Live Text Ucrainenii au lovit din nou podul Ciongar, „Poarta spre Crimeea”. Rușii acuză că au fost folosite rachete britanice Storm Shadow
Armata ucraineană a lansat mai multe rachete asupra podului Ciongar, care leagă regiunea Herson de peninsula Crimeea peste golful Sivaş (sudul Ucrainei), dintre care una a afectat pavajul, a declarat duminică liderul prorus al Crimeei, Serghei Aksionov. La rândul său, guvernatorul în funcţie instalat de Rusia în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a afirmat că în atac au fost utilizate rachete britanice Storm Shadow, care au provocat pagube atât podului, cât şi unei şcoli din localitatea Ciongar. Între timp, Dmitri Peskov a declarat că Rusia doreşte să controleze toate teritoriile a căror apartenenţă este stabilită în Constituţia Federaţiei Ruse ca aparţinând ei. De asemenea, Kremlinul nu vede niciun motiv deocamdată pentru un acord de pace cu Ucraina şi afirmă că „operaţiune militară specială va continua”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski transmite că Ucraina face progrese cu sistemele de apărare antiaeriene Patriot şi IRIS-T
ACTUALIZARE 21:50 Ucraina înregistrează „rezultate semnificative” datorită sistemelor de apărare antiaeriană americane Patriot şi germane IRIS-T, în pofida zecilor de atacuri ale Rusiei din ultima săptămână, a declarat duminică preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său video nocturn, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Preşedintele ucrainean a spus că a primit un raport privind utilizarea sistemelor avansate de apărare antiaeriană trimise de parteneri, menţionând aici sistemul Patriot construit de Raytheon şi sistemele IRIS-T din Germania.
„Acestea sunt sisteme puternice, foarte eficiente. Ele au dat deja rezultate semnificative şi nu numai pentru Ucraina”, a spus el.
De fiecare dată când rachetele ruseşti sunt distruse, aceasta "linişteşte lumea că un stat terorist este incapabil să ne încalce securitatea colectivă”, a afirmat preşedintele ucrainean.
În mesajul său către naţiune duminică seara, Zelenski a spus că Ucraina a doborât „o parte semnificativă” a dispozitivelor de atac ale Rusiei în ultima săptămână, inclusiv 65 de rachete de diferite tipuri şi 178 de drone de asalt, între care 87 de drone kamikaze Shahed.
El a spus că Ucraina ar putea să câştige bătălia aeriană, iar scutul ei antiaerian va garanta ulterior securitatea întregii Europe, potrivit Unian.
Săptămâna viitoare, a anunţat el, autorităţile ucrainene vor lucra cu parteneri internaţionali pentru obţinerea de noi pachete de asistenţă de securitate pentru forţele armate ucrainene.
„Va exista o nouă comunicare cu partenerii pentru pachetele de apărare pentru Ucraina. Vom adăuga şi mai mult conţinut evenimentelor internaţionale din august-septembrie care sunt deja planificate. Şi platforma Crimeei şi summitul Primelor doamne şi al domnilor (Summit of First Ladies and Gentlemen) , participarea noastră la Adunarea Generală a ONU şi Formula Păcii. Şi, desigur, vom continua curăţarea internă a statului nostru de cei care, din păcate, slăbesc Ucraina cu abuzurile lor”, a subliniat Zelenski, citat de agenţia de presă Unian.
El a mulţumit tuturor celor care apropie victoria Ucrainei, făcând totodată apel la toţi cei din stat să nu uite că victoria asupra inamicului nu poate fi obţinută decât prin eforturi comune.
Rusia vrea să controleze toate teritoriile înscrise în Constituţia sa, declară Peskov
ACTUALIZARE 20:40 Rusia doreşte să controleze toate teritoriile a căror apartenenţă este stabilită în Constituţia Federaţiei Ruse ca aparţinând ei, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru publicaţia americană The New York Times, potrivit agenţiei oficiale de presă TASS, citată de Agerpres.
Întrebat de jurnalistul ziarului american dacă Rusia intenţionează să ocupe şi alte teritorii din Ucraina, Peskov a răspuns: „Nu”.
„Vrem doar să controlăm toate acele teritorii care în prezent sunt înscrise în Constituţia ţării noastre ca fiind ale noastre”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.
Rusia a anexat la 1 septembrie anul trecut patru regiuni ale Ucrainei după un simulacru de referendumuri desfăşurate cu arma la tâmplă în adevăratul sens al cuvântului, aminteşte Unian. Este vorba de regiunile Lugansk şi Doneţk, din estul Ucrainei şi de Herson şi Zaporojie, din sudul ţării. Moscova a anexat aceste regiuni, deşi nu le controlează în totalitate, iar de atunci a pierdut controlul asupra unor suprafeţe anexate. La acestea se adaugă şi Pensula Crimeea, anexată în 2014.
De asemenea, Kremlinul nu vede niciun motiv deocamdată pentru un acord de pace cu Ucraina şi afirmă că „operaţiune militară specială va continua”.
„Acum nu există temeiuri pentru un acord de pace cu Kievul, operaţiunea din Ucraina va continua în viitorul previzibil”, a spus el.
De aceea nu este de mirare că discuţiile de la Jeddah din acest weekend au fost considerate productive de către Kiev, în timp ce Moscova le-a catalogat drept inutile, potrivit Reuters.
Discuţiile care au avut loc în Arabia Saudită pentru a avansa spre o rezolvare paşnică a războiului dus de Rusia în Ucraina au fost productive, a declarat duminică un oficial ucrainean de rang înalt, în timp ce Rusia a calificat drept sortită eşecului tentativa de a ralia ţările Sudului Global la formula de pace a Kievului.
În interviul pentru New York Times, Peskov s-a declarat convins că Vladimir Putin va fi reales în alegerile prezidenţiale de anul viitor cu peste 90% din voturi.
„Alegerile noastre prezidenţiale nu sunt cu adevărat o democraţie, ci o birocraţie costisitoare. Vladimir Putin va fi reales anul viitor cu peste 90% din voturi”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Ukrainska Pravda.
Referindu-se la rezultatele sondajului Centrului Levada, New York Times notează că popularitatea lui Putin a scăzut o singură dată, în septembrie anul trecut, când a fost anunţată o mobilizare parţială în Federaţia Rusă.
Denis Volkov, director al Centrului Levada, spune că scăderea sprijinului pentru Putin în 2022 a fost cea mai mare din sondajele din ultimele decenii - de la aproximativ 80% la 50%.
De atunci, nivelul de susţinere pentru Putin a revenit din nou la aproximativ 80%, cu condiţia ca sondajele să fie fiabile în condiţiile actuale, scrie ziarul.
După cum a scris publicaţia independentă rusă Meduza în iulie, Kremlinul este decis ca, la alegerile din 2024, preşedintele rus Vladimir Putin să obţină sprijinul a peste 80% din alegători.
Discuţiile de la Jeddah, productive în opinia Kievului, dar inutile după părerea Moscovei
ACTUALIZARE 19:35 Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat, duminică, că discuţiile din Arabia Saudită pentru progrese în vederea unei soluţionări paşnice a războiului cu Rusia au fost productive, însă Moscova a calificat reuniunea drept o încercare sortită eşecului de a convinge sudul global să sprijine Kievul, informează Reuters.
Peste 40 de ţări, printre care China, India, Statele Unite şi ţări europene, dar nu şi Rusia, participă la discuţiile de la Jeddah, care ar trebui să se încheie duminică fără nicio declaraţie finală scrisă.
Ucraina şi aliaţii săi au declarat că discuţiile sunt o încercare de a obţine un sprijin internaţional larg pentru principiile pe care Kievul le doreşte ca bază pentru pace, inclusiv retragerea tuturor trupelor ruseşti şi revenirea întregului teritoriu ucrainean sub controlul său.
Vorbind despre discuţiile de la Jeddah, şeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Iermak, a spus într-un comunicat: „Am avut consultări foarte productive cu privire la principiile-cheie pe care ar trebui să se construiască o pace justă şi durabilă”.
Viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat duminică, citat de presa de stat, că întâlnirea a fost „o reflectare a încercării Occidentului de a continua eforturile zadarnice şi inutile” de a mobiliza „Sudul Global” în spatele poziţiei lui Zelenski.
În timp ce ţările occidentale au sprijinit în mare măsură Ucraina, multe alte state au fost reticente în a lua atitudine, chiar dacă doresc să se pună capăt unui conflict care a afectat economia globală.
Participarea Chinei, care a stat departe de o rundă anterioară de discuţii la Copenhaga şi a evitat apelurile Occidentului de a condamna invazia Rusiei, a semnalat o posibilă schimbare a poziţiei sale, dar nu o schimbare majoră, consideră analiştii.
Diplomaţii occidentali au subliniat, de asemenea, rolul Arabiei Saudite în convocarea unui grup mai mare de ţări pentru a participa, folosindu-se de relaţia sa din ce în ce mai strânsă cu Beijingul şi de legăturile sale constante atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.
Iermak a declarat că în timpul discuţiilor din Arabia Saudită au apărut puncte de vedere diferite, el numindu-le „o conversaţie extrem de sinceră şi deschisă”.
El a spus că toate ţările prezente au demonstrat un angajament faţă de principiile dreptului internaţional şi de respectul pentru suveranitatea şi inviolabilitatea integrităţii teritoriale a statelor.
Ucraina a atacat un pod care leagă regiunea Herson de Crimeea, spun autorităţile proruse
ACTUALIZARE 18:00 Armata ucraineană a lansat mai multe rachete asupra podului Ciongar, care leagă regiunea Herson de peninsula Crimeea peste golful Sivaş (sudul Ucrainei), dintre care una a afectat pavajul, a declarat duminică liderul prorus al Crimeei, Serghei Aksionov, citat de EFE, potrivit Agerpres.
„Inamicul a efectuat un atac cu rachete în imediata apropiere a podului Ciongar, în nordul Crimeei. O parte dintre rachete a fost doborâtă, dar una şi-a atins ţinta. Există pagube la pavajul podului rutier, reparaţiile au început deja. Nu există victime”, a indicat el pe Telegram.
La rândul său, guvernatorul în funcţie instalat de Rusia în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a afirmat că în atac au fost utilizate rachete britanice Storm Shadow, care au provocat pagube atât podului, cât şi unei şcoli din localitatea Ciongar.
Potrivit reprezentantului prorus, Ucraina a lansat 12 rachete, „dintre care 9 au fost doborâte de apărarea noastră antiaeriană”.
De asemenea, el a indicat ca în timpul atacului a fost avariată conducta de gaze care alimentează oraşul Ghenicesk, astfel „peste 20.000 de locuitori ai oraşului au rămas fără gaze”.
Cu toate acestea, „transportul spre Crimeea este menţinut prin (podurile) Ceaplinka şi Armiansk. Îi rog pe şoferi să ţină cont de acest lucru atunci când îşi planifică rutele”, a adăugat el.
Acesta este al doilea atac asupra podului Ciongar, după cel din 22 iunie, având ca scop să împiedice transferul trupelor ruse din peninsula Crimeea spre estul Ucrainei.
Rusia nici nu vrea să audă de discuții despre pace cu Ucraina. Medvedev: Trebuie să ne implore în genunchi, cerşind milă
ACTUALIZARE 16:05 Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina, transmite EFE, citată de Agerpres.
„Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă”, a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că „este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război”.
El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază.
Citește continuarea AICI
Ucraina declară că la reuniunea de la Jeddah a fost exprimat „respectul pentru inviolabilitatea frontierelor”
ACTUALIZARE 16:00 Reuniunea internaţională desfăşurată sâmbătă în Arabia Saudită pentru a aborda problema războiului în Ucraina şi restabilirea unei „păci juste” - potrivit formulei Kievului- a reafirmat sprijinul celor peste 30 de ţări participante „pentru principiul inviolabilităţii frontierelor”, subliniază preşedinţia ucraineană, citată de EFE, potrivit Agerpres.
La reuniunea de la Jeddah „au fost exprimate diferite puncte de vedere” cu privire la principiile-cheie ale formulei de pace ucrainene, a afirmat şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Cu toate acestea, toţi cei prezenţi au fost de acord în ceea ce priveşte „angajamentul ţărilor lor faţă de principiile Cartei ONU, dreptul internaţional, respectul pentru suveranitate şi inviolabilitatea integrităţii teritoriale”, a adăugat Iermak.
Şeful administraţiei preşedintelui Volodimir Zelenski s-a referit la reuniunea de sâmbătă, care s-a desfăşurat cu uşile închise şi în condiţii de secret total în ceea ce priveşte conţinutul ei, la fel ca şi în cazul reuniunii anterioare de la Copenhaga.
Forumul a reunit responsabili de rang înalt nu numai din ţările occidentale, ci şi din unele state considerate aliate Rusiei, cum ar fi India şi Brazilia, precum şi China, care întreţine relaţii bune cu Riadul şi care l-a trimis la aceste discuţii pe emisarul său pentru afaceri euroasiatice, Li Hui.
La această reuniune au participat consilieri ai şefilor de guvern şi reprezentanţi diplomatici şi se aşteaptă ca aceste convorbiri să deschidă calea către un summit al liderilor pe care Kievul speră să îl organizeze în această toamnă în jurul formulei de pace a lui Zelenski.
Această formulă conţine zece puncte, care, pe lângă garantarea păcii pentru Ucraina, prevede crearea unor mecanisme de contracarare a unor conflicte viitoare, inclusiv retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării, aşa cum avansase Iermak în declaraţiile anterioare începerii reuniunii.
În plus, alegerea oraşului Jeddah pentru a aborda formula de pace ucraineană a fost încărcată de simbolism, având în vedere că, la 19 mai, Zelenski şi-a făcut o apariţie surpriză la summitul Ligii Arabe, ce se desfăşura acolo, la care participa pentru prima dată în ultimii 12 ani liderul sirian Bashar al-Assad, un aliat apropiat Moscovei.
Moscova a acuzat săptămâna aceasta puterile occidentale de tentativa de a crea o coaliţie antirusească în timpul acestei reuniuni, pe care purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat-o drept o „înşelătorie” şi o „înscenare” a „formulei Zelenski”, care, în opinia sa, nu are „nimic de-a face cu pacea”, notează EFE.
Trei morți după bombardamentele asupra Ucrainei
ACTUALIZARE 13.30 Trei persoane au murit în urma bombardamentelor din timpul nopții din Ucraina, scrie The Guardian, care citează autoritățile.
Două persoane au murit în Harkov, iar una în Donețk.
Patru oameni au fost răniți în urma în urma unui atac aerian rusesc.
Zborurile de pe aeroportul Vnukovo din Moscova au fost suspendate
ACTUALIZARE 12.30 Aeroportul Vnukovo din Moscova şi-a suspendat duminică zborurile, din motive care nu au fost explicate, a relatat TASS, citată de Reuters.
Aeroportul Vnukovo şi-a mai suspendat activitatea atunci când capitala Rusiei a fost atacată cu drone săptămâna trecută, aminteşte Reuters.
Totodată, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că o dronă ostilă a fost distrusă duminică de apărarea antiaeriană în timp ce se apropia de Moscova. Sobianin a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram că drona s-a apropiat de Moscova în jurul orei locale 11:00 (08:00 GMT), scrie Agerpres.
"Astăzi, la orele 11:00, o dronă a încercat să ajungă la Moscova. A fost distrusă în timp ce se apropia, de către forţele de apărare antiaeriană", a anunţat Sobianin.
Săptămâna trecută, Rusia a acuzat Ucraina de două atacuri cu dronă asupra capitalei.
Incendiul de la universitatea din Donețk a fost stins
ACTUALIZARE 12.00 Incendiul care a cuprins acoperişul din lemn al unei universităţi din Doneţk, în urma bombardamentelor ucrainene de sâmbătă, a fost izolat, potrivit presei de stat ruse.
Oficiali din cadrul ministerului regional al situaţiilor de urgenţă au declarat pe Telegram: „Incendiul deschis în clădirea Universităţii Naţionale de Economie şi Comerţ din Doneţk, care poartă numele lui M. Tugan-Baranovski, a fost eliminat. În prezent, structurile sunt demontate şi turnate”.
Ministrul instalat de Rusia la Doneţk, Alexei Kostrubiţki, afirmase că forţele ucrainene au folosit muniţie cu dispersie în bombardamentele care au provocat incendiul.
Ambele părţi au folosit muniţii cu dispersie în cursul celor 17 luni de invazie a Rusiei în Ucraina.
Kostrubiţki a declarat că nu se aflau persoane în interiorul clădirii în timpul bombardamentului. Agenţia rusă de ştiri RIA l-a citat pe Kostrubiţki şi serviciile de urgenţă, spunând că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de aproximativ 1.800 de metri pătraţi înainte de a fi stăpânit astăzi dimineaţă devreme.
Ucraina pune Soci pe lista celor șase porturi rusești pe care le declară zone cu risc de război
ACTUALIZARE 10.30 Kievul a și anunțat că-și va extinde atacurile asupra navelor civile din șase porturi rusești din estul Mării Negre pe care le-a declarat zonă de război - începând cu Taman, chiar vizavi de Kerci, apoi cu Anapa - important din punct de vedere energetic cu terminalurile sale de petrol și gaze, Novorosiisk - cel mai mare port rusesc de la Marea Neagră, Gelendjik - în apropierea căruia se află cel mai luxos palat al lui Putin, apoi Tuapse și Soci - faimoasa stațiune rusească din Caucaz, frecventată de asemenea de Putin, scrie Kyev Independent.
ACTUALIZARE 10.00 Moscova a condamnat ferm ceea ce consideră a fi un „atac terorist” ucrainean asupra unei nave civile în strâmtoarea Kerci, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.
„Nu poate exista nicio justificare pentru astfel de acţiuni barbare, ele nu vor rămâne fără răspuns, iar autorii lor vor fi pedepsiţi în mod inevitabil”, a scris ea pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Pe măsură ce capacităţile navale ale Kievului cresc, Marea Neagră devine un câmp de luptă din ce în ce mai important în acest război.
Sâmbătă, o postare pe Telegram a vicepreşedintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lăsat să se înţeleagă că Rusia îşi va intensifica atacurile împotriva porturilor ucrainene ca răspuns la atacurile Kievului asupra navelor ruseşti din Marea Neagră: „Se pare că loviturile asupra Odesa, Izmail şi alte locuri nu au fost suficiente pentru ei”, a scris el.
Atac aerian masiv asupra Ucrainei
Forţele aeriene ucrainene au anunţat pe canalul lor de Telegram că apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 30 din cele 40 de rachete de croazieră şi toate cele 27 de drone Shahed pe care Rusia le-a lansat în cursul nopţii.
"În total, în mai multe valuri de atacuri, începând din seara zilei de 5 august şi până în dimineaţa zilei de 6 august 2023, inamicul a folosit 70 de mijloace de asalt aerian", au anunţat forţele aeriene ucrainene, care au adăugat că Rusia a lansat şi trei rachete hipersonice Kinjal, dar nu au furnizat alte detalii în legătură cu acestea.
Reuters transmite că nu a putut verifica informaţiile din surse independente şi că Rusia nu a comentat momentan relatările. Nu este clar dacă atacurile din timpul nopţii au provocat pagube şi nici ce s-a întâmplat cu cele 10 rachete de croazieră care nu au fost doborâte.
Purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat la postul naţional de radio că una dintre principalele ţinte ale atacului declanşat de Rusia în timpul nopţii a fost regiunea Hmelnîţkîi. Acum duşmanul a făcut o fixaţie în ceea ce priveşte aerodromul Starokosteantîniv", a apreciat Ihnat. Rusia a vizat şi la sfârşitul lui iulie aerodromul militar Starokosteantîniv din regiunea Hmelnîţkîi, aminteşte Reuters.
De cealaltă parte, Aleksandr Bogomaz, guvernatorul Briansk, regiune rusă aflată la graniţa cu Ucraina, a declarat duminica aceasta că sistemul de apărare antiaeriană al Rusiei a distrus două drone deasupra districtului Karacevskîi. "Nu s-au înregistrat pagube sau victime", a informat Bogomaz pe canalul său de Telegram.
Reuters transmite că nu este clar cine a lansat dronele, iar Ucraina nu a comentat imediat. Kievul nu îşi asumă public aproape niciodată responsabilitatea pentru atacurile comise în interiorul Rusiei sau în teritoriile ucrainene controlate temporar de Rusia.
Separat, Aleksei Kulemzin, primarul instalat de ocupantul rus în Doneţk, estul Ucrainei, a declarat că o universitate din oraş era în flăcări sâmbătă seara după un bombardament ucrainean. "În urma ultimului atac asupra Doneţkului, clădirea principală a universităţii de economie şi comerţ este în flăcări", a scris Kulemzin pe Telegram. El a adăugat că, potrivit informaţiilor preliminare, cauza incendiului a fost un atac al forţelor ucrainene care au folosit muniţie cu dispersie. Reuters nu a putut verifica din alte surse spusele acestuia.
Ucraina, care a primit luna trecută muniţie cu dispersie din partea SUA, a promis să le folosească doar împotriva concentrărilor de militari inamici, scrie Reuters.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
