Surse militare din Pentagon pentru CNN: „Trump se comportă ca un dictator”. Cum e împiedicat Joe Biden să-și preia mandatul

Surse militare din Pentagon au declarat pentru CNN că Donald Trump se comportă în prezent „ca un dictator”, se arată într-o analiză CNN în care administrația lui Trump este asemănată, în aceste zile, cu un veritabil „regim aflat în pragul colapsului” și cu o întreagă echipă baricadată într-un „bizar univers paralel” în care actualul președinte și-ar fi securizat deja un al doilea mandat.

O dovadă în acest sens e dată chiar de mesajul secretarului de stat american, Mike Pompeo, care a refuzat să accepte victoria lui Joe Biden și a vorbit despre „o tranziție lină spre a doua administrație Trump”.

Refuzul lui Trump de a recunoaște înfrângerea sa în fața lui Biden a fost dublat de luarea unor măsuri care, conform CNN, pun în pericol securitatea națională a Statelor Unite ale Americii.

Recent, liderul de la Casa Albă și-a concediat ministrul Apărării, Mark Esper, pe Twitter. 

În ultimele luni, relația lui Trump cu Esper a devenit semnificativ mai tensionată, motiv pentru care Esper își pregătise deja demisia de mai multe săptămâni, într-o încercare de a ieși din scenă înainte ca președintele să aibă ocazia să îl concedieze pe Twitter.

William Cohen, fost ministru al Apărării și senator republican a calificat refuzuzul administrației Trump de a recunoaște victoria lui Biden drept un comportament specific mai degrabă unei dictaturi decât unei democrații”.

Printre noii șefi ai Pentagonului numiți de Trump, se numără un general care l-a făcut pe Barrack Obama „lider terorist”

Esper a căzut în dizgrația lui Trump după ce a declarat, în iunie, că nu susține trimiterea armatei în stradă pentru a înăbuși protestele anti-rasism, declanșate de uciderea lui George Floyd de către poliția din Minneapolis.

După demisia lui Esper, Pentagonul a anunţat că alți trei membri importanţi ai săi au renunţat la funcţii: James Anderson, şeful direcţiei de politici a Pentagonului, Joseph Kernan, adjunct al ministrului apărării pentru informaţii, şi Jen Stewart, şeful de cabinet al ministrului apărării.

Printre cei care vor ocupa poziţiile vacante se află Anthony Tata, un general de brigadă în retragere, care a făcut comentarii controversate despre islam şi despre fostul preşedinte democrat Barack Obama, pe care l-a considerat drept „lider terorist”, care a făcut „mult rău SUA și a ajutat țări islamice mai mult decât orice alt lider american”.

„Este ceva de speriat, e foarte îngrijorător ce se întâmplă”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru CNN. „Acesta este un comportament tipic de dictator”.

Trump și-ar putea acum îndrepta întreaga sa furie împotriva șefilor CIA și FBI, Gina Haspel, respectiv Christopher Wray, ceea ce a făcut un senator democrat să declare:

„Statele Unite au intrat într-o perioadă periculoasă”

„Cred că Trump va avea atenția complet distrasă de la evenimentele de pe plan mondial sau cele legate de securitatea națională”, a spus senatorul democrat Chris Murphy.

Cum încearcă Trump să schimbe rezultatul alegerilor în statele-cheie care-l dau pe Biden câștigător

Cu toate acestea, șansele lui Trump de a schimba rezultatul alegerilor par a se diminua pe zi ce trece. Biden conduce, în acest moment, cu peste 46.000 de voturi în fața lui Trump în Pennsylvania, circa 12.000 în Georgia și 14.000 în Arizona.

În Michigan, stat în care Biden a câștigat la o diferență de peste 150.000 de voturi, echipa lui Trump a depus contestație.

„Pentru a avea câștig de cauză, ei (echipa lui Trump) trebuie să conteste suficient de multe voturi, în fiecare stat în parte, pentru a încerca astfel să schimbe rezultatul alegerilor, dar în niciunul dintre statele unde au depus contestații nu se află măcar aproape de acest deziderat”, a declarat Benjamin Ginsberg, un avocat republican specializat în legislație electorală.

Dar problema nu este dacă Trump va părăsi biroul de la Casa Albă, ci cât haos și distrugere riscă să provoace în administrația americană în următoarele 70 de zile, până pe 20 ianuarie 2021 mai exact, când președintele ales al SUA va depune oficial jurământul la preluarea funcției.

Astfel, până pe 20 ianuarie, Trump deține toate frâiele puterii conferite de funcția de președinte al SUA. Deține în continuare toată puterea, atât instituțională, cât și politică.

Donald Trump adoptă politica „pământului pârjolit” în fața lui Joe Biden. Cum e împiedicat președintele ales să acceseze fonduri federale

Tradițional, în SUA, echipa care a câștigat alegerile prezidențiale dispune de fonduri guvernamentale, birouri și alte resurse federale pentru a face transferul puterii cât mai facil, în condițiile în care e vorba de gestionarea unei entități de ordinul trilioanelor de dolari, cum este cazul guvernului american. De asemenea, președintele ales începe să fie pus la punct cu informații din domeniul securității naționale.

În mod normal, tot acest proces este inițiat la câteva ore după ce rezultatul alegerilor a fost acceptat.

Dar acest lucru nu se întâmplă în cazul lui Trump, care refuză să recunoască victoria lui Biden. Agenția guvernamentală responsabilă de demararea acestor proceduri (acordarea de fonduri guvernamentale etc.) și care e condusă de o republicană numită de Trump, nu a declanșat încă acest proces.

Iar situația devine cu atât mai complicată cu cât SUA se confruntă, la fel ca întreaga lume, cu pandemia de coronavirus.

Comparativ, la alegerile din 2016, când Trump a fost ales președinte al SUA, administrația Obama a dat undă verde acordării de fonduri pentru echipa președintelui ales a doua zi. În 2008, acest lucru sa întâmplat imediat după anunțarea rezultatelor din noaptea alegerilor, în jurul orei 1 noaptea.

Singura oară în istoria Statelor Unite când deblocarea de fonduri federale pentru echipa președintelui ales fost întârziată s-a întâmplat în 2000, când George Bush a fost ales președinte în urma unei decizii a Curții Supreme, după de Bush și Al Gore s-au aflat la o diferență de câteva sute de voturi în statul Florida.

Editor : Mihnea Lazăr