Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat joi de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est, subliniind că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în 2008, conform transcriptului discursului său susţinut la cea de-a 28 reuniune a Consiliului miniştrilor de externe a OSCE de la Stockholm postat pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al Rusiei.
Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO” într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene”, a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008.
La fel ca şi atunci, şeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud - unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii - şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi, notează Agerpres.
„În august 2009, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos”, a declarat joi Lavrov.
Citește și: Jocuri de război, ediţia toamnă 2021 - iarnă 2022. De ce bagă Vladimir Putin băţul prin gardul Ucrainei. Ce opţiuni are NATO
Deşi raportul oficial al OSCE concluzionează că ostilităţile au izbucnit în urma acţiunilor militare lansate de către forţele georgiene contra regimului separatist din Osetia de Sud, acesta nu insistă totuşi - potrivit unor comentatori independenţi ruşi, precum Iulia Latânina - asupra „numeroaselor provocări” ruseşti înaintea izbucnirii conflictului, care au instigat practic ostilităţile.
„Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că 'ţările terţe' nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru”, a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform EFE şi Ukrainska Pravda.
„Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine într-o nouă trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile”, a insistat Serghei Lavrov.
Aceste noi ameninţări intervin deja într-un context tensionat, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia de concentrarea de forţe şi echipamente în apropierea frontierelor cu Ucraina. De asemenea, au fost exprimate temeri privind un nou atac rusesc în ţara vecină.
În urma războiului din aprilie 2008, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare.
Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv „şantajarea” Occidentului şi, în special, SUA - cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o „reîmpărţire a sferelor de influenţă” - şi nu de a „rupe Donbasul” de la Ucraina.
Citește și: Bogdan Aurescu: Poziția exprimată de Rusia în raport cu sistemul antirachetă din România este complet eronată
Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adevărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare. De aceea, Moscova insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk, care ar „băga această tumoare canceroasă, reprezentată de zonele controlate de separatiști în Donbas, înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin”, consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta. Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.
Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din „siloviki” (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.
Citește și: Întâlnire la nivel înalt SUA-Rusia. Blinken l-a avertizat pe Lavrov cu privire la „consecințele grave” ale unei invazii în Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 decembrie că vrea să obţină garanţii în scris de la NATO că Alianţa nu se va extinde spre Est, conform agenţiilor ruse de presă. „În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat liderul de la Moscova în timpul unei ceremonii de primire a scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin.
„Propunem în acest sens să începem negocieri de fond”, a spus Putin, care a subliniat că Rusia are nevoie de „garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale „nu şi-au respectat angajamentele verbale”.
Citește și: Putin susține că ajutorul NATO pentru Ucraina este „o linie roșie”. SUA spun că orice agresiune a Rusiei va avea un răspuns „serios”
Editor : Marco Badea
