a dezamăgit rapid alegătorii. Liderul Igor Matovic, un milionar de succes, a câștigat alegerile pe o puternică platformă anticorupție, promițând că va „curăța” Slovacia.

Dar a fost găsit el însuși cu probleme. A fost forțat să admită că și-a plagiat lucrarea de master și a condus un guvern afectat de lupte interioare.

El a fost forțat să demisioneze după puțin peste un an, după ce decizia sa unilaterală de a cumpăra vaccinuri împotriva Covid-19 din Rusia a declanșat o rebeliune în guvernul său de coaliție.

Matovič a schimbat locul cu ministrul său de finanțe Eduard Heger, dar haosul a continuat. Pe măsură ce țara se lupta cu consecințele pandemiei și cu invazia Rusiei în Ucraina, mai multe lupte interioare și conflicte personale au dus la prăbușirea coaliției de guvernare în decembrie.

Heger a continuat ca prim-ministru interimar, dar și el a demisionat în mai și a fost înlocuit de un tehnocrat, Ludovit Odor.

De precizat, după cum remarcă Bloomberg, e faptul că Robert Fico a obținut și victorii importante pe plan intern. Slovacia a aderat la moneda euro în 2009, în mandatul său, iar economia a fost susținută de o industrie auto care a făcut din această țară unul dintre cei mai mari producători de mașini pe cap de locuitor din lume.

De asemenea, în trecut, Robert Fico a avut o relația extrem de bună cu fostul cancelar german Angela Merkel, pe care a considerat-o mereu o aliată de nădejde.

Haosul politic, trambulină pentru Fico

„La un an de la ultimele alegeri, am crezut că partidul va dispărea complet. Dar (Fico) a reușit să se reactiveze și acum este favorit”, a spus Mesežnikov.

„SMER are încă un sprijin puternic printre alegătorii lor de bază și acest sprijin este legat emoțional de (Fico), dar au fost ajutați și de numeroasele conflicte din cadrul guvernului și de unii factori externi, inclusiv Covid, inflația ridicată, criza energetică și războiul din Ucraina”, spune analistul.

Slovacia are un sistem electoral complicat și o scenă politică fragmentată. Există până la 10 grupări politice capabile să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament, ceea ce va duce la discuții tensionate în formarea noului Guvern.

Practic, chiar dacă partidul lui Fico va câștiga alegerile, probabil că va avea nevoie de cel puțin un partener de coaliție. El nu a exclus să colaboreze cu Republica, un partid extremist de extremă dreaptă care susține că războiul din Ucraina este o consecință a „politicii de expansiune a NATO” și a „agresiunii Kievului față de minoritatea rusă din estul Ucrainei”.

Dezinformarea și propaganda câștigă

Luptele interioare guvernamentale și câteva scandaluri de corupție la nivel înalt au slăbit încrederea oamenilor în instituțiile publice și au creat teren fertil pentru campanii de propagandă și dezinformare.

Luna trecută, Poliția slovacă l-a acuzat pe șeful de spionaj al țării și pe alți oficiali de securitate că s-au folosit de conspirații pentru a abuza de putere. Fico, un apropiat al unor persoane vizate de anchetă, a descris situația drept o „lovitură de stat a poliției”.

Potrivit unui sondaj realizat de GlobSec , un think-tank de securitate cu sediul în Bratislava, doar 40% dintre slovaci credeau că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și baltică pe care GlobSec s-a concentrat. În Cehia, care forma o singură țară cu Slovacia, 71% dintre oameni dau vina pe Rusia pentru război.

Aceeași cercetare a constatat că 50% dintre slovaci percep Statele Unite – aliatul pe termen lung al țării – ca pe o amenințare pentru securitate.

Teren fertil pentru narațiunea rusă

Dominika Hajdu, directorul de politici la Centrul pentru Democrație și Reziliență al GlobSec, a declarat că Slovacia este extrem de vulnerabilă în fața propagandei Kremlinului. 

„Unele dintre partidele care conduc în prezent în sondaje răspândesc aceleași narațiuni – de exemplu că Occidentul este cel care încearcă să ne „tragă” în război și că oricine este pro-ucrainean este automat anti-slovac, " ea a spus.

Ea a spus că propaganda pro-rusă rezonează și pentru că o mare parte a populației a fost întotdeauna foarte pro-rusă și, chiar și acum, aproximativ un sfert dintre oameni au o părere bună despre președintele rus Vladimir Putin.

„Din punct de vedere istoric, a existat întotdeauna o narațiune puternică despre Rusia, ca fiind fratele mai puternic care i-ar proteja pe slovaci de maghiari și care apoi a eliberat Slovacia de naziști”, a adăugat ea.

Cum arată sondajele înainte de scrutinul de sâmbătă

Potrivit sondajelor publicate recent de presa slovacă, Smer se bate pentru primul loc cu liberalii de la Slovacia Progresistă. Ambele formațiuni sunt aproape de 20%, potrivit unei cercetări realizate între 21 și 24 septembrie.

Graficul de mai jos e realizat de site-ul aktuality.sk, care urmărește scrutinul electoral de sâmbătă. Hlas, unul dintre partidele care ar putea înclina balanța viitoare majorități și care a părăsit în trecut Smer, se află la 13,7%.

O serie de alte partide sunt cotate sub 10%.

Slovacia, pe urmele Ungariei?

Slovacia are o relație complicată cu Ungaria, fiind parte a imperiului austro-ungar de secole. Ungurii sunt cea mai mare minoritate din Slovacia și mulți unguri văd încă Tratatul de la Trianon din 1920, care a redefinit granițele naționale după Primul Război Mondial, ca pe o nedreptate împotriva țării lor.

Asta a dus la retorică naționalistă de ambele părți ale graniței.

Věra Jourová, responsabilul de top al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, a declarat că votul de sâmbătă va fi un „caz de testare”, pentru a vedea a cât de eficiente au fost companiile de social media în contracararea propagandei ruse în Slovacia, deoarece problema este o linie atât de divizibilă în alegeri.

„Slovacia a fost aleasă (de Rusia) drept țara în care există pământ fertil pentru succesul narațiunilor ruse pro-Kremlin și pro-război”, a declarat Věra Jourová, responsabilul de top al Comisiei Europene pentru afaceri digitale. Mesežnikov a spus că Fico și aliații săi profită de sentimentele de oboseală și furie, în creștere în rândul alegătorilor slovaci din cauza sprijinului fără echivoc al guvernului pentru Ucraina.

„Guvernul a luat o decizie foarte rapidă și fermă – și aș spune că făcând acest lucru s-a găsit pe partea dreaptă a istoriei – de a sprijini Ucraina”, a spus el. „Slovacia a devenit un membru proactiv al UE în propunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a trimis toate echipamentele pe care le putea în Ucraina.”

Un aliat de nădejde, deocamdată

Decizia Slovaciei de a trimite apărare antiaeriană la doar câteva săptămâni după începerea invaziei a fost urmată de livrarea de vehicule blindate, elicoptere, obuziere și alte echipamente. De asemenea, a primit peste 100.000 de refugiați ucraineni - un număr impresionant pentru o țară de doar 5,4 milioane.

Cu toate acestea, Mesežnikov a spus că o mare parte dintre slovaci nu e de acord cu această abordare – și că SMER și Republica s-au grăbit să le curteze.

„Alt argument al lor, în afară de cel al păcii, este că nu ar trebui să ajutăm Ucraina pentru că este în detrimentul slovacilor. Ei spun că este prea scump și că ar trebui să ne îngrijorăm doar pentru noi înșine”, conchide analistul. 

Editor : Ciprian Ioana