Viziunea președintelui Trump asupra lumii

Relația cu Federația Rusă, eficiența torturii în combaterea terorismului, intervenția în Irak, conflictul din Siria și încălzirea globală au fost printre cele mai importante subiecte abordate de Donald Trump în discuția avută, marți, cu jurnaliștii de la New York Times.

Președintele ales al Statelor Unite a vorbit în termeni generali despre politca externă, au concluzionat jurnaliștii americani.

Misterios în legătură cu Putin

Donald Trump le-a spus jurnaliștilor că a vorbit cu președintele rus, Vladimir Putin, după scrutinul de pe 8 noiembrie, dar nu a oferit amănunte despre conținutul convorbirilor. Trump a declarat că ar fi de preferat ca el și Putin să se înțeleagă bine, dar a evitat să folosească termenul „reset”, utilizat de Hillary Clinton, pe când era secretar de Stat. Hillary Clinton a fost criticată ulterior, pe fondul deteriorării relației cu Moscova. „Nu aș folosi acel termen după cele întâmplate”, a adăugat președintele ales.

Fără idei concrete despre Siria

„Trebuie să punem punct nebuniei din Siria”, a declarat Trump, precizând că are „idei convingătoare” despre cum poate fi stopat conflictul militar. Ca și în cazul relației cu Putin, el nu a dat amănunte. A apreciat, în schimb, că intervenția în Irak „a fost una dintre cele mai mari greșeli din istoria țării noastre”.

Tortura, ineficientă

În privința torturii, Donald Trump s-a răzgândit, după o discuție cu generalul James N. Mattis, luat în calcul pentru postul de secretar al Departamentului Apărării. Întrebat cât de eficientă este aplicarea tehnicii simulării înecului (waterboarding) în achetarea suspecților de terorism, Mattis a răspuns: „Dă-mi un pachet de țigări și câteva beri și mă voi descurca mai bine așa”.

„Am fost foarte impresionat de acest răspuns”, a mărturisit Trump.

Schimbările climatice, în vizor

Dacă în timpul campaniei, Donald Trump anunța retragerea SUA din Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice, la discuția cu jurnaliștii de la New York Times a fost mai temperat. „Analizez îndeaproape acest subiect. Rămân deschis în acest dosar”, a declarat Trump, apreciind că apa și aerul curate sunt vitale pentru viitorul planetei.

Acordul a intrat în vigoare pe 4 noiembrie, cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale din SUA, reamintește news.ro.

Potrivit Articolului 28 din Acordul de la Paris, orice ţară care l-a semnat şi după aceea vrea să se retragă trebuie să aştepte patru ani. Astfel, retragerea ar putea avea loc, cel mai devreme, pe 4 noiembrie 2020, adică înainte de următoarele alegeri prezidenţiale din SUA.