Spania va cere arestarea liderului catalan Carles Puigdemont în Belgia

Justiţia spaniolă se pregăteşte să ceară Belgiei, vineri, predarea preşedintelui separatist destituit Carles Puigdemont - după încarcerarea celor opt membri ai Guvernului său - vizat de o anchetă penală în urma proclamării independenţei Cataloniei, relatează AFP, citat de News.ro.

Un mandat de arestare urmează să fie emis de judecătoarea madrilenă însărcinată cu instruirea procesului liderilor destituiţi, la o săptămână după proclamarea ”Republicii Catalonia” independente pe 27 octombrie.

Împreună cu 13 membri ai Guvernului său destituit şi şase membri ai Parlamentului catalan dizolvat, Carles Puigdemont a fost chemat să compară joi în faţa judecătoarei de către Parchetul General spaniol.

Însă, aşa cum a anunţat, Puigdemont a rămas la Bruxelles, unde se află de la începutul săptămânii împreună cu patru dintre ”miniştrii” săi, pentru a alerta Europa cu privire la ”represiunea” din Catalonia spune el.

Rămaşi în Spania, Oriol Junqueras, numărul doi al Executivului catalan destituit şi alţi şapte membri ai acestuia au compărut la Madrid. Ei au fost inculpaţi de răzvrătire şi rebeliune la finalul audierilor.

Un al nouălea ministru, Santi Vila, care a demisionat înainte de proclamarea ”republicii” şi singurul care a răspuns la întrebările magistratei, a fost eliberat condiţionat după plata unei cauţiuni.

RISC DE FUGĂ

În ordonanţa sa, judecătoarea Audienţei Naţionale şi-a justitifcat decizia de a-i încarcera pe liderii separatişti printr-o referire univocă la Carles Puigdemont.

”Trebuie să ne gândim la faptul că unii dintre inculpaţi au plecat deja în altă ţară, eschivându-se unor eventuale responsabilităţi penale”, a scris ea.

Potrivit cotidianului El Pais, nimeni nu se îndoieşte că ”fuga fostului preşedinte al Generalităţii le-a adus închisoarea celui care i-a fost vicepreşedinte, Oriol Junqueras, şi altor şapte miniştri din Guvernul său”.

”Alegerea Belgiei nu este întâmplătoare. Independentiştii flamanzi arată simpatie faţă de Catalonia, iar Guvernul belgian pare de asemenea înclinat la o anumită înţelegere”, afirmă, la rândul său, Alfonso Dastis.

RADICALIZARE

Încarcerarea celor opt ”miniştri” a emoţionat şi şocat numeroşi catalani, separatişti sau nu, care se tem de o intensificare a tensiunilor cu mai puţin de două luni înainte de alegerile regionale anticipate convocate de la 21 decembrie de premierul spaniol Mariano Rajoy după plasarea sub tutelă a unor instituţii catalane, ca răspuns la declaraţia de independenţă.

Marele ziar catalan La Vanguardia se alarma vineri pe tema consecinţelor acestei încarcerări, ”cel mai rău scenariu” imaginabil pentru pacea civilă în regiunea cu 7,5 milioane de locuitori.

”Suntem din nou pe marginea prăpastiei” şi există riscul real ca judecătoarea madrilenă ”să contribuie la îngroşarea rândurilor facţiunilor celor mai radicale” ale independentismului, scrie cotidianul.

NOI MANIFESTAŢII ŞI GREVĂ GENERALĂ

Două puternice asociaţii separatiste, Adunarea Naţională Catalană (ANC) şi Omnium Cultural, ai căror şefi au fost plasaţi în detenţie la jumătatea lui octombie pentru ”răzvrătire”, au îndemnat la noi manifestaţii.

Un reprezentant al partidului de extremă stânga separatist CUP, Carles Riera, a îndemnat să se răspundă judecătorilor madrileni cu ”o grevă generală şi o mobilizare masivă”.

Încă de joi seara, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în faţa sediului Parlamentului catalan, la Barcelona, şi în mai multe alte oraşe din regiune pentru a cere ”eliberarea deţinuţilor politici”.

”Problema este că domnul Rajoy, în loc de dialog, trimite poliţia sau se serveşte de justiţie”, protesta alegătorul ”separatist dintotdeauna” Josep Manel Boix, un fost secretar administrativ, în vârstă de 63 de ani.

”Avem deţinuţi politici. Asta înrăutăţeşte lucrurile, dar le va deschide ochii multora, atât în Europa, cât şi în Catalonia”, crede el.

Banca Spaniei anunţă că se teme de ”o recesiune” în cazul unei tensiuni politice ”severe şi prelungite” în Catalonia, de unde au plecat deja aproape 2.000 de întreprinderi, care şi-au mutat sediul social în alte regiuni spaniole.