Demisia premierului din Sri Lanka, Mahinda Rajapaksa, urmează săptămânilor de protest și unei crize care se adâncește. Aflat în pragul falimentului, guvernul de la Colombo a trebuit să ceară ajutor de la Fondul Monetar Internațional și India, țară care i-a mai acordat împrumuturi pentru finanțarea achiziției de produse alimentare, medicamente și petrol. Lista țărilor vulnerabile este lungă și variată. De luni de zile s-au speculat că Turcia ar fi prima piesă domino care va cădea în contextul crizei globale, dar Sri Lanka s-a dovedit mult mai vulnerabilă.
Premierul din Sri Lanka, Mahinda Rajapaksa, și-a depus luni demisia, pe fondul celei mai grave crize economice a națiunii insulare de la independența din 1948, care a dus la proteste ample și la lipsuri în rândul cetățenilor.
Sri Lanka trece printr-o criză valutară fără precedent, care a forțat devalorizarea monedei din micuța țară insulară din în sudul Asiei și a afectat plățile pentru importuri esențiale, cum ar fi alimente, medicamente și combustibil. Astfel, guvernul a fost forțat să intervină și să scoată armata pe străzi pentru a ajuta populația.
Atacurile islamiste care au avut loc de Paștele din 2019, urmate de pandemia de Covid-19 au avut consecințe dezastruoase pentru turismul srilankez, principalul furnizor de valută.
Aflat în pragul falimentului, guvernul de la Colombo a trebuit să ceară ajutor de la Fondul Monetar Internațional și India, țară care i-a mai acordat împrumuturi pentru finanțarea achiziției de produse alimentare, medicamente și petrol. O echipă de la Fondul Monetar Internațional (FMI) a început săptămâna aceasta să lucreze cu oficialii din Colombo pentru un plan de salvare care va include un pachet dur de reforme, precum și sprijin financiar, scrie The Guardian.
Criză cu trei cauze majore
Însă, atât FMI, cât și Banca Mondială știu că este vorba despre mai mult decât despre o administrație deficitară. Peste tot în lume, țările cu venituri mici și medii se confruntă cu o criză cu trei cauze majore: pandemia, costul tot mai crescut al datoriilor și creșterea prețurilor la alimente și combustibili cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.
La întâlnirea din aprilie a organizației, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, și-a explicat îngrijorările cu privire la situația țărilor în curs de dezvoltare: „Sunt profund îngrijorat de țările în curs de dezvoltare. Ele se confruntă cu creșteri bruște ale prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente, precum și cu probabilitatea creșterii ratei dobânzii. Toți acești factori lovesc puternic.”
Într-un raport recent, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare a constatat printr-un raport că 107 țări se confruntă cu cel puțin unul dintre cele trei șocuri: creșterea prețurilor la alimente, creșterea prețurilor la energie sau condiții financiare mai stricte. O situație și mai critică este în 69 de țări, unde s-au resimțit toate cele trei șocuri la un loc - 25 în Africa, 25 în Asia-Pacific și 19 în America Latină.
Lista țărilor vulnerabile este lungă și variată
FMI a început discuţiile cu Egipt şi Tunisia – ambele țări fiind mari importatori de grâu din Rusia şi Ucraina – şi cu Pakistan, care a luat măsuri privind limitarea consumului de curent din cauza costului ridicat al energiei importate. O atenție deosebită este acordată țărilor din Africa Subsahariană - Ghana, Kenya, Africa de Sud și Etiopia. Argentina a semnat recent un acord de 45 de miliarde de dolari cu FMI. În America Latină, sunt expuse riscului și alte țări precum Salvador și Peru.
De luni de zile s-au speculat că Turcia ar fi prima piesă domino care va cădea, dar în ciuda unei rate anuale a inflației de 70% și a unei abordări neconvenționale a managementului economic, aceasta este încă în picioare. Spre deosebire de alte țări amenințate, Turcia este capabilă să-și hrănească propriul popor.
„Pandemia și războiul nu au avut nimic de-a face cu aceste țări, dar au dus la o creștere uriașă a împrumuturilor.”, a explicat Richard Kozul-Wright, director de strategii în cadrul UNCTAD.
Aproape 60% dintre țările cu cele mai scăzute venituri erau în dificultate sau riscau un nivel ridicat de a se îndatora înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, în timp ce costul împrumuturilor crește considerabil, în special pentru acele țări care au acumulat datorii în valută străină, a transmis Banca Mondială. Războiul din Ucraina a determinat investitorii să se îndrepte spre dolarul american, ceea ce a dus la devalorizarea altor valute. În 5 mai, Rezerva Federală a SUA a majorat rata dobânzii de referinţă cu jumătate de punct procentual, fiind cea mai mare creştere din ultimele două decenii, iar această decizie a agravat problemele.
Crizele piețelor emergente nu sunt nimic nou, dar, potrivit lui Kozul-Wright, comunitatea internațională nu este pregătită să facă față unei probleme a datoriilor care se profilează: „Sistemul poate face față acestor probleme doar țară cu țară. Dar acestea sunt probleme globale și în prezent nu există nicio modalitate de a le trata global.”
Asta se poate dovedi costisitor. Sri Lanka este prima țară care a cedat sub presiunile economice tot mai mari declanșate de războiul din Ucraina și este puțin probabil că va fi și ultima.
Editor : G.M.
