Rusia, principalul aliat al Belarusului, acuză Occidentul de ipocrizie pentru modul în care reacționează la deturnarea la Minsk a avionului în care se afla jurnalistul de opoziție Roman Protasevici.
„Șocant este că Occidentul numește șocant incidentul din spațiul aerian al Belarusului”, a scris ironic pe Facebook purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, referindu-se la cuvântul folosit de diplomația americană pentru a comenta incidentul. „Ar fi trebuit să fie șocați atunci când avionul președintelui Boliviei a fost forțat să aterizeze în Austria la cererea Statelor Unite. Sau ar fi trebuit să fie șocați de comportamentele asemănătoare ale altora”, a scris Zaharova.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ea face referire la un incident din 2013, când avionul care îl transporta din Rusia pe președintele Boliviei, Evo Morales, a fost nevoit să aterizeze la Viena, după ce mai multe țări occidentale i-au refuzat accesul în spațiul aerian având suspiciunea că la bord s-ar afla și Edward Snowden, americanul care a lucrat la CIA și care, aflat la originea unei scurgeri masive de informații sensibile, s-a refugiat în Rusia. Cu o zi înainte, Evo Morales, care participase în Rusia la o conferință pe tema gazelor naturale, declarase într-un interviu pentru televiziunea rusă că este dispus să-i acorde azil politic lui Snowden. La Viena, avionul lui Evo Morales a fost percheziționat, iar președintele Boliviei a fost nevoit să-și petreacă o noapte în Austria înainte ca aeronava să primească permisiunea de a decola.
Ce spune Kremlinul
La rândul său, Kremlinul consideră că ceea ce s-a întâmplat în Belarus s-a derulat în conformitate cu regulile internaționale și a cerut o „evaluare echilibrată” a incidentului de către instanțele aviației civile internaționale.
„Există ghiduri de reglementare a transportului aerian şi instanţele aviaţiei civile internaţionale sunt cele care trebuie să evalueze dacă standardele internaţionale au fost respectate sau nu”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.
„Nu vrem să ne amestecăm în această cursă de a condamna pe cineva sau de a susţine ceva”, a adăugat Dmitri Peskov, într-o tentativă de a afișa o aparentă echidistanță și obiectivitate din partea Moscovei.
Justificarile Belarusului, puse la îndoială de occidentali
Incidentul din Belarus a stârnit reacții vehemente pe plan internațional.
Lituania a interzis deja toate zborurile care tranzitează Belarusul, o decizie care ar putea fi luată și la nivel european. Unii transportatori încep să evite spațiul aerian al Belarusului.
Incidentul face valuri și la nivel politic și diplomatic: ambasadorul Belarusului la UE a fost convocat luni de oficialii de la Bruxelles, iar în cursul serii, problema va fi discutată în Consiliul European.
Statele Unite, prin vocea secretarului de stat Anthony Blinken, au condamnat cu fermitate deturnarea zborului și cer eliberarea imediată a jurnalistului arestat. Blinken a spus că „actul şocant” comis de regimul Lukaşenko a pus în pericol viaţa a peste 120 de pasageri, inclusiv cetăţeni americani. El a mai anunțat că Statele Unite susţin o întâlnire cât mai rapid posibil a Consiliului Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale pentru a examina aceste evenimente.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a solicitat o anchetă internaţională asupra acestui „incident serios şi periculos”.
În replică, Belarusul afirmă că a acționat legal, dar directorul companiei aeriene Ryanair susține că la bordul aeronavei deturnate duminică de regimul Lukașenko s-ar fi aflat agenți ai KGB-ului din Belarus, iar acțiunea ar fi fost, deci, premeditată.
Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat duminică seara la Digi24 că din informațiile pe care le are, deturnarea avionului Ryanair la Minsk n-ar fi fost justificată nici dacă ar fi fost într-adevăr vorba despre siguranța zborului, întrucât cel mai apropiat aeroport ar fi fost cel de la Vilnius. Comisarul a anunțat o investigație „amănunțită”.
„Din toate informațiile noastre, ale companiei, ale Agenției de Siguranță Europeană, ale Eurocontrol și așa mai departe, nu există niciun fel de indiciu care să justifice o astfel de intervenție”, a precizat comisarul european pentru transporturi.
Ea a explicat că un stat poate interveni - ca să ceară deturnarea sau oprirea unui avion - doar dacă este vorba despre o chestiune justificată de siguranța avionului respectiv. Acesta a fost, de altfel, pretextul folosit ca justificare de autoritățile de la Minsk, „dar chiar și așa, momentul interceptării ar fi fost mai aproape de Vilnius decât de Minsk”, a arătat Adina Vălean.
„Sigur, o să facem o investigație amănunțită, dar cred că nu exista niciun motiv pentru care avionul să fie forțat, să fie deturnat către Minsk, chiar în situația unei, să spunem, probleme de siguranță. Ar fi trebuit să meargă spre cel mai apropiat aeroport, care, din informațiile mele, în momentul respectiv era Vilnius”,a spus la Digi24 comisarul european pentru transporturi.
Într-adevăr, potrivit Flightradar, iată cum arăta traseul avionului Ryanair în momentul în care a fost întors, în Belarus, de la ruta sa obișnuită, sub pretextul că ar exista o amenințare cu bombă la bord: