Războiul pentru aurul Crimeei. Cum a ajuns tezaurul peninsulei anexate de Rusia motivul unui conflict juridic între Moscova și Kiev
Războiul armat dintre Ucraina și Rusia nu a izbucnit încă, dar puțini știu că cele două țări se află deja de 8 ani într-un război juridic pentru revendicarea unei colecții istorice de artefacte descoperite în Crimeea, scrie Deutsche Welle. Disputa, izbucnită la scurt timp după anexarea peninsulei de către Rusia, se judecă în Olanda, acolo unde aurul Crimeei a devenit ostaticul conflictului dintre Moscova și Occident.
Granița dintre Rusia și Ucraina se întinde de-a lungul câmpiilor, pădurilor și a apelor Mării Negre și a Mării Azov. Însă, de la finalul lunii ianuarie, conflictul ruso-ucrainean se dă și pe biroul judecătorilor Curții Supreme din Haga, Olanda.
Disputa, care a izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeei, are loc de mai bine de 8 ani asupra unei colecții foarte valoroase de artefacte – un sfert din ele, de aur.
Obiectele cu valoare istorică au făcut parte dintr-o expoziție intitulată „Crimeea: Aurul și secretele Mării Negre” care a fost expusă mai întâi în Bonn, Germania, și apoi în Muzeul Allard Pierson din Amsterdam, Olanda.
Expoziția era menită să prezinte felul în care culturile civilizațiilor antice din peninsula Crimeea se întrepătrund: grecii, pe de-o parte, și popoarele nomade, de cealaltă.
Comoara istorică ținută ostatică din cauza conflictului politic
Printre cele 432 de artefacte se numără vase, sculpturi, broșe și bijuterii din Grecia antică, arme, măști funerare și căști scitice și cutii lăcuite de bijuterii din China perioadei Han. Peninsula era un creuzet în care se amestecau culturi occidentale cu cele orientale.
Mai mult de 50.000 de vizitatori s-au bucurat de expoziția unică. În același timp, lumea a fost martoră la căderea guvernului prorus de la Kiev din februarie 2014 și anexarea Crimeei de către Rusia.
Când expoziția a ajuns la final, muzeul din Olanda se găsea în fața unei dileme: cinci muzee au împrumutat obiecte pentru prezentare. Muzeul Național de Istorie din Kiev a împrumutat 19 artefacte de aur din Sciția care au fost ușor de returnat.
Celelalte 413 obiecte provin din cele mai importante muzee din Crimeea: 215 din Bakhchisaray, 39 din Kerch, 27 din Herson și 132 din Simferopol. Toate sunt instituții de pe teritoriul anexat de Rusia și care se numește acum Republica Crimeea.
Opt ani de zile de dispute juridice
Un maraton juridic a urmat în cei 8 ani care au trecut de atunci. Cele patru muzee din Crimeea au luat măsurile juridice pentru a obliga muzeul din Olanda să returneze artefactele. În fapt, conflictul nu se dă între muzee, ci între Ucraina și Rusia.
În primă instanță, tezaurul antic a fost acordat Ucrainei. În urma unei alte judecate, muzeele din Crimeea au avut câștig de cauză, dar ucraineni au disputat neutralitatea judecătorului olandez Duco Oranje, care la acea vreme lucra ca avocat pentru o companie majoră din Rusia. Judecătorul a fost înlocuit între timp.
În octombrie 2021, un alt verdict a fost emis în favoarea Ucrainei, ceea ce a generat un val de entuziasm în toată țara. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, atunci, despre decizia judecătorească: „Noi luăm mereu înapoi ceea ce e al nostru. Mai întâi luăm aurul scitic și apoi Crimeea”.
Președintele rus Vladimir Putin, de cealaltă parte, a vorbit despre un „furt evident” și l-a asigurat pe liderul Republicii Crimeea, Serghei Aksionov, de sprijinul său.
La finalul lunii ianuarie, rușii au depus o contestație împotriva deciziei din octombrie. S-ar putea să dureze luni sau chiar ani de zile până când cea mai înaltă curte națională a Olandei va lua o decizie care, cu siguranță, nu va fi una simplă.
„Nu există o soluție bună” nici pentru Kiev, nici pentru Moscova
Un expert al Institutului Arheologic din Crimeea, Valentina Mordvintseva, care s-a îngrijit de expoziție acum 10 ani, așteaptă cu nerăbdare decizia finală. Ea se consideră „vinovată, într-un fel, de toată încurcătura”.
În anii '90, Mordvintseva împreună cu soțul ei de atunci au descoperit, printre altele, obiecte de artă lăcuite care provin din China antică – era pentru prima oară când astfel de artefacte erau găsite atât de departe de locul lor de proveniență.
Obiectivul principal al arheologului din Crimeea a fost să prezinte obiectele experților internaționali. Pentru a le atrage atenția lor și publicului larg, Mordvintseva s-a adresat celorlalte muzee ucrainene pentru a organiza o expoziție cu obiecte de aur și alte artefacte valoroase.
Între timp, cercetarea expertei a fost anexată odată cu peninsula.
Viitorul aurului din Crimeea
„Nu există o soluție bună la această poveste”, a spus Mordvintseva, care acum predă istoria antică la Școala Superioară de Economie din Moscova. Returnarea obiectelor în Rusia ar fi „percepută de către poporul ucrainean ca pe o trădare a intereselor lor naționale”, a spus ea, adăugând că înțelege acel sentiment deoarece o parte din familia ei trăiește în Ucraina.
Într-o lume ideală, potrivit omului de știință, obiectele „ar aparține locului în care au fost găsite” - în Crimeea. „Poate că o soluție ar fi o expoziție ambulantă cu termen nelimitat”, a mai spus Mordvintseva. Un spectacol care să se plimbe prin toată lumea până când disputa dintre Ucraina și Rusia se finalizează.
Experta admite că implementarea unei astfel de soluții ar dura destul de mult. Dar, opinia Mordvintsevei nu a mai fost luată în seamă de ani de zile nici în Rusia, nici în Ucraina și nici în Olanda.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
