Live Text Summit NATO crucial la Vilnius. Stoltenberg, după ce Zelenski a cerut aderarea: „Dacă Ucraina nu învinge, nu avem despre ce discuta”
Liderii NATO s-au reunit marţi la Vilnius, în Lituania, pentru un summit cu mize cruciale, care ar putea influenţa direcţia războiului declanșat de Rusia şi viitorul alianţei occidentale. Un obiectiv important vizează sprijinul acordat Ucrainei și aderarea acesteia la NATO. Liderii Alianței au ajuns deja la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, iar secretarul general al NATO a anunțat că președintele Turciei a fost de acord cu aderarea Suediei la Alianță.
Spania va trimite noi trupe NATO în România
ACTUALIZARE 22:45 Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat marţi că Spania va desfăşura efective militare în Slovacia şi le va suplimenta pe cele din România pentru a consolida flancul estic al NATO, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Sanchez a vorbit despre aceste desfăşurări în declaraţii date ziariştilor la sosirea la summitul de la Vilnius, unde urma să le comunice oficial celorlalţi lideri din statele NATO această nouă contribuţie spaniolă. Conflictul din Ucraina este în centrul summitului, iar premierul spaniol va reitera sprijinul total al Spaniei faţă de această ţară confruntată cu invazia rusă.
Va fi prima dată când Spania trimite militari în Slovacia, în timp ce îi va suplimenta cu un număr încă neprecizat pe cei din România, notează agenţia EFE. Spania a desfăşurat în România un radar al Grupului Mobil de Control Aerian (GRUMOCA), cu circa 40 de militari însărcinaţi cu operarea acestui echipament.
Iohannis, întâlniri cu președinta Adunării Parlamentare NATO și președintele Coreei de Sud
ACTUALIZARE 21:02 Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu preşedinta Adunării Parlamentare a NATO Joëlle Garriaud-Maylam, în marja Summitului NATO de la Vilnius, despre susţinerea aderării Ucrainei la Alianţă şi consolidarea rezilienţei şi securităţii Republicii Moldova. De asemenea, șeful statului a discutat cu președintele sud-coreean Yoon Suk-Yeol.
Zelenski participă la un dineu cu liderii NATO
ACTUALIZARE 22:20 Summitul NATO din capitala lituaniană Vilnius continuă marți seară cu un dineu informal al liderilor.
Volodimir Zelenski și soția lui, Olena Zelenska, au fost întâmpinați de președintele lituanian Gitanas Nauseda și de soția acestuia, Diana, la sosirea la eveniment.
Anunțul NATO „poate trimite un semnal greșit Rusiei”
ACTUALIZARE 22:15 Marko Mihkelson, care prezidează comisia pentru afaceri externe a Estoniei, a declarat că mesajul transmis marți de NATO este „din păcate, amestecat”, adăugând că „ar putea trimite un semnal greșit Rusiei”., potrivit Sky News.
Erdogan i-a spus lui Biden că vrea să deschidă „o nouă eră” de colaborare cu SUA, după ce a dat undă verde aderării Suediei la NATO
ACTUALIZARE 20:53 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus marţi omologului său american Joe Biden că doreşte să deschidă „o nouă eră” de colaborare cu Statele Unite, declaraţie care survine după ce a ridicat veto-ul Turciei asupra aderării Suediei la NATO, consemnează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Declaraţia lui Erdogan a fost făcută în faţa presei la începutul unei întrevederi cu Biden în marja summitului NATO de la Vilnius. De asemenea, Erdogan i-a mulţumit lui Biden pentru faptul că l-a felicitat după câştigarea alegerilor prezidenţiale din luna mai.
„Domnule preşedinte, dragul meu prieten, în primul rând aş dori să vă mulţumesc pentru că m-aţi felicitat după alegerile pentru postul meu actual. Vă mulţumesc pentru mesajele de felicitare pe care mi le-aţi trimis”, a început Erdogan.
Citește continuarea AICI
Stoltenberg: Aliaţii sunt de acord că nu este momentul ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al NATO
ACTUALIZARE 20:20 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat marţi, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, de ce aliaţii consideră că nu este momentul ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al NATO, relatează BBC, potrivit News.ro.
Întrebat ce condiţii nu îndeplineşte Ucraina, Stoltenberg a explicat că există două dimensiuni pentru aceasta. "Una este nivelul sau măsura în care se ocupă de modernizarea instituţiilor de apărare şi securitate, de consolidarea guvernării, inclusiv de combaterea corupţiei", a menţionat Stoltenberg. Aceste aspecte au fost abordate la fiecare extindere a NATO, a subliniat el. "Pentru că avem nevoie de o guvernare puternică şi dorim, de asemenea, forţe armate care să fie interoperabile cu NATO", a explicat el, în condiţiile în care aliaţii au decis să renunţe la MAP pentru Ucraina, aducând-o mai aproape cu un pas de Alianţă.
MAP, Planul de acţiuni în vederea aderării, este un set de condiţii şi acţiuni pe care fiecare nou membru NATO, de la încheierea Războiului Rece, a fost obligat să-l îndeplinească înainte de a deveni membru cu drepturi depline.
Pe de altă parte, Stoltenberg a spus că cealaltă dimensiune este faptul că în Ucraina are loc un război."Aliaţii sunt de acord că atunci când are loc un război nu este momentul potrivit pentru a face din Ucraina un membru cu drepturi depline al alianţei", a arătat el.
Însă, a subliniat Stoltenberg, a fost pentru prima dată când aliaţii au eliminat cerinţa unui Plan de acţiune pentru aderare (MAP) pentru o ţară aflată pe drumul spre aderare.
Întrebat despre tweet-ul preşedintelui Zelenski din cursul dimineţii, în care liderul ucrainean numise "absurdă" lipsa unui calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO, Stoltenberg a răspuns că aliaţii au convenit asupra "unui mesaj puternic, unit şi pozitiv pentru Ucraina", precum şi asupra unei "căi pozitive de urmat în vederea aderării".
O invitaţie pentru Ucraina va fi lansată atunci când vor fi îndeplinite condiţiile, a reiterat el. Sarcina cea mai urgentă acum este să ne asigurăm că Ucraina câştigă războiul, a punctat Stoltenberg, reamintind că procesele de aderare nu au termene limită.
NATO oferă Ucrainei un pachet foarte substanţial, cu multe elemente diferite, care ajută Ucraina să se îndrepte spre aderarea la NATO. Nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât în ceea ce priveşte sprijinul politic, cât şi cel practic şi concret, a subliniat şeful NATO.
Piloții ucraineni vor începe antrenamentele pe avioanele F-16 în luna august
ACTUALIZARE 19:41 11 state membre NATO vor fi implicate în antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16. Antrenamentele vor începe în august, în Danemarca, în timp ce un centru de antrenament va fi stabilit în România, au declarat oficiali ai Alianței, citați de Reuters.
Danemarca și Olanda/Țările de Jos vor fi statele NATO care vor juca rolul principal în antrenarea piloților ucraineni și a personalului tehnic care se va ocupa cu întreținerea acestor aeronave, înainte ca Ucrainei să-i fie furnizate aceste avioane de luptă în războiul cu Rusia.
„Sperăm să vedem primele rezultate la începutul anului viitor”, a spus ministrul danez al Apărării.
Citește continuarea AICI
Cum arată liderii NATO în varianta produsă de AI
ACTUALIZARE 19:19 Un clip video publicat pe Twitter îi arată, în scop de promovare, pe liderii din țările NATO generați de AI. Rezultatul este impresionant.
Președinți și premieri, inclusiv Klaus Iohannis, au fost imaginati ca războinici moderni. În dreptul fiecăruia este trecut anul aderării țării la NATO.
Clipul a fost pus pe Twitter de un jurnalist polonez.
Zelenski a urcat pe scenă la Vilnius
ACTUALIZARE 18:50 Zelenski a urcat pe scenă, în fața mulțimii, la Vilnius, unde a susținut un discurs în locul unde are loc summitul NATO.
„NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face ca NATO să fie mai puternică!”, a declarat el, în timp ce era aplaudat de oameni.
Zelenski a mai spus că el crede într-o „NATO care nu ezită, nu pierde timpul și nu se uită înapoi la un agresor”.
La finalul discursului a fost intonat imnul național al Ucrainei.
De asemenea, oamenii prezenți au scandat „Glorie Ucrainei!”. Ei au fluturat și steagul Ucrainei, în timpul intonării imnului.
Stoltenberg spune că „invitația de aderare a Ucrainei la Alianță va fi trimisă atunci când vor fi îndeplinte toate condițiile”
ACTUALIZARE 18:05 Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat, în timpul unei conferințe de presă, din cadrul summit-ului NATO de la Vilnius, că „invitația de aderare a Ucrainei la Alianță va fi trimisă atunci când vor fi îndeplinte toate condițiile”, potrivit Sky News și BBC.
El a anunțat, de asemenea, că traseul de aderare a Ucrainei va fi schimbat de la un proces în două etape la un proces într-o singură etapă.
„Am afirmat că Ucraina va fi membru NATO. Am rămăs într-un proces cu un singur pas, după ce a fost eliminat Planul de Acțiune în vederea Aderării. Am agreat că Ucraina va fi invitată să adere la NATO atunci când aliații vor fi de acord și sunt îndeplinite condițiile. Am agreat, de asemenea, un pachet consistent de sprijin militar, pentru că dacă Ucraina nu se impune pe câmpul de luptă, nu avem despre ce proces de aderare să discutăm”, a mai spus secretarul general al NATO, în timpul conferinței.
Stoltenberg a mai anunțar un nou program multianual de asistență pentru a ajuta Ucraina să treacă de la standardele de instruire din epoca sovietică la standardele NATO.
Jens Stoltenberg a mai adăugat și că NATO trebuie să investească mai mult în Apărare și că vrea să aibă 300.000 de soldați la un nivel ridicat de pregătire.
„Trebuie să investim mai mult în apărare. Ultima noastră estimare a arătat că cheltuielile pentru Apărare ale aliaților europeni și ale Canadei vor crește cu 8,2% în 2023. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”, a mai declarat el.
Șeful NATO a mai spus că 11 aliați au atins sau au depășit pragul de referință de 2% și că alianța se așteaptă ca acest număr să crească substanțial anul viitor.
„Astăzi, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi anual cel puțin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în Apărare”, adaugă el.
NATO poate corecta la Vilnius „greşelile fatale” ale summitului de la Bucureşti din 2008, transmite Kievul
ACTUALIZARE 17:25 Consilierul biroului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat marţi că summitul NATO de la Vilnius este o oportunitate de a „corecta greşelile fatale ale summitului de la Bucureşti din 2008”, când Alianţa a evitat să ofere o foaie de aderare Georgiei şi Ucrainei în faţa avertismentelor Rusiei, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Astăzi şi mâine, la Vilnius, NATO îşi va putea recăpăta personalitatea şi îşi va putea stabili în mod independent strategia de dezvoltare fără a ţine cont de ameninţările şi veto-urile Federaţiei Ruse”, a scris Podoliak, care este unul dintre cei mai influenţi consilieri din biroul lui Volodimir Zelenski, pe contul său de Twitter.
Podoliak a deplâns faptul că „uşile deschise” promise de NATO la summitul de la Bucureşti „s-au dovedit a nu fi atât de deschise”, şi s-a referit, de asemenea, la summitul de două zile care începe marţi în capitala lituaniană ca o oportunitate de a adapta Alianţa la realităţile dezvăluite de invazia Rusiei în Ucraina.
La Vilnius, a spus Podoliak, NATO poate demonstra că a înţeles „ce este un război modern şi ce ar trebui să fie un complex militar-industrial”.
Consilierul prezidenţial ucrainean a cerut, totodată, Alianţei să „stabilească în mod clar” o foaie de parcurs pentru aderarea Ucrainei.
„Dar, pentru aceasta, NATO trebuie, în mod colectiv, să nu-i mai fie teamă de responsabilitate”, a conchis el.
Volodimir Zelenski a aterizat la Vilnius
ACTUALIZARE 17:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la Vilnius, capitala Lituaniei, locul în care se desfășoară summitul NATO la care urmează a se lua o posibilă decizie privind invitarea Ucrainei de a face parte din Alianța Nord-Atlantică, informează agențiile internaționale de presă.
Conform CNN, Zelenski a ajuns la Vilnius cu o aeronavă a guvernului polonez.
Zelenski a declarat că ar fi „absurd” dacă Ucrainei nu i se va acorda statutul de membru al NATO
Volodimir Zelenski este însoțit la summitul NATO de la Vilnius de ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.
Summitul NATO de la Vilnius a început oficial
ACTUALIZARE 15:05 Secretarul general Jens Stoltenberg a lansat, marţi după-amiază, lucrările propriu-zise ale summitului NATO de la Vilnius salutându-l pe preşedintele finlandez Sauli Niinistö în condiţiile în care Finlanda participă pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline, relatează The Guardian.
Stoltenberg i-a urat, de asemenea, „bun venit” prim-ministrului suedez Ulf Kristersson şi a spus că NATO va primi în curând şi Suedia ca membru cu drepturi depline, după ce Turcia a renunţat la veto-ul său luni seara şi a promis că va ratifica aderarea ţării la NATO.
Zelenski: „Incertitudinea” cu privire la aderarea Ucrainei la NATO este o motivație pentru Rusia să „continue teroarea”
ACTUALIZARE 13:50 „Incertitudinea” cu privire la aderarea Ucrainei la NATO este o motivație pentru Rusia de a „continua teroarea”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, pe contul său oficial de Twitter, relatează CNN.
„Apreciem aliații noștri. Apreciem securitatea noastră comună. Și apreciem întotdeauna o conversație deschisă. Ucraina va fi reprezentată la summitul NATO de la Vilnius. Pentru că este vorba despre respect. Dar și Ucraina merită respect. Acum, în drum spre Vilnius, am primit semnale că se discută anumite formulări fără Ucraina. Și aș dori să subliniez că această formulare este despre invitația de a deveni membru NATO, nu despre apartenența Ucrainei”, a spus Zelenski.
„Este fără precedent și absurd când nu este stabilit niciun interval de timp pentru invitație și nici pentru aderarea Ucrainei. În schimb, se adaugă o formulare vagă despre „condiții” chiar și pentru invitarea Ucrainei. Se pare că nu există nicio disponibilitate nici de a invita Ucraina în NATO, nici de a o face membră a Alianței. Asta înseamnă că se lasă o fereastră de oportunitate pentru a negocia aderarea Ucrainei la NATO în negocierile cu Rusia. Și pentru Rusia, aceasta înseamnă o motivație ]n plus pentru a-și continua teroarea”, a mai spus președintele ucrainean.
„Incertitudinea este slăbiciune. Și voi discuta deschis despre asta la summit”, conchide Zelenski. Președintele Ucrainei va participa miercuri la întâlnirile cu liderii NATO de la Vilnius, Lituania.
Șase generali în retragere ai NATO cer aderarea Ucrainei „în viitorul apropiat”
ACTUALIZARE 13:33 Şase generali în retragere ai NATO au cerut printr-o scrisoare adresată ţărilor membre ale alianţei nord-atlantice să ofere Ucraina la summitul organizaţiei de la Vilnius, capitala Lituaniei, o foaie de parcurs clară care să conducă la aderarea țării „în viitorul apropiat”.
„La summitul de la Bucureşti din 2008, aliaţii au convenit că Ucraina va deveni membru NATO în viitor. Este timpul ca ţările NATO să-şi îndeplinească promisiunea”, se arată în scrisoare, la care a avut acces publicaţia ucraineană Liga.net, preluată, luni, de EFE.
„Ucraina şi-a dovedit voinţa şi hotărârea de a-şi proteja independenţa şi de a proteja securitatea altor ţări europene.
Ucraina a arătat că apără principiile şi valorile democratice şi s-a dovedit a fi un partener de încredere şi un aliat al NATO, în ciuda acţiunilor militare dezgustătoare, a crimelor de război şi a încălcării dreptului internaţional de către Rusia.
NATO trebuie să recunoască Ucraina în calitate de membru de sine stătător.
Aceasta este singura metodă de a asigura pacea în Europa şi de a face faţă agresiunii ruse”, au transmis cei şase generali în retragere în respectiva scrisoare.
Semnatarii europeni ai scrisorii sunt generalul de armata estonă în retragere Riho Terras, fostul şef al Statului Major al Apărării din Polonia, Meczyslaw Gocul, precum şi foştii şefi ai armatelor Letoniei, Raimonds Graube, şi Lituaniei, Vytautas Jonas Zhukas.
La iniţiativă au participat şi generalul Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa, şi Michael Repass, care a fost şef al operaţiunilor speciale pentru forţele americane în Europa.
Solicitarea celor şase generali în retragere a fost reluată de şeful biroului prezidenţial ucrainean, Andrii Iermak.
„Şase generali în retragere din ţările NATO le-au cerut liderilor la summitul Alianţei de la Vilnius să deschidă o cale concretă de aderare pentru Ucraina”, a scris Iermak pe contul său Telegram.
Liderii NATO se reunesc, marţi şi miercuri, la Vilnius, într-un summit de la care Ucraina speră să obţină garanţii că va fi acceptată ca stat membru al alianţei odată încheiat războiul declanşat de Rusia.
Iohannis, la Summitul NATO de la Vilnius: Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic
ACTUALIZARE 12:47 Președintele Klaus Iohannis a spus marți, în cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, că printre obiectivele României la summitul NATO se numără consolidarea flancului estic, în contextul războiului din Ucraina.
„Obiectivele noastre sunt în primul rând cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de apărare înaintată. Acest concept a fost a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere. Eu voi susține adoptarea de măsuri suplimentarea pentru consolidarea flancul estic, pe toate componentele operaționale”, a spus Iohannis.
„Adoptarea planurilor de apărare regională, inclusiv acela care include România, reprezintă un element central care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Urmărim de asemenea menținerea unei implicări suplimentare sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, completează președintele României.
Iohannis a spus că e importantă unitatea în cadrul Alianței și că e nevoie ca aceasta să sprijine partenerii vulnerabili, cum e cazul Republicii Moldova. „Pentru noi e esențială menținerea unității aliate în luarea deciziilor. (...) Se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei ”, spune Iohannis.
Citește mai mult AICI
Stoltenberg, înaintea summitului NATO: Ucraina trebuie să fie adusă cât mai aproape de calitatea de membru
ACTUALIZARE 12:00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune marți că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan, MAP) în privinţa Ucrainei, reducând astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.
„Ucraina a făcut multe de când am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti - n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (...) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina", a declarat Stoltenberg, citat de Reuters.
Stoltenberg califică drept „istoric, înainte de a începe”, summitul alianţei nord-atlantice care ia startul în cursul acestei zile la Vilnius, aluzie la deblocarea de către Turcia a primirii Suediei în organizaţie, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Ne aflăm într-un moment istoric, înaintea unui summit care va fi istoric”, a apreciat Stoltenberg la o întâlnire care a avut loc înaintea deschiderii oficiale a summitului, la care asistă cei 31 de lideri ai ţărilor membre, plus Suedia, în calitate de ţară invitată.
De altfel, Stoltenberg s-a declarat marţi „extrem de încrezător” că Turcia va renunţa la opoziţia sa faţă de aderarea Suediei la NATO.
„Cel mai important lucru este că avem o decizie clară a Turciei cum că vor ratifica, vor trimite protocolul de aderare (parlamentului)”, a declarat secretarul general al NATO, potrivit dpa.
„Asta este bine pentru Suedia, este bine pentru Turcia şi este bine pentru NATO în ansamblul său şi este bine şi pentru regiunea baltică”, a mai apreciat el.
Biden „așteaptă cu nerăbdare” aderarea Suediei la NATO
ACTUALIZARE 11:45 Președintele american Joe Biden a spus marți, în cadrul unei întâlniri bilaterale cu președintele Lituaniei Gitanas Nausėda, că „așteaptă cu nerăbdare” aderarea Suediei la NATO, relatează CNN.
„Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru găzduirea acestui summit istoric într-un moment important. Este prima dată când cei 31 de lideri NATO se reunesc și așteapt cu nerăbdare ca la următoarea întâlnire să fim 32 de membri, după aderarea Suediei”, a spus Biden.
„Sunt încrezător că vom face acest lucru”, a spus el despre apartenența Suediei, care necesită încă o procedură parlamentară în Turcia pentru aprobarea oficială.
Înainte de începerea summitului de marți mai târziu, Biden a spus că SUA sunt prezente „pentru a reafirma angajamentul său față de NATO”.
Biden și Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală la Vilnius
ACTUALIZARE 11:20 Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor avea miercuri o întâlnire bilaterală în capitala Lituaniei, Vilnius, unde se desfăşoară summitul NATO, a declarat agenţiei Reuters un oficial din SUA, potrivit Agerpres.
Zelenski, care nu a confirmat încă oficial că va fi prezent în capitala Lituaniei, a declarat luni seara că ţara sa va deveni membră a NATO şi se aşteaptă ca la Vilnius să se decidă un „algoritm” pentru acest demers.
„Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cât mai clar şi mai rapid posibil”, a spus el într-un mesaj video.
Şeful statului ucrainean a afirmat că la Vilnius ar trebui să se confirme că ţara sa este deja membră „de facto” a NATO, deoarece dispune de armament de la aliaţi şi are valori comune cu aceştia.
„Chiar dacă se vor exprima poziţii diferite, tot este clar că Ucraina merită să fie în alianţă. Nu acum - e război; dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum”, a spus Zelenski.
Statele membre ale alianţei au încercat luni, cu o zi înaintea începutului reuniunii la vârf, să depăşească divergenţele privind modul în care se va deschide calea Ucrainei către aderarea la NATO.
Potrivit unor diplomaţi europeni, cei mai mari aliaţi occidentali ai Ucrainei nu au finalizat deocamdată cadrul care va permite acordarea de garanţii de securitate pe termen lung Ucrainei. Decizia ar putea fi anunţată abia la sfârşitul summitului NATO. Negocierile continuă şi pentru a se ajunge la un acord privind oportunitatea invitării oficiale a Ucrainei şi momentul unei astfel de invitaţii, precum şi referitor la condiţiile care trebuie îndeplinite şi monitorizarea progreselor părţii ucrainene.
NATO a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriilor aliate.
Biden, primit de președintele Lituaniei
ACTUALIZARE 11:25 Președintele american Joe Biden a ajuns la Vilnius pentru Summitul NATO. El a fost primit de omologul său lituanian, Gitanas Nausėda.
Liderii NATO trebuie să se pună de acord asupra mesajului pe care îl trimit Moscovei
ACTUALIZARE 11:20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care este aşteptat să participe la summit, doreşte o invitaţie clară de a se alătura alianţei după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia, precum şi garanţii de securitate până la acel moment. Kievul păstrează încă gustul amar al Declaraţiei summitului NATO de la Bucureşti, din 2008, în care unii au văzut premisele care au încurajat Rusia să-şi afirme ambiţiile hegemoniste în faţa unui Occident considerat prea prudent sau prea naiv.
Ca şi la Bucureşti, şi acum sunt două viziuni, deşi unii actori au schimbat tabăra, dar diviziunile se conturează în jurul aceleiaşi întrebări: ce mesaj trebuie transmis Rusiei, cât de ferm, până unde se poate merge şi ce ar trebui să conţină Declaraţia finală.
Oficialii care lucrează pentru a conveni asupra formulării comunicatului final al summitului - care trebuie să fie acceptabil pentru toţi cei 31 de membri ai alianţei - au făcut progrese luni, ceea ce a sporit speranţa că se va ajunge la un acord atunci când discuţiile se vor relua marţi, potrivit diplomaţilor.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a prezentat un pachet care include eliminarea cerinţei unui Plan de acţiune pentru aderare (MAP) - o listă de obiective politice, economice şi militare pe care alte state din Europa de Est trebuia să le îndeplinească înainte de a adera la alianţă. „Sunt absolut sigur că vom avea unitate şi un mesaj puternic privind Ucraina”, a declarat luni Stoltenberg reporterilor de la Vilnius.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a scris pe Twitter că a existat un consens între aliaţi pentru a renunţa la MAP, dar a adăugat: „Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitaţia adresată Ucrainei de a deveni (membru)„”.
Bătălia pentru o frază
ACTUALIZARE 10:50 Membrii NATO din Europa de Est, aflaţi sub controlul Moscovei timp de decenii în secolul trecut, au susţinut apelul Kievului pentru o cale clară de aderare. Alţii, cum ar fi Statele Unite şi Germania, au fost mai prudenţi, ferindu-se de orice mişcare de care se tem că ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia şi ar putea declanşa un război global.
Afirmaţiile că „locul de drept al Ucrainei este în NATO” şi că va adera „atunci când condiţiile o vor permite” se numără printre frazele discutate pentru textul final, spun diplomaţii.
Unii dintre aliaţii estici ai Ucrainei doresc să fie inclus cuvântul „invitaţie” sau „invită”, negocierile concentrându-se, de asemenea, pe condiţiile pe care Ucraina ar trebui să le îndeplinească pentru a adera la NATO şi pe modul în care ar trebui să fie urmărit progresul său.
La summitul de la Bucureşti din aprilie 2008, după multe dispute, NATO a declarat că atât Ucraina, cât şi Georgia vor adera la alianţa condusă de SUA - dar nu le-a oferit niciun plan pentru a ajunge acolo.
Preşedintele Vladimir Putin a citat expansiunea NATO spre graniţele Rusiei din ultimele două decenii ca motiv pentru decizia sa de a-şi trimite forţele armate în Ucraina la 24 februarie 2022. NATO a declarat că este o alianţă defensivă care nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia.
Aliaţii NATO au ajuns la un acord pentru planuri regionale de apărare în cazul unui atac rusesc
Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc. Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale.
Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată când NATO elaborează astfel de documente de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters.
Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, naţiunilor îndrumări cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica. Necesitatea de a finanţa această schimbare fundamentală este unul dintre motivele pentru care liderii sunt pregătiţi să majoreze ţinta de cheltuieli militare ale alianţei la Vilnius, ceea ce va face ca obiectivul actual de 2% din PIB să devină o cerinţă minimă.
Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie implementate pe deplin, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar.
Erdogan a dat undă verde aderării Suediei la NATO
Președintele turc Tayyip Erdogan a fost de acord să transmită parlamentului cererea Suediei de aderare la alianța militară NATO, a declarat, luni, secretarul general Jens Stoltenberg, în ajunul unui summit NATO la Vilnius, potrivit Reuters.
„Sunt bucuros să anunț (...) că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei către marea adunare națională cât mai curând posibil și să lucreze îndeaproape cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă. Stoltenberg a vorbit la Vilnius după ce a găzduit discuțiile dintre Erdogan și premierul suedez Ulf Ulf Kristersson înaintea summitului NATO în capitala lituaniană.
El a descris acest lucru ca fiind un „pas istoric", dar a subliniat că nu a putut fi dată o „dată clară" pentru momentul în care Suedia ar putea adera la alianța militară, potrivit BBC.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
