Minciunile spuse de potențialii vicepreședinți ai SUA
Tim Kaine și Mike Pence, candidaţii republican şi democrat la vicepreşedinţia SUA, s-au înfruntat marţi seară în singura lor dezbatere dinainte de alegeri. Cei doi politicieni s-au contrazis şi întrerupt de nenumărate ori, și prezentarea incompletă a situaţiei a fost cuvântul de ordine, relatează Associated Press, preluat News.ro. Agenția de presă a semnalat principalele inexactități și omisiuni ale celor doi politicieni din timpul dezbaterii.
Cine e mai bun pentru economia SUA: Clinton sau Trump
Republicanul Mike Pence a afirmat, în timpul dezbaterii, că în timpul administrației Obama, datoria națională s-a dublat.
„Faptul că în cursul acestei administraţii (a preşedintelui Barack Obama – n.red) aproape că am dublat datoria naţională este îngrozitor (...). Hillary Clinton şi Tim Kaine vor acelaşi lucru”, a spus Mike Spence.
Adevărul însă este altul. Datoria națională a crescut, ca proporţie din economia totală a SUA, cu 35%. Este adevărat totuși că a atins 19.600 de miliarde de dolari, o sumă record, în special în urma eforturilor lui Obama de a opri recesiunea.
Ar creşte Clinton datoria la fel de mult? Analiştii din Comisia pentru un Buget Federal Responsabil, o organizaţie independentă, spun că propunerile formulate de democrată în campanie nu sugerează acest lucru.
Planul lui Clinton, care include reduceri de taxe, ar duce la o creştere a datoriei brute – atât privată, cât şi publică – de 450 de miliarde de dolari pe parcursul a 10 ani.
Acestei sume i se adaugă o suplimentare prevăzută deja de Guvern de 8.800 de miliarde de dolari.
În ceea ce îl priveşte pe Donald Trump, planul său de reducere a taxelor ar duce la o creştere a datoriei publice cu 4.300 de miliarde de dolari în următorii 10 ani – de aproape 10 ori mai mult decât cel al lui Clinton.
Democratul Kaine a afirmat, referitor la planul de impozitare prezentat de Trump, că ar fi creat doar pentru elite.
„A doua componentă a planului reprezintă reduceri ample de taxe pentru elite, reduceri de impozit de mii de miliarde de dolari pentru oameni exact ca Donald Trump. Problema (...) este că exact acelaşi lucru am făcut în urmă cu 10 ani şi a condus economia în cea mai profundă recesiune – cea mai profundă recesiune din anii ’30”, a spus democratul.
Adevărul este că nu există nicio dovadă clară că reducerile de taxe impuse de Bush au provocat recesiunea. Recesiunea a fost provocată în primul rând de spargerea bulei imobiliare. Criticii acuză monitorizarea inadecvată de către administraţia Bush a pieţelor financiare şi a creditorilor, dar reducerile de taxe nu au reprezentat un factor major.
Mai mult, Obama a ales să păstreze o parte dintre aceste scăderi, pentru a reduce efectele recesiunii.
Pe de altă parte, scutirile parţiale de impozite şi taxe au blocat creşterea semnificativă a veniturilor bugetare înainte de spargerea bulei imobiliare.
Republicanul Mike Pence a declarat că a văzut „o economie sugrumată de mai multe taxe, mai multe reglementări, un război împotriva cărbunelui”.
Adevărul este că problemele cu care se confruntă industria cărbunelui nu vin numai din reglementările federale. Pence a omis efectele concurenţei dure reprezentate de gazul natural ieftin.
Mai multe companii importante de cărbune au intrat în ultimii ani în faliment, inclusiv Arch Coal, Alpha Natural Resorces şi Peabody Energy. Concedierile şi reducerile de cheltuieli au dus la o scădere a nivelului de trai în zonele cu tradiţie în minerit, în special în Apalaşi şi în bazinul râului Powder, din Wyoming.
La polul opus, industria extracţiei gazelor naturale, în special a celor de şist, prin fracturare hidraulică, este în plină expansiune.
Pe de altă parte, administraţia Obama a impus o serie de reglementări care îngreunează viaţa industriei cărbunelui. Anul trecut, Guvernul le-a impus termocentralelor pe cărbune să îşi reducă emisiile de dioxid de carbon, în cadrul eforturilor de a lupta împotriva schimbării climatice. Directiva a fost suspendată deocamdată, pentru că a fost contestată în justiţie.
De asemenea, Obama nu mai acordă contracte de exploatare a cărbunelui de pe terenuri federale, până la finalizarea unei revizuiri ample a celor deja existente.
Imigrație și lupta anti-teroristă
În ceea ce privește imigrația, democratul Tim Kaine a declarat că planul lui Hillary Clinton este „ca cel al lui Ronald Reagan din 1986”.
În realitate, există similarităţi între cele două planuri, dar propunerea lui Clinton ar avea un impact mult mai amplu. Numărul estimat al imigranţilor care trăiesc în prezent ilegal în Statele Unite este de circa 11 milioane. În 1986, aşa-numita Lege a aministiei Reagan a legalizat statutul a circa trei milioane de oameni.
De asemenea, există o serie de diferenţe notabile între planul lui Reagan şi propunerea lui Clinton. Legea Reagan includea o prevedere care le interzicea companiilor să angajeze persoane care nu au dreptul legal de a lucra în SUA. Propunerile lui Clinton nu fac nicio referire la angajări.
Referitor la lupta împotriva organizației teroriste Stat Islamic, democratul Tim Kaine a spus că „Donald Trump nu are un plan”.
Este adevărat că Trump nu a prezentat un plan clar, dar susţine că are unul „secret”, pe care nu vrea să îl detalieze.
În plus, nici Clinton nu are un plan care să fie considerabil diferit de acţiunile întreprinse deja de preşedintele Barack Obama. Ea a vorbit de o strategie în trei puncte, care implică zdrobirea ISIS „pe teritoriul său”, în Orientul Mijlociu, distrugerea infrastructurii sale pe teren şi online şi apărarea Statelor Unite şi aliaţilor lor. Toate acestea sunt deja elemente ale strategiei lui Obama, aşa că nu este clar ce s-ar schimba.
De asemenea, Pence a numit-o pe Clinton „arhitecta politicii externe a administraţiei Obama”și a declarat că actuala criză din Siria este rezultatul unei „politici externe eşuate şi slabe, pe care Hillary Clinton a condus-o”.
Însă, în realitate, Clinton, în calitate de secretar de stat, a exercitat presiuni pentru o intervenţie americană sporită, după ce preşedintele sirian Bashar al-Assad a folosit arme chimice împotriva rebelilor. Însă Obama este comandantul suprem al armatei şi a decis să nu urmeze recomandarea secretarului său de Stat.
Fundația Trump vs. Fundația Clinton
Republicanul Mike Pence a acuzat Fundația Clinton că nu a dat prea mulți bani cauzelor caritabile.
Mic, a spus republicanul.
În loc să ofere bani altor organizaţii, Fundaţia Clinton tinde să cheltuie banii pe propriile sale programe caritabile. Afirmaţia lui Pence nu ţine cont de aceste iniţiative interne şi de activitatea Fundaţiei Clinton pentru dezvoltarea agriculturii în Africa, pentru a lupta împotriva schimbării climatice şi pentru tratarea SIDA. Multe organizaţii non-profit cheltuiesc majoritatea fondurilor pe care le deţin pentru propriile lor iniţiative.
În ceea ce priveşte Fundaţia Trump, există numeroase semne de întrebare în legătură cu generozitatea acesteia. Banii ONG-ului au fost folosiţi pentru a cumpăra tablouri cu Trump şi o cască de fotbal semnată de Tim Tebow. De asemenea, fonduri ale fundaţiei au fost folosite pentru a plăti despăgubiri în urma proceselor cau au vizat afacerile mogulului, scrie Washington Post. Mai mult, Trump a plătit o amendă de 2.500 de dolari anul acesta, după ce Fiscul a descoperit că fundaţia a încălcat legile şi a oferit o sumă de bani drept contribuţie politică pentru Procurorul General din Florida.
- Etichete:
- sua
- alegeri sua
- hillary clinton
- donald trump
- mike pence
- tim kaine
- dezbatere vicepresedinti sua
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News