Putin lansează un şantier submarin al gazoductului TurkStream

Vladimir Putin a lansat vineri construcţia părţii în ape adânci a gazoductului TurkStream către Turcia, un simbol al reconcilierii ruso-turce şi pe care Moscova vrea să-l transforme într-un nou pod de intrare a gazelor naturale ruse în Europa, relatează AFP, citată de News.ro.

Preşedintele rus a asistat la începerea lucrărilor în largul coastelor Mării Negre, la bordul navei Pioneering Spirit, care poate instala tuburi la o adâncime de până la doi kilometri.

El l-a sunat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan pentru a se felicita pentru avansarea rapidă a şantierului, care contrastează - chiar dacă nu a făcut această comparaţie explicit - cu dificultăţile cu care se confruntă proiectele sale către Europa.

”Acolo unde cu alţii ne ia ani ca să convenim acorduri administrative, cu Turcia o facem în câteva luni, fără vreo îndoială mulţumită susţinerii dumneavoastre personale”, a subliniat în această convorbire Putin, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă.

Acest proiect energetic major a fost anunţat public la sfârşitul lui 2014, în paralel cu abandonarea - în plină criză ucraineană - a proiectului South Stream, via marea Neagră şi Bulgaria, blocat de Uniunea Europeană (UE).

Blocat din cauza crizei diplomatice create de distrugerea de către aviaţia turcă a unui bombardier rus care survola frontiera siriano-turcă, în noiembrie 2015, proiectul a fost relansat vara trecută, în urma reconcilierii între Putin şi Erdogan.

Evaluat la şase miliarde de dolari, proiectul prevede construirea a două conducte cu o capacitate de 15,75 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an - fiecare -. Prima urmează să fie finalizată în 2018, iar a doua la sfârşitul lui 2019.

Ideea este o consolidare a livrărilor de gaze naturale ruse către Turcia, însă şi ca aceasta să devină o ţară de tranzit către Uniunea Europeană - în locul Ucrainei -, în pofida faptului că aceste perspective rămân încă nesigure, având în vedere neîncrederea Bruxellesului faţă de proiecte de gazoducte ruse.

BRUXELLESUL VREA SĂ NEGOCIEZE

”Dacă partenerii noştri vor, vom fi pregătiţi să livrăm gaze (naturale) via teritoriul Turciei către sudul şi sud-estul Europei”, a insistat Putin, dând asigurări că există ”interes” în acest sens.

Mai la nord, Gazprom vrea să construiască un nou gazoduct, pe sub Marea Baltică, spre Germania - "Nord Stream 2".

Proiectul, în valoare de 9,5 miliarde de euro, a fost întârziat din cauza opoziţiei anumitor ţări europene, ca Polonia, care au obligat societăţile vizate să-şi revadă aranjamentele financiare.

Până la urmă Gazprom va fi singurul acţionar, în timp ce partenerii săi - francezii de la Engie, germanii de la Uniper (fosta EON) şi Wintershall (BASF), austriecii de la OMV şi anglo-olandezii de la Shell - vor finanţa jumătate, în părţi egale, sub formă de credit.

Trecând pe sub mare, el scapă astfel jurisdicţiei Bruxellesului, care a anunţat însă că doreşte să negocieze cu Moscova pentru ca acesta să fie exploatat ”în mod transparent”.

Putin, care l-a primit săptămâna aceasta pe CEO-ul Shell Ben van Beurden, a dat asigurări că este necesar să se ”explice calm că acest proiect nu este îndreptat împotriva cuiva” şi că este ”strict comercial”.

În pofida voinţei UE de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruse, exporturile în Europa au atins un record anul trecut şi reprezintă aproape o treime din consumul bătrânului continent.

Gazprom, care are nevoie de acest debuşeu foarte rentabil în momentul în care părţile sale de piaţă se reduc în Rusia, repetă neîncetat că tendinţa se va accentua.

”Scăderea producţiei locale de gaze naturale şi necesitatea reducerii părţii de cărbune în Balcani creează condiţii favorabile unei creşteri solide a cererii de gaze” naturale în sudul Europei, a subliniat vineri patronul gazprom Aleksei Miller.