În primul său discurs în străinătate, vicepreşedintele american Mike Pence a transmis că sprijinul Statelor Unite pentru NATO este de neclintit. Totuşi, aşa cum SUA îşi respectă angajamentele faţă de Alianţă, şi partenerii europeni ar trebui să facă acelaşi lucru.
Oficialul american, care a luat cuvântul la o conferinţă pe teme de securitate la Munchen, a atras atenţia că toate statele membre trebuie să contribuie, aşa cum au promis, cu 2% din buget la chetuielile pentru apărare. S-a abţinut să spună însă cum vor răspunde americanii promisiunilor nerespectate.
„În numele preşedintelui Trump vreau să vă asigur că Statele Unite ale Americii susţin ferm NATO, iar angajamentul nostru faţă de această alianţă transatlantică este de neclintit. Iar dacă cineva se îndoieşte de angajamentul Statelor Unite faţă de Europa şi de importanţa securităţii voastre ar trebui să se uite la investiţiile făcute de ţara noastră în pacea şi prosperitatea voastră”, a spus vicepreședintele SUA.
Declaraţiile lui Mike Pence vin la doar câteva zile după ce secretarul american al Apărării a transmis omologilor săi europeni că dacă nu plătesc, Statele Unite îşi vor reduce sprijinul pentru Alianţă.
Jurnalistul Deutsche Welle Robert Schwartz este de părere că vicepreședintele SUA a încercat să liniștească spiritele după anumite declarații făcute de Donald Trump.
„E foarte clar semnalul dat de Pence. A încercat vizibil să liniștească spiritele după anumite declarații făcute de şeful său. În discurs a oscilat între cei doi poli: stabilitate și putere, probabil și pentru că nu a vrut să-l contrazică pe Trump”, a spus jurnalistul.
Cancelarul Germaniei, secretarul general al NATO şi ministrul de Externe al Rusiei sunt doar câţiva dintre cei care au avut discursuri azi la conferinţa pe teme de securitate de la Munchen. Un discurs interesant a avut Serghei Lavrov, în opinia lui Robert Schwartz.
„Semnalul unei detensionări posibile între relațiile transatlantice a venit de la Merkel. A făcut apel la multilateralism. Acesta e cuvântul cheie prin care Merkel a răspuns scăpărilor din retorica lui Trump. Cel mai interesant discurs a fost al lui Lavrov. Rusia e extrem de atentă. Lavrov a arătat poziția clară a Moscovei. E un discurs al lui Lavrov desprins dintr-un manual al defunctului Pact de la Varşovia. A numit NATO o instituție a războiului rece, războiul din Ucraina, un conflict intra-ucrainean, negând participarea Rusiei de partea separatiștilor, negând anexarea Crimeei. A învinuit UE că nu duce o politică independentă. Moscova nu și-a pus niciodată întrebarea de ce statele din Europa sau din interiorul CSI simt un pericol dinspre Rusia. Moscova învinuiește NATO pentru tensiunile din Europa de Est. Se uită cu mare atenție la refacerea punţilor transatlantice, care acum câteva săptămâni se zguduiau puternice în urma alegerii lui Trump, cel care a avut un discurs destul de ambiguu. Dar acum, aceste valuri puternice sunt netezite și relația transatlantică își regăseşte făgaşul tradiţional”, a explicat jurnalistul.
Jurnalistul și-a exprimat speranța că Europa va recunoaște utilitatea NATO în fața conflictelor actuale.
„Merkel a spus foarte clar că niciun stat nu poate rămâne singur în fața provocărilor actuale. Această poziție a Germaniei o revedem și în NATO, ONU, dar și în statele din G20. La conferința de la Bonn, ideea de multilateralism a fost din nou prezentă. Germania vrea să respecte ţinta celor două procente. Sunt câteva state, printre care și România, care respectă această ţintă. Europa sper că va recunoaște cât se poate de repede utilitatea NATO în conflictele actuale. Relația cu Iranul e şubrezită, războiul din Siria, problema refugiaţilor. Acum au nevoie de multilateralism”, a spus Robert Schwartz.