Preşedintele american, Donald Trump, a refuzat miercuri să se angajeze la transferul paşnic al puterii în cazul înfrângerii la alegerile de la 3 noiembrie, atrăgându-şi reacţiile indignate din partea adversarului său democrat, Joe Biden, dar şi din propria tabără.
„Va trebui să vedem ce se întâmplă”, a declarat Donald Trump în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă.
Potrivit Agerpres, președintele american fusese întrebat de un jurnalist dacă îşi ia angajamentul să asigure un transfer fără violenţă al puterii indiferent de rezultatul alegerilor în care se confruntă cu democratul Joe Biden.
În prezent depăşit în sondaje, preşedintele republican se plânge regulat de condiţiile organizării scrutinului şi afirmă că votul prin corespondenţă este o sursă de potenţiale fraude. Această aserţiune nu este demonstrată, iar votul prin corespondenţă ar urma să fie mult mai utilizat în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.
Donald Trump a părut să îndemne miercuri la anularea buletinelor trimise prin poştă. „Să scăpăm de aceste buletine şi va fi foarte paşnic, nu va fi un transfer cu adevărat, va fi o continuare”, a spus el.
Trump, criticat și de republicani: Fără asta, este Belarus
Joe Biden a reacţionat imediat la afirmaţiile omului de afaceri republican care avansează frecvent ideea că nu va recunoaşte rezultatul alegerilor. Donald Trump a formulat aceeaşi ameninţare cu prilejul scrutinului din 2016 pe care l-a câştigat în faţa lui Hillary Clinton.
„În ce ţară trăim? Abia îmi vine să glumesc. Vreau să spun, în ce ţară ne aflăm? El spune lucrurile cele mai iraţionale, nu ştiu ce să zic”, a declarat candidatul democrat.
Senatorul republican Mitt Romney, care i se opune de multe ori preşedintelui, a reacţionat cu indignare la rândul său.
„Transferul paşnic al puterii este fundamental pentru democraţia noastră: fără asta, este Belarus. Orice sugestie a unui preşedinte că s-ar putea sustrage de la această garanţie constituţională este în acelaşi timp de neimaginat şi inacceptabilă”, a scris el pe Twitter.
Declaraţiile ambigue ale preşedintelui Donald Trump se înscriu într-un context tensionat în Statele Unite.
Decesul judecătoarei de la Curtea Supremă Ruth Bader Ginsburg îi oferă preşedintelui posibilitatea de a numi un nou judecătorul în cadrul acestei instituţii fundamentale din democraţia americană, pentru că tranşează marile probleme ale societăţii, ca dreptul la avort sau portul de armă.
Înalta Curte, care arbitrează, de asemenea, litigiile privind alegerile prezidenţiale, ar urma să fie ancorată durabil în tabără conservatoare cu trei numiri făcute de Donald Trump.
Editor : G.C.
