Ultimele zile ale anului 2020 au fost unele foarte ocupate în parlamentul rus – marcate de muncă legislativă neobișnuit de frenetică, majoritatea centrată pe drepturi civile. Nu în sensul, în care ne-am aștepta, însă – Duma rusească a introdus noi restricții asupra protestelor politice, a legalizat cenzura rețelelor sociale și a consolidat legislația care permite guvernului de la Moscova să desemneze cetățeni drept „agenți străini”. Pachetul de legi tocmai ce a fost promulgat de Putin la începutul lui 2021, scrie The Moscow Times.
Pentru majoritatea observatorilor, noile legi sunt menite să consolideze sistemul autoritar al Rusiei înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în toamnă. Ele vin la puțin timp după otrăvirea principalului opozant de la Moscova, Alexei Navalnîi, în vara anului care a trecut.
„Statul a declarat război societății civile. Aceasta este evoluția naturală a autoritarismului”, a declarat Andrei Kolesnikov, cercetător rus care se ocupă de politică internă rusă și instituții politice.
Noile legi răspund și ele la nevoi diferite ale statului autoritar rus - unele dintre ele sunt menite să consolideze vechi restricții asupra activității opoziției, altele răspund unor amenințări mai noi.
Noile restricții interzic demonstrațiile publice în apropierea sediilor poliției sau altor instituții de ordine publică, definesc activitățile de pichetare, folosite anterior de protestatari pentru a evita termenul de protest, definit legal și ușor de înăbușit rapid de autorități.
Ele interzic, de asemenea, posibilitatea de organizare de mitinguri de către cetățeni „străini” sau organizații străine. Mai mult, indivizii pot fi categorizați mai ușor acum drept „agenți străini”, un termen legal pe care criticii regimului îl văd ca amintind de epurările din perioada sovietică.
Nici rețelele sociale nu au scăpat de „mână lungă” a statului rus – o lege care criminalizează „calomniile online” este menită să restricționeze aplicația de mesagerie Telegram, folosită de un număr mare de ruși pentru a citi știri și informațiile la zi din politică.
O altă lege este menită să interzică publicarea de date personale ale angajaților din personalul de securitate – ea a venit ca răspuns la cea mai recentă investigație a Bellingcat, care s-a folosit de înregistrări telefonice pentru a îi demasca pe ofițerii FSB care au încercat să îl asasineze pe Navalnîi.
Într-un context mai larg, noile restricții sunt văzute de analiști politici drept un efort susținut al statului rus de a se pregăti pentru un an dificil, în care partidul lui Putin va trebui să își apere supermajoritatea în Duma de Stat în contextul unei intensificări a mișcărilor de opoziție și o scădere a încrederii populației ruse în partid.
„Legile reprezintă o asigurare pentru oricare dintre scenarii, inclusiv cele legate de alegeri”, concluzionează Kolesnikov.
Ce urmărește Putin cu legea anti-„cetățeni străini”
Alegerile trecute, mai ales cele pentru parlamentul rus, au reprezentant momente prielnice pentru protestatarii și opoziția rusă să își arate nemulțumirile față de regimul Putin. În 2011, acuzațiile că alegerile au fost aranjate în favoarea Partidului Rusia Unită, partidul lui Putin, au provocat mitinguri masive la Moscova. Autoritățile au răspuns cu un nou val de legi care să oprească protestele publice.
În 2019, de asemenea, descalificarea candidaților opoziției sau cu profil de opozanți de la alegerile locale din Moscova au dus la mai multe săptămâni de demonstrații în capitala rusă.
În contextul în care este de așteptat ca Rusia Unită, prăbușită în sondaje după reforma pensiilor eșuată din 2018, să își continue tacticile de fraudare, suprimare și falsificare a alegerilor parlamentare, atunci și protestele sunt la fel de așteptate. Noile legi și restricții sunt menite să blocheze ca aceste manifestații să iasă de sub control.
Conform unor experți, noile legi vin ca urmare a experienței evenimentelor din Belarus, acolo unde liderul autoritar Lukașenko a provocat proteste masive de durată prin fraudarea vădită și evidentă a alegerilor.
Pe teritoriul lui Putin, în regiunea Khabarovsk, din estul îndepărtat, regimul s-a confruntat cu proteste masive și fără precedent după arestarea unui guvernator foarte popular, opozant al lui Putin.
„Evenimentele din Khabarovsk au schimbat totul. Au arătat că protestele de masă pot avea loc și în provincii, nu doar în Moscova. Cu aceste noi legi, statul se asigură că nu vor mai avea loc evenimente similare înainte de alegerile legislative”, este de părere Alexei Makarkin, vicepreședinte al Centrului pentru Tehnologii Politice, o firmă de consultanță politică din Moscova.
Aplicabilitatea largă a noilor legi, majoritatea dependente de termeni fără o definiție legală clară, precum „agent străin” îi face pe observatori să ajungă la concluzia că cercetările în cazul viitoarelor proteste for fi selective și determinate de calcule politice de moment. Termenul este, astfel, menit să facă mai ușoară încarcerarea sau urmărirea disidenților și protestatarilor.
Unii cred, însă, că numărul mare de noi legi represive reprezintă un preludiu la o acțiune generalizată de reprimare a societății civile ruse de către un Kremlin care și-a pierdut răbdarea cu dizidenții și criticii săi interni.
Conform unui articol recent al analistei politice Tatiana Stanovaya, noua legislație reprezintă prima parte a „noului regim politic”, în care represiunea de stat rezervată în mod tradițional pentru opoziția radicală anti-Kremlin va fi folosită într-o manieră mult mai largă – împotriva jurnaliștilor, societății civile și chiar împotriva partidelor de „opoziție” din Duma, în general loiale lui Putin și care nu se opun niciodată proiectelor mari venite de la Kremlin
În mod neobișnuit, de această dată aceste partide opoziție s-au opus noului pachet de legi care consolidează aparatul de represiune putinist.
Rusia și-a desemnat deja primii cetățeni „agenți străini”
Până acum, însă, aplicarea noilor legi s-a făcut într-un mod mai degrabă arbitrar decât sistematic – în 28 decembrie, ministrul rus al Justiției a anunțat care vor fi primii indivizi care vor fi definiți pe baza noului termen legal „agent străin”, care dă dreptul statului să le ceară frecvent declarații financiare și îi obligă să își pună această „titulatură” pe toate materialele pe care le publică.
Lista include o artistă feministă din Sankt Petersburg și câțiva ziariști din orașele Pskov și Petrozavodsk – „nu există nicio logică evidentă în ce privește aceste acțiuni. Se poate foarte bine să fie vorba de niște persoane luate în colimator de serviciile de securitate”.
Chiar și așa, unii dintre cei mai nou desemnați „agenți străini” din Rusia spun că nu le este teamă. Lev Ponomaryov, un activist pentru drepturile omului de 78 de ani, fost deputat, a declarat pentru The Moscow Times că noua titulatură nu îl îngrijorează, chiar dacă o va contesta în justiție.
„Sunt mândru de asta! Să fii «agent străin» va deveni o insignă de onoare pentru activiștii pentru drepturile omului”, a spus el.
Editor : Adrian Dumitru
