Negociatorii americani au de gând să se prezinte luni, la Geneva, la discuțiile cu omologii lor ruși cu propunerea de a discuta despre amplasarea rachetelor și despre amploarea exercițiilor militare în Europa, spun surse citate de cotidianul The Washington Post.
La rândul său, agenția Reuters citează un oficial cu rang înalt din administrația americană care a declarat că Statele Unite şi aliaţii lor sunt gata să discute cu Rusia în cadrul negocierilor privind Ucraina despre posibilitatea ca fiecare parte să-şi limiteze exerciţiile militare şi desfăşurarea de rachete în regiune.
Sursa citată de Reuters a precizat însă că SUA nu sunt dispuse să discute despre limitarea desfăşurării de trupe americane sau despre poziţionarea forţelor americane în ţările NATO din regiune.
Casa Albă vrea să testeze Kremlinul
Casa Albă vrea să testeze dacă Moscova are cu adevărat intenții serioase în ceea ce privește încheierea crizei ucrainene pe cale diplomatică sau dacă va pune condiții irealizabile ca o tactică de amânare sau ca pretext pentru o nouă invazie, au explicat sursele citate de The Washington Post. Oficialii americani nu au reușit să se lămurească în ultimele luni dacă președintele rus Vladimir Putin consideră că a sosit momentul potrivit pentru a invada din nou Ucraina, trăgând cu forța această țară înapoi pe orbita strategică a Rusiei, sau dacă face doar un joc de strategie mai complicat, pentru a obține concesii de securitate din partea Statelor Unite și a aliaților săi prin amenințarea Ucrainei.
Agenţia spaniolă EFE citează, tot fără a o numi, o înaltă oficialitate americană, care declară că se poate ajunge la unele „înţelegeri” cu Rusia în cele două domenii: desfăşurarea de rachete în Europa şi manevrele militare, relatează Agerpres.
„Suntem deschişi să vorbim despre aceasta, pentru că noi credem că putem obţine progrese, însă cu o menţiune: consultându-ne întotdeauna cu aliaţii noştri şi doar dacă este vorba despre reciprocitate”, a spus sursa americană. Declaraţiile înaltului oficial au fost făcute - potrivit EFE - în cadrul unei convorbiri telefonice cu mai mulţi jurnalişti, printre care şi un ziarist de la agenţia de presă spaniolă. „Ambele părţi trebuie să-şi ia practic acelaşi angajament”, a precizat înaltul funcţionar american.
O săptămână intensă pe plan diplomatic
Negocierile bilaterale ruso-americane de luni de la Geneva au loc în condițiile în care Moscova continuă să aducă la granița cu Ucraina forțe și echipamente, amenințând că va lua măsuri militare dacă Washingtonul și aliații săi nu vor răspunde preocupărilor de securitate ale Kremlinului.
Delegația americană care participă la negocieri este condusă de adjunctul secretarului de stat, Wendy Sherman, iar Moscova este reprezentantă de Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de externe.
Negocierile de la Geneva vor fi urmate miercuri de o reuniune specială a Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles, iar joi de o sesiune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, la Viena.
Toate aceste discuții au ca scop evitarea unei crize, după ce Vladimir Putin a trimis zeci de mii de militari de-a lungul graniţei cu Ucraina, generând temeri că ar pregăti o invazie în Ucraina.
Ce concesii le-ar putea face americanii rușilor
Dacă SUA şi aliaţii lor europeni pot sau nu pot face progrese în negocierile cu Moscova este departe de a fi clar, comentează Reuters. Putin vrea să se pună capăt extinderii către Est a NATO şi vrea garanţii de securitate, cereri pe care SUA le consideră inacceptabile.
Rusia afirmă că se simte ameninţată de perspectiva ca SUA să desfăşoare un sistem ofensiv de rachete în Ucraina, în pofida faptului că preşedintele american Joe Biden l-a asigurat pe omologul său rus Vladimir Putin că nu intenţionează să facă acest lucru, scrie Reuters. „Prin urmare, acesta este un domeniu unde putem ajunge la o înţelegere, dacă Rusia este dispusă să-şi ia acelaşi angajament”, a explicat sursa citată de Reuters.
SUA sunt dispuse să discute despre impunerea unor restricţii în privinţa manevrelor militare în regiune efectuate de ambele părţi, a mai spus sursa Reuters. „Suntem dispuşi să explorăm posibilitatea unor limitări reciproce cu privire la magnitudinea şi scopul unor astfel de exerciţii, inclusiv în ceea ce priveşte bombardierele strategice în apropierea teritoriului celeilalte părţi şi exerciţiile la sol”, a adăugat oficialul american.
Washingtonul este deschis, potrivit aceleiași surse, la o discuţie mai amplă asupra desfăşurării de rachete în regiune, după ce administraţia preşedintelui Donald Trump s-a retras în 2019 din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF), acuzând Moscova că încalcă acel acord încheiat în 1987.
Oficialul a atras totodată atenţia că există un domeniu asupra căruia SUA nu sunt dispuse să cedeze: o posibilă apropiere a Ucrainei de NATO, întrucât „Rusia nu poate decide cine este sau nu aliatul altor ţări”.
De ce negocierile de la Geneva contează cel mai mult
„Intenția noastră este de a avea un dialog deschis, sincer și serios despre securitatea europeană, cu rușii la masă. Vrem să fim incluzivi. Nu vrem să trecem peste capul nimănui”, a declarat ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, într-un interviu pentru The Washington Post.
Discuțiile în cadrul mai larg al NATO și OSCE reprezintă o prioritate pentru Casa Albă, care i-a asigurat în repetate rânduri pe aliații și partenerii europeni, inclusiv Ucraina, că nu va negocia „despre ei, fără ei”. Dar discuțiile bilaterale de la Geneva vor fi probabil cel mai substanțial și cel mai atent urmărit indicator pentru a afla dacă se poate ajunge la un acord diplomatic care să evite un nou război în Europa, scrie The Washington Post.
„După cum gândesc rușii, există un singur teren comun care contează pentru ei și acesta este cel bilateral. Restul, din punctul lor de vedere, este decor”, a declarat un oficial guvernamental american, expert în relațiile cu Rusia.
La Geneva, oficialii americani vor căuta să vadă dacă omologii lor ruși pun accent pe solicitările pe care Kremlinul le-a formulat la sfârșitul anului trecut - garanții constrângătoare din punct de vedere juridic că NATO nu se va extinde spre Est pentru a include Ucraina - sau dacă, dimpotrivă, sunt preocupați de alte domeniile în care ar exista loc de negociere.
„Dacă rușii vin luni și vor dori să vorbească doar despre extinderea NATO, atunci ne vom afla într-un impas. Cred că administrația este pregătită să riposteze - că acest lucru nu este de discutat”, a declarat Andrea Kendall-Taylor, expert la Center for a New American Security. „Dar dacă rușii vor să vorbească despre chestiuni legate de controlul armelor convenționale, atunci există o discuție care poate fi purtată - și s-ar întrezări perspectiva că ar putea exista o soluție diplomatică la criză”, a punctat experta citată de The Washington Post.
Rusia ridică miza. Ce garanții ar vrea de la NATO
Luna trecută, Ministerul rus de Externe a publicat proiecte de tratate în care se prezintă ce ar dori Rusia de la Statele Unite și NATO. Unele formulări erau atât de nerealiste, încât mulți parlamentari occidentali au respins abordarea rusă considerând-o neserioasă. Printre altele, Rusia a cerut ca Statele Unite și aliații săi militari din Europa de Vest să fie de acord să nu amplaseze arme sau forțe în niciuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale NATO.
Proiectele au stârnit îngrijorarea că Putin caută să creeze un pretext pentru o nouă invazie în Ucraina, odată ce propunerile vor fi în mod inevitabil respinse. Ceea ce rușii sunt dispuși să accepte în afara acestor cereri rămâne neclar pentru negociatorii americani.
Totuși, unii experți cred că rușii sunt încă interesați de un dialog real și vor să vadă dacă Washingtonul este dispus să discute orice fel de alt angajament constrângător, de pildă despre impunerea unor limite în desfășurarea de rachete americane în anumite zone ale Europei ce ar putea amenința Moscova.
„Rușii așteaptă să vadă ce vom oferi și unde pot da ei înapoi și apoi vor decide dacă vorbesc serios”, a spus un oficial guvernamental citat de Washington Post.
Americanii spun că vor negocia pe baza „principiului reciprocității” și că nu vor încheia înțelegeri decât dacă rușii răspund, la rândul lor, îngrijorărilor SUA.
Ce spun aliații. Două curente de opinie
Aliații SUA sunt divizați în ceea ce privește modul cel mai bun de a trata cu Rusia, scrie cotidianul american. Marea Britanie și țările din flancul estic - statele baltice și Polonia - doresc ca Statele Unite să adopte o linie dură la Geneva și să ofere de la bun început puține concesii sau chiar deloc.
„Provocarea cu rușii este că, dacă oferi ceva, ei vor mai mult. Chiar și ceva relativ modest, cum ar fi amplasarea de rachete, riscă să schimbe traiectoria negocierilor”, a declarat un oficial european.
Alte mari puteri europene, precum Franța, Germania și Italia, doresc ca Statele Unite să acorde prioritate detensionării situației din Ucraina, temându-se că un refuz constant al propunerilor Kremlinului ar fi un pretext pentru ca Rusia să invadeze această țară.
Înaltul oficial al administrației americane citat de Washington Post a declarat că discuțiile de la Geneva vor avea doar un caracter exploratoriu, iar Statele Unite nu-și vor lua niciun angajament ferm. „Tot ceea ce se discută va trebui să se întoarcă la Washington și să fie discutat și cu aliații mai târziu în cursul săptămânii”, a declarat oficialul.
În Consiliul NATO-Rusia, o reuniune în format mai amplu, care permite reprezentanților Moscovei și celor 30 de țări aliate să-și expună pozițiile, este de așteptat ca tonul să fie mai ridicat.
După invadarea Georgiei în 2008, Kremlinul a cerut în mod similar un nou acord european de securitate, constrângător din punct de vedere juridic, ceea ce a dus la discuții în cadrul OSCE cunoscute sub numele de Procesul Corfu, apoi la un summit, în 2010, la Astana. Însă eforturile diplomatice nu dus la încheierea unui acord.
„Ceea ce facem acum în liniște, în spatele scenei, este să discutăm cu toți actorii, inclusiv cu rușii, cu aliații și țările nealiniate, despre cel mai bun format pentru a avea un dialog serios, semnificativ, orientat către obținerea de rezultate privind securitatea europeană”, a declarat ambasadorul american Carpenter.
Editor : Luana Pavaluca
