Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului slovac Robert Fico privind ipoteza trimiterii de trupe NATO în Ucraina nu au rămas fără ecou. În vreme ce Macron a evocat această ipoteză ca o variantă care nu trebuie exclusă, Fico a fost chiar mai direct și a spus că mai multe țări NATO și UE iau deja în calcul că vor trimite trupe în Ucraina. Afirmațiile lor au fost contrazise de alți participanți la întrunirea de la Paris și chiar de șeful NATO, iar Statele Unite au spus că nu intenționează să trimită trupe în Ucraina.
Mai mulţi membri NATO şi ai Uniunii Europene iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală, a declarat premierul slovac Robert Fico, care este cunoscut pentru că se opune furnizării de arme către Ucraina, poziţie considerată de unii critici ca fiind pro-rusă. El a vorbit luni, înaintea reuniunii liderilor europeni la Paris, la care urma să participe.
„Mă voi limita la a spune că aceste teze (în pregătirea reuniunii de la Paris) implică faptul că o serie de state membre NATO şi UE iau în considerare faptul că îşi vor trimite trupele în Ucraina pe bază bilaterală”, a declarat Robert Fico.
„Nu pot spune în ce scop şi ce ar trebui să facă acolo”, a spus el, adăugând că Slovacia, membră a UE şi NATO, nu va trimite soldaţi în Ucraina.
El a mai spus că vede riscul unei mari escaladări a conflictului din Ucraina şi că mai multe informaţii nu pot fi dezvăluite publicului.
Însăşi convocarea reuniunii de la Paris arată că strategia Occidentului privind Ucraina a eşuat, a insistat premierul slovac. El a spus că participă dintr-un spirit constructiv, deşi materialul de discuţii i-a provocat „fiori pe şira spinării”.
Macron: „Totul este posibil”
Ulterior, preşedintele francez Emmanuel Macron, gazda reuniunii de la Paris, a evocat și el posibilitatea ca ţările europene să trimită trupe în Ucraina, deşi a avertizat că nu există un consens în acest stadiu.
„Nu există un consens în acest stadiu pentru a trimite trupe pe teren”, a declarat Macron reporterilor prezenţi la Paris, potrivit News.ro.
„Nimic nu ar trebui să fie exclus. Vom face tot ceea ce trebuie pentru ca Rusia să nu câştige”, a mai spus Macron.
„Mulţi dintre cei care spun astăzi «niciodată, niciodată» au fost aceiaşi care au spus «niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acţiune» acum doi ani. Să avem modestia de a constata că am întârziat adesea între şase şi douăsprezece luni. Acesta a fost obiectivul discuţiei din această seară: totul este posibil, dacă este util pentru a ne atinge obiectivul”, a precizat Macron după reuniune, adăugând că Europa nu ar trebui să depindă de Statele Unite pentru lupta din Ucraina.
Șeful NATO: Nu există „niciun plan”
Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat marți, întrebat pe subiect, că, deși alianța a oferit un „sprijin fără precedent” Kievului, nu există „niciun plan” pentru ca țările să trimită trupe pe teren în Ucraina, potrivit SkyNews.
Premierul olandez Mark Rutte, care este favorit pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a spus și el că problema trimiterii de trupe NATO în Ucraina nu a fost în centrul discuţiilor de luni.
La rândul său, întrebat despre comentariile omologului său slovac, premierul ceh Petr Fiala a declarat: „Republica Cehă cu siguranţă nu se pregăteşte să trimită soldaţi în Ucraina, nimeni nu trebuie să îşi facă griji în această privinţă”.
Polonia și Suedia au reacționat, de asemenea, și au spus că nu iau în calcul să trimită trupe în Ucraina, potrivit The Guardian.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat că „Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei”.
„Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie”, a mai spus Tusk.
Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina.
„Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat”, a postat Szijjarto pe reţelele sociale, potrivit MTI.
De asemenea, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Statele Unite nu intenţionează să trimită trupe pentru a lupta în Ucraina şi că nu există planuri de a trimite trupe NATO pentru a lupta în Ucraina.
Țările NATO au furnizat miliarde de dolari în arme şi muniţii Kievului şi antrenează forţele ucrainene. Dar liderii NATO, inclusiv preşedintele american Joe Biden, au subliniat că alianţa militară occidentală doreşte să evite un conflict direct cu Rusia, care ar putea duce la un război global.
Reuniunea de la Paris
Aproximativ 20 de lideri europeni s-au reunit luni la Paris pentru a-i trimite lui Vladimir Putin un mesaj de determinare europeană în privinţa Ucrainei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a invitat pe liderii europeni la Palatul Elysee pentru o reuniune de lucru din cauza a ceea ce consilierii săi spun că este o escaladare a agresiunii ruseşti în ultimele săptămâni.
Cancelarul german Olaf Scholz, ministrul britanic de externe David Cameron, precum şi lideri din ţările scandinave şi baltice, dar şi preşedintele Klaus Iohannis s-au numărat printre cei prezenţi luni la Paris la reuniunea convocată de Emmanuel Macron. Statele Unite ale Americii au fost reprezentate de secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene şi eurasiatice, Jim O'Brien.
Oficialii francezi au declarat că Rusia a dat dovadă de o agresivitate reînnoită în ultimele săptămâni, menţionând inclusiv zborul lui Putin cu un bombardier cu capacitate nucleară, în ceea ce ei consideră a fi o încercare de a-i intimida pe europeni într-un moment în care sprijinul SUA este pus sub semnul întrebării de alegerile prezidenţiale.
Adresându-se liderilor de la Paris prin videoconferinţă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut avertismentul lui Macron cu privire la o escaladare a conflictului: „Trebuie să ne asigurăm că Putin nu poate distruge realizările noastre şi nu îşi poate extinde agresiunea la alte naţiuni”.
Oficialii francezi au declarat că Macron, care urmează să ajungă la Kiev în martie, a fost dornic să caute soluţii după ce conferinţa de securitate desfăşurată luna aceasta la Munchen nu a reuşit să facă progrese în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, scrie Reuters.
Ce s-a stabilit
Luni, la Paris s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte o iniţiativă condusă de Cehia de a cumpăra sute de mii de cartuşe din ţări terţe, un lucru faţă de care Franţa a fost prudentă, deoarece doreşte să acorde prioritate dezvoltării propriei industrii europene.
Aprovizionarea cu muniţie a devenit o problemă critică pentru Kiev. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reuşeşte să-şi atingă obiectivul de a trimite Ucrainei un milion de cartuşe de artilerie până în martie.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat că 15 ţări au fost de acord să semneze iniţiativa sa. Macron a declarat că şi Parisul va face acelaşi lucru şi că a fost convenită şi o coaliţie pentru a accelera livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune.
Miniştrii apărării au fost mandataţi să prezinte un plan în următoarele 10 zile, a declarat, la rândul său, premierul portughez Antonio Costa.
Mark Rutte a declarat că Olanda va contribui cu 100 de milioane de euro pentru achiziţia de muniţii în străinătate. El a menţionat că ţările care vor furniza muniţiile au cerut să nu fie identificate.
* Acest material a fost actualizat cu declarațiile mai multor oficiali europeni privind ipoteza trimiterii de trupe în Ucraina.
Citește și: Kremlinul reacționează după ce Macron a vorbit de trimiterea de trupe în Ucraina: „O confruntare între Rusia și NATO ar fi inevitabilă”
Editor : Bogdan Păcurar
