Live Text Ucrainenii câștigă teren la Bahmut. Alertă aeriană la Kiev, după ce un MIG-31, care transportă rachete hipersonice, a decolat din Rusia
Trupele ucrainene continuă să facă avansuri teritoriale pe frontul de la Bahmut. Marți, cu doar câteva ore înainte ca liderii NATO să se reunească în Lituania pentru un summit crucial care poate influenţa direcţia războiului din Ucraina, Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra Kievului. Ucrainenii susțin că sistemele de apărare antiaeriană au doborât toate dronele Shahed lansate de ruși înainte ca acestea să-și atingă țintele. Totuși, în Odesa, două drone au trecut de sistemele defensive și au lovit portul.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Piloții ucraineni vor începe antrenamentele pe avioanele F-16 în luna august
ACTUALIZARE 19:50 11 state membre NATO vor fi implicate în antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16. Antrenamentele vor începe în august, în Danemarca, în timp ce un centru de antrenament va fi stabilit în România, au declarat oficiali ai Alianței, citați de Reuters.
Danemarca și Olanda/Țările de Jos vor fi statele NATO care vor juca rolul principal în antrenarea piloților ucraineni și a personalului tehnic care se va ocupa cu întreținerea acestor aeronave, înainte ca Ucrainei să-i fie furnizate aceste avioane de luptă în războiul cu Rusia.
Citește continuarea AICI
Norvegia majorează sprijinul militar acordat Ucrainei cu aproape 220 de milioane de euro
ACTUALIZARE 19:40 Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat marţi, în marja summitului NATO de la Vilnius, că guvernul său va majora ajutorul militar acordat Ucrainei pentru 2023 cu 2,5 miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 218 milioane de euro), transmite EFE, potrivit Agerpres.
Odată cu această majorare, a explicat Gahr Store, asistenţa pentru apărare acordată Kievului de către Oslo va ajunge la 10 miliarde de coroane (873 milioane de euro) în acest an.
„Ucraina are nevoie urgentă de mai mult sprijin şi echipament militar”, a declarat premierul norvegian, citat într-un comunicat al guvernului de la Oslo, referitor la această majorare.
Într-un mesaj postat pe contul său de Telegram, şeful biroului prezidenţial ucrainean şi mâna dreaptă a preşedintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, a salutat anunţul oficial al Norvegiei, care a fost una dintre primele ţări care s-au angajat să crească asistenţa militară pentru Ucraina la summitul NATO de la Vilnius.
Șoigu spune că Rusia ar putea folosi arme similare dacă SUA îi livrează Ucrainei muniţie cu dispersie: Avem și noi, dar ne-am abținut
ACTUALIZARE 19:35 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat marţi că Moscova va fi nevoită să folosească metode de atac „similare”, dacă Statele Unite îi furnizează Ucrainei bombe cu dispersie, au relatat media ruse citate de Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
Rusia deţine muniţie cu dispersie, dar deocamdată s-a abţinut să o folosească în campania sa militară,„fiind conştientă de ameninţarea pe care o reprezintă aceasta pentru populaţia civilă”, a precizat Şoigu.
Citește continuarea AICI
Alertă de atac aerian la Kiev
ACTUALIZARE 17:25 Alarmele aeriene au fost auzite la Kiev după detectarea decolării unui avion MiG-31, capabile să lanseze rachete hipersonice, informează The Guardian.
Autoritățile ucrainene au trimis o alertă SMS la ora 15:00, ora locală. Locuitorii Kievului au fost îndemnați să se refugieze în adăposturi antiaeriene.
Alerta a fost declanșată de decolarea unui MiG-31K, de la baza aeriana Savasleika din regiunea vestică Nijni Novgorod a Federației Ruse. Deși astfel de decolări au loc frecvent, nu se știe când un astfel de avion poate lansa o rachetă hipersonică asupra Ucrainei.
Trupele ucrainene câștigă teren la Bahmut
ACTUALIZARE 17:18 Trupele ucrainene continuă să facă avansuri teritoriale pe frontul de la Bahmut, a declarat adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Mailar, citată de Sky News.
Ucrainenii au preluat astfel controlul asupra unor înălțimi din jurul orașului, iar toate intrările și ieșirile din Bahmut se află în raza și sub focul artileriei ucrainene.
Luni, generalul-colonel Oleksandr Sîrski, șeful trupelor terestre ucrainene declara că „rușii sunt prinși în capcană în Bahmut”. Sîrski a publicat și un clip video care arată o lovitură de artilerie a brigăzii 77 de parașutiști a Ucrainei asupra pozițiilor ruse din Bahmut.
Ucrainenii au ucis un comandant rus de rang înalt lângă Berdiansk
ACTUALIZARE 15.10 Un comandant rus de rang înalt, generalul-locotenent Oleg Ţokov, a fost ucis marţi în apropierea oraşului Berdiansk, ocupat de ruşi, în sudul regiunii Zaporojie, au declarat oficiali ucraineni, potrivit CNN.
„Raportăm că astăzi, în zona Berdiansk, generalul-locotenent rus Ţokov Oleg Iurievici a fost ucis”, a declarat Petro Andriuşcenko, consilier al primarului ucrainean al Mariupolului, Vadim Boicenko.
Primarul nu locuieşte în prezent în Mariupol, care se află sub control rusesc.
„În septembrie 2022, el (Ţokov) fusese deja rănit, dar a supravieţuit”, a spus Andriuşcenko, adăugând că acum moartea comandantului rus „este un fapt”.
Un alt oficial ucrainean, Iuri Misiaghin, care este membru al parlamentului ucrainean, a comentat şi el despre moartea comandantului. „În sud, în zona ocupată Berdiansk, la 11 iulie 2023, generalul-locotenent rus Oleg Iurievici Ţokov a fost ucis”, a spus Misiaghin. „Racheta britanică Storm Shadow a venit în vizită cu precizie”, a adăugat el, fără a detalia mai multe.
Casa Albă spune că trimiterea de bombe cu dispersie în Ucraina este o măsură „temporară”
ACTUALIZARE 14.40 Decizia președintelui american Joe Biden de a accepta livrarea de muniții cu dispersie pentru Ucraina este o măsură „temporară”, a declarat consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, adăugând că va fi o chestiune de „luni” până când Kievul va acoperi un deficit de muniții, relatează CNN.
Sullivan a explicat că munițiile trimise Ucrainei de partenerii occidentali se epuizează.
„Nu am fost pregătiți să lăsăm Ucraina fără apărare, punct. Deci, pentru noi, când a fost vorba de alegere, alegerea noastră a fost, în ciuda dificultăților, în ciuda provocărilor, în ciuda riscurilor de vătămare a civililor asociate cu munițiile cu dispersie, că riscul de vătămare a civililor lăsând Ucraina fără muniția de care avea nevoie era, din punctul nostru de vedere, mai mare”, a spus Sullivan.
Oficialul american a refuzat să ofere un calendar, însă a precizat că „este ceva temporar, deoarece, cu multe luni în urmă, am început procesul intensiv de creștere a producției de muniții unitare.
„Odată ce se va atinge un nivel la care producția de cartușe unitare va putea satisface nevoile Ucrainei, atunci nu va mai fi nevoie să continuăm să oferim muniții cu dispersie”, a mai adăugat el.
La insistențele jurnaliștilor cu privire la un orizont de timp, Jake Sullivan a spus că „sunt luni, dar întrebarea este: câte?”.
Germania va livra Ucrainei 25 de tancuri Leopard și două sisteme Patriot
ACTUALIZARE 14.00 Germania anunţă că urmează să livreze Ucrainei un ajutor militar suplimentar care constă, între altele, în 40 de vehicule blindate de transport militar de tip Marder, 25 de tancuri de tip Leopard 1 şi două sisteme de lansare de rachetă de tip PATRIOT, relatează The Associated Press, potrivit News.ro.
Ministerul german al Apărării a anunţat marţi că Berlinul trimite Kievului 20.000 de cartuşe de artilerie, 5.000 de cartuşe de muniţie fumigenă, un pachet de recunoaştere şi de apărare antidronă şi un sistem de dronă de tip Luna.
Germania urmează să trimită, de asemenea, cinci vehicule blindate de recuperare.
Berlinul este unul dintre prinicipalii furnizori militari ai Kievului.
Ultimul pachet de ajutor militar valorează aproximativ 700 de milioane de euro.
Oficiali germani au promis un nou ajutor militar substanţial Ucrainei, la summitul NATO de la Vilnius. Ei au refuzat însă în mod clar să trimită Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, cerute de Kiev.
Franța va livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune
ACTUALIZARE 12.50 Franța va începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune „SCALP”, denumirea în limba franceză a rachetei „Storm Shadow”, ceea ce va permite forțelor Kievului să se apere, a declarat marți președintele Emmanuel Macron, potrivit Reuters.
„Am decis să măresc livrările de arme și echipamente pentru a le permite ucrainenilor să aibă capacitatea de a lovi în profunzime, păstrând în același timp doctrina noastră de a permite Ucrainei să își apere teritoriul", a declarat el la sosirea la un summit NATO în Lituania.
„Cred că ceea ce este important pentru noi astăzi este să trimitem un mesaj de sprijin pentru Ucraina, de unitate a NATO", a adăugat el.
Președintele francez a refuzat să dea mai multe detalii cu privire la numărul de rachete.
„Ucraina rămâne fără muniții”, avertizează Stoltenberg
ACTUALIZARE 12.35 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că Ucraina "rămâne fără muniţie" şi că "trebuie făcut tot posibilul pentru a o furniza", deşi decizia de a livra Kievului controversata muniţie cu dispersie este o decizie individuală a fiecărei ţări, transmite EFE, potrivit Agerpres.
"Adevărul este că, cel puţin pe termen scurt, Ucraina rămâne fără muniţie, aşa că trebuie să facem tot ce putem pentru a o furniza. Apoi, referitor la întrebarea specifică ce tip de muniţie mai exact, aceasta este o decizie naţională a fiecăruia dintre aliaţi", a indicat Stoltenberg în cadrul întâlnirii care precede summitul liderilor NATO care are loc marţi şi miercuri la Vilnius.
Răspunzând întrebării dacă decizia SUA de a livra Ucrainei muniţii cu dispersie, interzise în peste o sută de ţări, a divizat aliaţii, Stoltenberg a amintit că "unii aliaţi au semnat Convenţia privind muniţiile cu dispersie; alţii, nu''.
"Aici nu este vorba despre o poziţie a NATO. Aliaţii au poziţii diferite în această convenţie. Ceea ce trebuie să înţelegem este că muniţiile cu dispersie au fost folosite de ambele părţi în acest război", a comentat el.
Stoltenberg a făcut însă o distincţie între întrebuinţarea pe care o dă Rusia acestui tip de muniţie, pe care o foloseşte "pentru a invada o altă ţară", şi scopul în care o utilizează Ucraina, "pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse".
Politicianul norvegian a amintit că aliaţii trebuie să-şi refacă stocurile, epuizate de livrarea masivă de muniţie de artilerie către Ucraina, şi pentru aceasta au decis să consolideze baza industrială şi să plaseze comenzi comune.
"Încet încet, producţia creşte", a spus Stoltenberg, care a recunoscut totuşi că "este nevoie de mai mult timp pentru a avea toată capacitatea necesară", aşa că "până atunci, furnizarea de muniţie este o provocare".
Stoltenberg, înaintea summitului NATO: Ucraina trebuie să fie adusă cât mai aproape de calitatea de membru
ACTUALIZARE 12:30 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune marți că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan, MAP) în privinţa Ucrainei, reducând astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.
„Ucraina a făcut multe de când am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti - n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (...) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina", a declarat Stoltenberg, citat de Reuters.
NATO nu a observat nicio mișcare de trupe Wagner în Belarus. Stoltenberg, despre mutarea armelor nucleare ale rușilor: Nu am văzut nicio schimbare în postura de desfășurare nucleară
ACTUALIZARE 12:05 NATO nu a observat nicio mișcare a luptătorilor grupului Wagner în Belarus, a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Monitorizăm situația foarte îndeaproape”, a declarat Stoltenberg, potrivit Reuters.
În weekend, Polonia a început să mute peste 1.000 de soldați în estul țării, pe fondul îngrijorării crescânde că prezența luptătorilor grupului Wagner în Belarus ar putea duce la creșterea tensiunii la granița sa.
Stoltenberg avertizează, de asemenea, că retorica nucleară a Rusiei este „imprudentă și periculoasă”.
NATO spune că nu a văzut o schimbare în postura nucleară a Rusiei, în ciuda anunțului său că staționează arme nucleare în Belarus.
Cu toate acestea, secretarul general Jens Stoltenberg a avertizat că „retorica nucleară a Rusiei este nesăbuită și periculoasă. Aliații NATO monitorizează îndeaproape ceea ce face Rusia”.
„Până acum nu am văzut nicio schimbare în postura de desfășurare nucleară a Rusiei care să necesite o schimbare din partea noastră, dar vom rămâne vigilenți”, a mai spus Stoltenberg.
Ucraina susține că a doborât 26 de drone rusești. Două au lovit portul Odesa
ACTUALIZARE 11:30 Ucraina a declarat că a doborât 26 de drone rusești, însă două au trecut de sistemele de apărare și au provocat pagube la Odesa.
„Două drone kamikaze au lovit clădirea administrativă a unei instalații portuare din Odesa: două terminale portuare, inclusiv unul pentru cereale, au luat foc. Incendiul a fost stins, nu au existat pagube grave sau răniți”, au transmis forțele aeriene ucrainene.
Odesa este unul dintre porturile incluse în inițiativa cerealelor de la Marea Neagră, care expiră săptămâna viitoare.
Casa Albă: NATO va stabili o cale pentru aderarea Ucrainei, însă nu și un calendar
ACTUALIZARE 10:00 Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat marți că NATO va stabili „o cale a reformelor” pentru Ucraina, cu scopul ca această ţară să poată să se alăture alianţei nord-atlantice, însă nu şi „un calendar”, relatează AFP.
„O cale a reformelor pentru Ucraina” va fi trasată, dar „nu pot oferi un calendar”, le-a transmis Sullivan jurnaliştilor prezenţi la Vilnius, unde are loc marţi şi miercuri summitul NATO. În esenţă, la summitul de la Vilnius, NATO va trimite un "semnal pozitiv" Ucrainei cu privire la intenţia Kievului de a adera la alianţă, a mai spus Sullivan, potrivit Reuters.
„Fabrici de copii” și arme pentru Ucraina folosite de protestatarii francezi. Minciunile promovate de Kremlin ajunse virale pe Twitter
ACTUALIZARE 09:25 Postările false și înșelătoare despre conflictul din Ucraina continuă să devină virale pe marile rețele sociale, în timp ce invazia rusă a Ucrainei a trecut deja de pragul de 500 de zile, scrie BBC.
Unele dintre cele mai răspândite exemple pot fi găsite pe Twitter, postate fiind de utilizatori cu bifă albastră care plătesc pentru promovarea conținutului distribuit de aceștia. Multe postări înșelătoare au fost distribuite online despre revoltele care au avut loc în Franța în ultima perioadă, însă o postare ajunsă virală săptămâna trecută era despre ajutorul militar din Statele Unite pentru Ucraina.
Pe acel cont de Twitter era postată o captură de ecran care părea să prezinte titlul unui articol de pe un site de știri, acompaniat de o poză cu două puști. Titlul era „Poliția franceză este atacată cu puști americane care s-ar putea să fi venit din Ucraina”. Postarea a fost distribuită de mai multe conturi de Twitter cu bifă albastră, fiind vizualizată deja de peste un milion de ori.
Citește continuarea AICI
Amenzi pentru firmele de construcții ruse care nu furnizează voluntari pentru războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 09:20 Firmele de construcții din Rusia ar putea fi amendate pentru că nu au furnizat „voluntari” pentru războiul din Ucraina, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit, în raportul său de informații de marți dimineață, potrivit The Guardian.
„Autoritățile municipale din Moscova amenință că vor retrage contractele de la firmele de construcții, dacă nu reușesc să atingă cotele pentru furnizarea de „voluntari” care să lupte în Ucraina. Unei companii i s-a stabilit un obiectiv de 30 de voluntari până la sfârșitul lunii august 2023”, au transmis britanicii.
Măsura ar putea avea un impact în principal asupra minorităților etnice, „care alcătuiesc majoritatea muncitorilor din construcții ai Moscovei”, iar mișcarea „este foarte probabil aprobată cel puțin tacit de primarul Moscovei, Serghei Sobianin”, precizează Ministerul britanic al Apărării.
Mercenarii lui Prigojin au vrut să fure bombe nucleare care să încapă în rucsac, ca „să ridice miza” rebeliunii lor
ACTUALIZARE 08:30 Mercenarii Wagner au vrut să fure bombe nucleare în timpul rebeliunii lor, susține șeful spionilor militari ucraineni, într-un interviu pentru Reuters. Ar fi vrut unele de dimensiuni mici, care încap într-un rucsac. Mercenarii Wagner doreau să ridice miza rebeliunii și să arate că sunt gata să lupte până la capăt, spune Kirilo Budanov.
În 24 iunie, în timp ce forţele rebele Wagner se îndreptau spre nord, spre Moscova, un contingent de vehicule militare a deviat spre est pe o autostradă, în direcţia unei baze fortificate a armatei ruse care deţine arme nucleare, potrivit unor înregistrări video postate online şi interviurilor cu locuitorii din zonă, relatează Reuters.
Oficialii occidentali au afirmat în repetate rânduri că arsenalul nuclear al Rusiei nu a fost niciodată în pericol în timpul revoltei, care s-a încheiat rapid în acea zi. Însă, într-un interviu exclusiv, şeful serviciilor de informaţii militare din Ucraina, Kirilo Budanov, a declarat că luptătorii Wagner au mers mult mai departe.
Citește continuarea AICI
Ministru ucrainean: Rusia nu are „nicio linie roşie” pentru a preveni atacurile asupra centralei nucleare
ACTUALIZARE 08:25 Prăbuşirea catastrofală a unui baraj din sudul Ucrainei a făcut ca Kievul să fie îngrijorat de faptul că Rusia ar putea organiza un atac asupra centralei nucleare din Zaporojie, pentru a alimenta panica şi a înăbuşi progresele ucrainene pe linia frontului, a declarat luni ministrul ucrainean al energiei, relatează France24, potrivit News.ro.
Herman Halushchenko a declarat că distrugerea barajului în timp ce se afla sub control rusesc în regiunea Kherson a demonstrat că „nu există linii roşii” pentru Moscova. El a spus că acest lucru justifică nivelul de alarmă pe care conducerea Ucrainei l-a ridicat în ultimele săptămâni cu privire la o presupusă manevră rusă de a ataca centrala nucleară într-o posibilă operaţiune sub steag fals.
Halushchenko a declarat că el şi Zelenski au tras un semnal de alarmă încă din 20 octombrie 2022, potrivit căruia ruşii ar putea planta mine pentru a arunca în aer barajul Kakhovka.
Atac masiv cu drone în Kiev
ACTUALIZARE 07:55 Rusia a lansat marți un atac cu drone asupra Kievului, noaptea trecută, a anunțat armata ucraineană, cu doar câteva ore înainte de începerea summitului NATO din Lituania, care urmează să abordeze amenințările de securitate din Moscova, relatează The Guardian.
„Inamicul a atacat Kievul din aer pentru a doua oară în această lună, a declarat Serhi Popko, șeful administrației militare din Kiev, într-o postare pe canalul Telegram.
Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât toate dronele Shahed pe care Rusia le-a lansat înainte ca acestea să-și atingă țintele, a spus Popko. Nu au existat informații imediate despre pagube sau victime.
Alertele de raid aerian au sunat în Kiev timp de o oră și în mai mult părți din estul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.
Summitul de la Vilnius, care începe marți, va fi dominat de repercusiunile invaziei Rusiei asupra Ucrainei, liderii urmând să aprobe primele planuri cuprinzătoare ale NATO de la sfârșitul Războiului Rece de apărare împotriva oricărui atac de la Moscova.
Biden se va întâlni cu Zelenski în timpul summitului NATO
ACTUALIZARE 07:40 Preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni miercuri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul Summitului NATO, a confirmat un oficial familiarizat cu întâlnirea, potrivit CNN.
Întâlnirea va marca un semn de unitate, întrucât participarea lui Zelenski la summit fusese pusă sub semnul întrebării. Războiul Rusiei din Ucraina se numără printre principalele puncte de pe agenda liderilor NATO, alături de discutarea unei viitoare căi de aderare la alianţă a acestei ţări devastate de război, ceea ce a provocat o oarecare divizare între lideri.
Politico a fost primul care a raportat întâlnirea.
Ucraina va domina agenda summitului, în timp ce preşedintele SUA încearcă să menţină grupul unit în spatele lui Zelenski în faţa invaziei Rusiei. Alianţa se confruntă cu întrebări legate de o potenţială cale de aderare la NATO pentru Ucraina, precum şi de asistenţă militară suplimentară pe măsură ce contraofensiva sa continuă.
Biden a turnat apă rece asupra perspectivei de aderare a Ucrainei la NATO în condiţiile în care războiul este în desfăşurare şi a citat reformele pe care ţara ar trebui să le facă în continuare pentru a adera la alianţă.
„Nu cred că există o unanimitate în cadrul NATO cu privire la oportunitatea de a aduce sau nu Ucraina în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război”, a declarat Biden săptămâna trecută pentru Fareed Zakaria de la CNN.
Zelenski, înainte de summitul de la Vilnius: Ucraina va fi în NATO, lucrăm la algoritmul de aderare
ACTUALIZARE 07:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus luni seara compatrioţilor că majoritatea membrilor NATO sprijină aderarea ţării sale, iar summitul de la Vilnius ar trebui să confirme că Ucraina merită să fie un membru de facto al alianţei de îndată ce războiul se va încheia, transmiţând „un semnal clar”.
„Ucraina se află în ajun de Vilnius, summitul NATO, care poate deveni exact ceea ce ţara noastră, întreaga Alianţă şi securitatea globală au nevoie. Lucrăm extrem de mult în aceste zile! Chiar mai activ decât oricând. Şi, deşi această muncă este aproape sută la sută în spatele scenei, nu este mai puţin importantă decât orice muncă publică”, a declarat Zelenski în mesajul video transmis luni seară către ucraineni.
„Toată lumea înţelege totul. Fiecare lider, fiecare stat. Chiar dacă sunt exprimate poziţii diferite, este clar că Ucraina merită să fie în Alianţă. Nu acum - există un război, dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum”, a subliniat preşedintele ucrainean.
„Majoritatea Alianţei este în mod clar în spatele nostru. Curajul eroilor ucraineni a şters praful de pe istorie şi toate valorile pentru care NATO a fost creată ca să le protejeze”, a asigurat liderul de la Kiev.
Zelenski a argumentat că Ucraina funcţionează deja ca o garanţie de securitate pentru flancul estic al NATO. „Realitatea securităţii aici, pe flancul estic al NATO, depinde de Ucraina. Când am depus cererea de aderare la NATO, am fost sinceri: Ucraina este de facto deja în Alianţă. Armele noastre sunt armele Alianţei. Valorile noastre sunt cele în care crede Alianţa. Vilnius ar trebui să confirme toate acestea”, a pledat Zelenski. „Încă lucrăm la formulă, adică la cuvintele specifice ale acestei confirmări, dar înţelegem deja faptul că Ucraina va fi în Alianţă şi lucrăm pentru ca algoritmul de aderare să fie cât mai clar şi mai rapid posibil. Munca noastră pentru acest lucru - munca întregii echipe ucrainene - va continua în fiecare minut al acestor zile”, a promis Volodimir Zelenski.
„Sunt încrezător că ar putea exista veşti militare bune pentru soldaţii noştri de la Vilnius”, a mai spus preşedintele ucrainean precizând că la întâlnirile bilaterale care vor avea loc cu ocazia summitului se va discuta despre apărarea aeriană a Ucrainei şi despre securitate.
„Ziua summitului - care este acum de neconceput fără Ucraina - va fi a 503-a zi de război total. Acest lucru spune multe despre puterea noastră - puterea poporului ucrainean, care, în faţa unui astfel de război, după atâtea bătălii şi zile, are puterea fără de care securitatea Europei este pur şi simplu de neimaginat”, a punctat preşedintele Ucrainei.
El şi-a încheiat mesajul nocturn mulţumindu-le soldaţilor, celor care îi antrenează, voluntarilor, medicilor şi tuturor celor care muncesc pentru victoria ucraineană. „Este o onoare pentru mine să reprezint astfel de oameni şi o astfel de Ucraină”, a spus Zelenski.
Cele mai importante informații din ziua precedentă
- Rusia a ucis cel puțin 13 civili luna trecută - Ministerul britanic al Apărării
- „Securitatea flancului estic al NATO depinde de Ucraina”, spune Zelenski
- Bilanțul atacului rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din Ucraina a ajuns la șapte morți
- Aliaţii NATO au ajuns la un acord asupra unor planuri regionale de apărare împotriva unui atac rusesc
- Cel puţin 47.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în război în Ucraina, estimează presa rusă independentă
- Australia va trimite în Germania o aeronavă de supraveghere a Forţelor Aeriene Regale Australiane pentru a sprijini Ucraina
- Șeful trupelor terestre ucrainene, generalul Sîrski, anunță că rușii au fost „prinși în capcană” în Bahmut
- Rușii au fost atacați cu armele lor. Ucrainenii i-au lovit în Donețk cu bombe termobarice pe care le-au capturat anul trecut
- Kuleba spune că NATO a „scurtat” calea Ucrainei spre aderarea la alianță
- Budanov: Nivelul de trai în teritoriile ocupate de Rusia aminteşte de cel din Cuba
- China, aliata statului agresor, critică SUA pentru că a trimis muniție cu dispersie Ucrainei
- Joe Biden s-a întâlnit cu Rishi Sunak la Londra
- Kremlin: Prigojin s-a întâlnit cu Putin la câteva zile după rebeliunea mercenarilor Wagner
- Ucraina susține că a recucerit 14 kilometri pătrați într-o săptămână
- Raport independent: Cel puțin 47.000 de militari ruși au murit în război
- Cel puțin patru morți și mai mulți răniți, în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Orihin
- Joe Biden spune că Ucraina nu este încă „pregătită” să se alăture NATO
- Trupele ucrainene avansează la sud de Bahmut, spune ministrul adjunct al Apărării
- Rușii minează infrastructura critică din regiunea Zaporojie, spune primarul din Melitopol
- Rușii au bombardat orașul Nicolaev
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
