Trump anunță că retrage SUA din Tratatul pentru forțele nucleare intermediare. Cu ce consecințe?
Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă că va retrage Statele Unite din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF), deoarece Rusia a încălcat acordul. Pe de altă parte, tratatul INF a fost invocat adesea de președintele rus, Vladimir Putin, pentru a denunța „ilegalitatea” scutului antirachetă în România.
Tratatul INF a fost semnat în 1987 de preşedintele SUA Ronald Reagan şi de liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, iar ulterior a fost preluat de Rusia, ca succesoare a URSS.
Acest pact, încheiat în 1987, care contribuie la securitatea Statelor Unite şi aliaţilor săi în Europa şi Orientul Mijlociu, le interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, producă sau testeze rachete nucleare cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
„Rusia a încălcat acordul. Îl încalcă de mulţi ani”, a declarat președintele Trump sâmbătă, la Elko, în Nevada, unde a participat la un miting. „Iar noi nu-i vom lăsa să încalce un acord nuclear şi să facă arme, iar noi să nu avem voie (să facem)”, a completat președintele.
Citiți și: Prima reacție a rușilor după anunțul lui Trump privind tratatul INF
Anunțul privind retragerea SUA din INF a sosit mai repede chiar decât era așteptat. The New York Times a scris, citând surse sub acoperirea anonimatului, că președintele american intenționează să facă o astfel de mișcare, însă decizia nu a fost încă aprobată de Cabinet, iar Pentagonul şi Departamentul de Stat s-ar opune. O reuniune programată la începutul acestei săptămâni, luni, la Casa Albă, în vederea discutării acestei propuneri, a fost amânată, potrivit NYT.
Ce caută China în ecuația INF?
Acest acord a împiedicat Statele Unite să dezvolte noi arme, însă America va începe să le dezvolte, dacă Rusia şi China nu vor fi de acord să nu deţină şi să nu dezvolte acest tip de armament, a punctat Trump. Numai că, în prezent, China nu este parte a INF.
„Va trebui să dezvoltăm aceste arme, doar dacă Rusia nu vine la noi şi dacă China nu vine la noi şi nu vin cu toţii la noi şi spun «hai să fim inteligenţi şi să nu dezvoltăm niciunul dintre noi aceste arme», dar dacă Rusia şi dacă China o fac, iar noi aderăm la acord, asta este inacceptabil”, a spus el, potrivit News.ro.
Consilierul lui Trump, la Moscova
Consilierul pe probleme de securitate naţională, John Bolton, a plecat sâmbătă într-un turneu în Rusia, Azerbaidjan, Armenia şi Georgia. El îşi începe turneul la Moscova, unde urmează să se întâlnească cu oficiali ruşi, în contextul în care relaţiile americano-ruse rămân glaciale, din cauza crizei ucrainene, războiului din Siria şi acuzaţiilor de amestec rus în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi în alegerile de la jumătatea mandatului, de la 6 noiembrie 2018.
Oficialii americani au acuzat în mai multe rânduri Rusia de încălcarea INF, prin desfăşurarea unor rachete de croazieră cu lansare de sol, cu scopul de a reprezenta o ameninţare la adresa NATO. La rândul ei, Moscova a acuzat că scutul american antirachetă încalcă tratatul.
Administraţia Obama a încercat să convingă Rusia să respecte tratatului, însă a făcut progrese mici.
„Dacă ei devin inteligenţi şi dacă alţii devin inteligenţi şi spun «hai să nu dezvoltăm aceste arme nucleare oribile», eu voi fi extrem de fericit de acest lucru, dar, atât timp cât cineva va încălca acordul, noi nu vom fi singurii care să aderăm la el”, a insistat Trump.
Întrebat de ziarişti ce consecinţe practice va avea decizia, el a răspuns: „Va trebui să dezvoltăm aceste arme”.
Fără surprize. Moscova se aștepta
O sursă din Ministerul de Externe al Rusiei a declarat agenţiei TASS, preluată de DPA, că Statele Unite intenţionau de multă vreme să denunţe tratatul şi că „au erodat intenţionat şi treptat baza contractuală”, scrie Agerpres. Aceeaşi sursă a apreciat că decizia este în concordanţă cu politica SUA de „retragere din acordurile legale internaţionale care impun obligaţii egale tuturor partenerilor” şi se bazează pe „visul despre o lume unipolară” al americanilor.
Washingtonul şi Moscova s-au acuzat reciproc de multă vreme de încălcarea acordului INF, prin care sunt interzise rachetele nucleare şi convenţionale cu raze între 500 şi 5500 de kilometri, precum şi lansatoarele pentru aceste arme. Donald Trump a reluat sâmbătă această acuzaţie şi a adăugat: „Nu ştiu de ce preşedintele Obama nu a negociat sau nu s-a retras”.
Washingtonul susţine că partea rusă a încălcat tratatul prin dezvoltarea rachetei de croazieră Novator 9M729 (cod NATO SSC-8), cu raza de 2600 de kilometri. Luna aceasta, Alianţa Nord-Atlantică a cerut Moscovei să reacţioneze la îngrijorarea provocată de această armă, iar ambasadoarea americană la NATO, Kay Hutchison, a avertizat că Statele Unite iau în considerare acţiuni militare pentru distrugerea rachetelor respective.
Moscova insistă că această rachetă nu încalcă prevederile INF şi acuză la rândul ei că sistemul american de apărare antirachetă desfăşurat în Europa de Est pentru a contracara ameninţarea nucleară iraniană poate fi adaptat să lanseze rachete ofensive cu rază medie de acţiune către Rusia.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat în repetate rânduri că scutul antirachetă al NATO - care are componente şi în România, la baza de la Deveselu - ar putea fi folosit oricând şi pentru lansarea de rachete nucleare, ceea ce ar încălca Tratatul INF.
Cu ce consecințe?
Retragerea SUA din INF ar marca o cotitură în politica americană în domeniul controlului armamentului. Tratatul are un termen în Congres, la începutul anului viitor. Potrivit unui amendament la bugetul apărării pe 2019, preşedintele urmează să informeze Senatul, până la 15 ianuarie, dacă Rusia „încalcă material” tratatul şi dacă INF rămâne constrângător juridic pentru Statele Unite.
Statele Unite şi-au informat, săptămâna aceasta, aliaţii europeni cu privire la această propunere, ceea ce i-a alarmat pe britanici. Aceștia consideră INF un pilon în controlul armamentului. Tratatul a marcat sfârşitul unei înfruntări nucleare în Europa, în anii '80, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.
Miniştrii apărării din statele membre NATO, reuniţi luna aceasta la Bruxelles, subliniau în comunicatul final că INF „a fost crucial în securitatea euroatlantică” şi că membrii NATO rămân „deplin angajaţi în menţinerea acestui tratat istoric privind controlul armamentului”.
Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost denunțat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state-paria, cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord.
Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
