Live Text Război în Ucraina, ziua 46. Explozii puternice în Nikolaev. Casa Albă: SUA vor furniza Ucrainei „armele de care are nevoie”
Războiul din Ucraina, intrat în ziua a 46-a, pare să se afle într-o etapă de acalmie, însă analiștii militari avertizeză că este doar liniștea dinaintea furtunii, trupele ruse regrupându-se pentru a declanșa o ofensivă puternică în estul și sudul țării. Atacurile nu au încetat cu totul, iar zonele civile continuă să fie ținta proiectilelor ruse. De asemenea, retragerea rușilor din partea de nord a Ucrainei scoate la lumină ororile lăsate în urmă, iar Occidentul vorbește despre „dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor”.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Explozii puternice la Nikolaev
ACTUALIZARE 23:15 Explozii extrem de puternice au fost surprinse în imagini în apropiere de Nikolaev (Mikolaiv). Imaginile au apărut din mai multe surse. Oamenii spun că sunt cele mai puternice deflagrații la care au asistat de la începutul războiului.
Explozia a fost atât de puternică, încât au fost sparte geamurile la kilometri distanță și au apărut crăpături în mai multe blocuri.
Nikolaev este un oraș în sudul Ucrainei, port fluvio-maritim, situat la circa 65 km de Marea Neagră și la 113 km nord-est de Odesa.
Bilanțul morților în atacul din gara Kramatorsk a crescut la 57 de persoane
ACTUALIZARE 22:20 - Bilanțul morților în urma atacului din gara Kramatorsk a crescut la 57 de persoane, anunță administrația militară regională din Donețk.
Șeful administrației militare regionale din Donețk a declarat duminică faptul că bilanțul morților în urma atacului cu rachete rusești asupra gării din Kramatorsk, Ucraina, a crescut la 57 de persoane, notează CNN.
„Începând de astăzi, 10 aprilie, totalul este de 57 de morți și 109 răniți", a declarat Pavlo Kirilenko.
Potrivit acestuia, cei care au suferit răni ușoare au fost eliberați pentru a merge acasă, cei grav răniți sunt transportați în „regiuni sigure și li se oferă ajutorul necesar."
Zece civili uciși și 11 răniți în apropiere de Harkov
Zece civili şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 11 au fost răniţi, sâmbătă, în atacuri care au avut loc în jurul şi la sud-est de Harkov, în estul Ucrainei, a anunţat duminică seară guvernatorul regiunii, transmite AFP, preluată de Agerpres.
"În cursul zilei, ocupanţii au bombardat infrastructuri civile la Balaklia, Pesocin, Zolociv şi Dergaci. În prezent, ştim despre zece persoane ucise, printre care un copil, şi 11 rănite", a declarat Oleg Sinegubov pe Telegram.
El nu a oferit alte detalii despre aceste bombardamente grele ale armatei ruse.
Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ patruzeci de kilometri de frontiera cu Rusia.
Harkov a fost scena unor lupte intense între armatele ucraineană şi rusă de la începutul invaziei din 24 februarie, fără a cădea în mâinile forţelor Moscovei.
Trupele ruse s-au retras în ultimele zile din regiunea Harkov pentru a se replia spre estul şi sudul Ucrainei, reaminteşte AFP.
SUA: Arme sosesc în Ucraina în fiecare zi, inclusiv astăzi
ACTUALIZARE 20:20 Statele Unite sunt hotărâte să furnizeze Ucrainei „armele de care are nevoie” pentru a se apăra contra Rusiei, a afirmat duminică Jake Sullivan, consilierul de securitate al Casei Albe, în emisiunea 'This Week' a postului ABC, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Sullivan a spus că administraţia Biden va trimite mai mult armament în Ucraina pentru a împiedica Rusia să cucerească mai mult teritoriu şi să ţintească civili, atacuri pe care Washingtonul le califică drept crime de război.
Moscova a respins acuzaţiile de crime de război ce îi sunt aduse de Ucraina şi ţări occidentale.
Ulterior, la NBC News, Sullivan a spus că Statele Unite „lucrează nonstop” pentru a livra armele sale şi pentru a organiza şi coordona livrarea armelor din multe alte ţări.
„Arme sosesc în fiecare zi, inclusiv astăzi”, a subliniat el.
Statele Unite au trimis asistenţă militară în valoare de 1,7 miliarde de dolari în Ucraina după debutul invaziei ruse, la 24 februarie. Livrările au inclus rachete antiaeriene Stinger, rachete antitanc Javelin, muniţie şi echipament antiglonţ.
Însă liderii americani şi europeni sunt presaţi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să trimită armament greu pentru luptele grele ce se anunţă în estul ţării, unde Rusia este aşteptată să-şi intensifice eforturile de război.
Zelenski este sceptic în privința furnizării de armament
Conform unor extrase dintr-un interviu acordat emisiunii '60 Minutes' a CBS, ce va fi difuzat mai târziu duminică, Zelenski s-a arătat sceptic că SUA vor livra armele despre care el spune că este nevoie.
Dacă Ucraina va putea respinge incursiunea rusă „depinde de cât de repede vom fi ajutaţi de Statele Unite. Ca să fiu sincer, dacă vom putea supravieţui depinde de asta”, a spus el.
„Am încredere 100% în poporul nostru şi în forţele noastre armate, dar, din păcate, nu am încredere că vom primi tot ceea ce ne trebuie”, a spus președintele ucrainean.
Un sondaj CBS publicat duminică arată un sprijin larg al americanilor pentru trimiterea de armament suplimentar în Ucraina. Potrivit sondajului realizat săptămâna trecută, 72% dintre intervievaţi sunt favorabili trimiterii de mai multe arme, în timp ce 78% susţin sancţiuni economice împotriva Rusiei.
Procurorul general al Ucrainei: Peste 1.200 de cadavre au fost găsite în regiunea Kiev
ACTUALIZARE 20:15 Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev”, a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză.
Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili.
În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse.
Cancelarul Austriei, primul lider european care va fi primit la Kremlin după invazia rusă din Ucraina
ACTUALIZARE 20:10 Cancelarul austriac Karl Nehammer va merge luni după-amiază la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Viena, citat de agențiile internaționale de presă.
Karl Nehammer, care sâmbătă a fost la Kiev și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, este primul lider european care se va întâlni cu Vladimir Putin de la debutul invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Înainte de această dată, la Moscova au mai fost premierul Ungariei, Viktor Orban, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Olaf Scholz.
„El va merge (la Moscova) după ce a informat Berlinul, Bruxelles-ul şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki”, pentru a încuraja dialogul între Ucraina şi Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului austriac, potrivit Agerpres.
Aeroportul din Dnipro, estul Ucrainei, „complet distrus” de un nou bombardament al armatei ruse: „Și rachetele continuă să zboare”
ACTUALIZARE 19:15 - Aeroportul din Dnipro, estul Ucrainei, a fost bombardat din nou de armata rusă şi „complet distrus”, a anunţat duminică guvernatorul regiunii, transmit AFP şi Reuters.
„Nou atac împotriva aeroportului din Dnipro. Nu a mai rămas nimic din el. Aeroportul şi infrastructurile din proximitate au fost distruse. Şi rachetele continuă să zboare”, a scris pe Telegram guvernatorul Valentin Reznicenko.
VIDEO. Protecție magnetică pe alimente, în magazinele din Rusia. Sancțiunile au adus scumpiri, iar furturile s-au înmulțit dramatic
ACTUALIZARE 18:50 - Măsuri fără precedent luate de comercianții din Rusia, care au început să pună pe alimente protecție magnetică împotriva furtului.
Sancțiunile internaționale impuse Moscovei, devalorizarea rublei și scumpirea produselor de bază au dus la creșterea numărului de furturi în magazinele alimentare din Rusia.
Rusia confirmă un schimb de prizonieri cu Ucraina
ACTUALIZARE 18:00 Comisarul pentru drepturile omului al Moscovei, Tatiana Moskalkova, a confirmat că Rusia şi Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri sâmbătă, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Moskalkova a precizat că printre cei reveniţi în Rusia în cursul dimineţii de duminică se află patru angajaţi ai companiei de stat în domeniul energiei nucleare Rosatom, alţi civili, precum şi soldaţi.
Sâmbătă a avut loc şi un schimb de şoferi de camion între Rusia şi Ucraina, în care au fost implicaţi 32 de şoferi ruşi, 20 ucraineni şi un număr de belaruşi, a mai spus Moskalkova.
Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat sâmbătă că 12 soldaţi ucraineni şi 14 civili au fost recuperaţi după un schimb de prizonieri cu Rusia, al treilea de la începutul conflictului.
Mihailo Podoliak: O întâlnire Zelenski - Putin poate avea loc doar după bătălia din Donbas
ACTUALIZARE 15.30 Mihailo Podoliak, principalul consilier al președintelui Ucrainei, a declarat într-o intervenție televizată că Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni cu președintele rus Vladimir Putin doar după confruntarea majoră care se preconizează în regiunea Donbas.
„Ucraina este pregătită de lupte grele. Ucraina trebuie să le câștige, mai ales în Donbas. Și, după aceea, Ucraina va avea o poziție de negocieri mai puternică, poziție din care pote dicta anumite condiții. După aceea, președinții se vor întâlni. Asta ar putea dura două sau trei săptămâni”, a declarat Mihailo Podoliak duminică, potrivit The Guardian.
Zelenski: Întregul proiect european, acesta este obiectivul Rusiei
ACTUALIZARE 13.45 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat în mesajul său zilnic că ţinta Rusiei este „întregul proiect european”, subliniind totodată că sarcina coaliţiei anti-război este de a pune capăt acum acestui război.
„Agresiunea rusă nu a fost menită să se limiteze doar la Ucraina, doar la distrugerea libertăţii şi a vieţilor noastre. Întregul proiect european: acesta este obiectivul Federaţiei Ruse”, a declarat Zelenski în mesajul său video zilnic de pe canalul său Telegram şi relatat de agenţia Unian. De asemenea, el a precizat că sarcina coaliţiei anti-război este „foarte clară”: să pună capăt războiului iniţiat de Rusia.
Rusia își întărește trupele cu rezerviști și recruți din Transnistria
ACTUALIZARE 10.25 Ministerul britanic al Apărării afirmă că, pentru a contrabalansa „pierderile imense”, Rusia încearcă să mărească numărul trupelor cu personal trecut în rezervă încă din 2012.
De asemenea, Rusia încearcă să recruteze forță de luptă și din regiunea Transnistria, mai arată ministerul britanic, potrivit BBC.
Moscova nu a confirmat câți soldați a pierdut în Ucraina apână acum, dar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a recunoscut recent că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe”.
Occidentul estimează între 7.000 și 15.000 pierderile de vieți omenești ale Rusiei, în vreme ce estimările Ucrainei se aproapie de 20.000.
Stoltenberg: „NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate”
ACTUALIZARE 9.55 Jens Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru ziarul britanic Sunday Telegraph că alianţa se află „în mijlocul unei transformări foarte fundamentale”, care va reflecta „consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO pentru ziarul duminical, potrivit DPA şi Reuters, preluate de Agerpres.
„NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem.”
Stoltenberg a mai spus că mica forţă a alianţei de la graniţa de est va fi transformată într-o prezenţă majoră, ca parte a unei „resetări”.
„Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul.
O nouă groapă comună, la Buzova, lângă Kiev
ACTUALIZARE 9.40 O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat duminică un oficial local, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat.
Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia.
În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucha, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante.
La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre.
În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucha, la nord-vest de capitală.
Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.
Rusia a negat că a vizat civili în ceea ce numeşte o „operaţiune specială” de demilitarizare şi „denazificare” a vecinului său sudic. Ucraina şi naţiunile occidentale au respins acest lucru ca fiind o pretext nefondat pentru război.
Ucraina anunță că a distrus 13 ținte aeriene ruse sâmbătă
ACTUALIZARE 9.09 Ucraina a distrus sâmbătă 13 ținte aeriene ale forțelor ruse, anunță Forțele Aeriene ucrainene.
Potrivit sursei, au fost doborâte 3 avioane, 1 elicopter, 5 drone și 4 rachete de croazieră.
Un convoi militar se îndreaptă spre sudul Ucrainei
ACTUALIZARE 8.50 Imagini din satelit furnizate de compania Maxar Technologies arată un convoi militar lung de 13 kilometri, care se deplasează spre sud, prin orașul Velki Burluk, din estul Ucrainei. Imaginile au fost realizate vineri, 8 aprilie, scrie CNN, adăugând că vehiculele par să aparțină forțelor ruse.
Velki Burluk este situat la circa 80 km este de Harkov, oraș aflat sub atacuri intense din partea rușilor.
În imagini se văd „vehicule blindate, transportoare de artilerie și echipament de sprijin”, potrivit Maxar.
Cine este generalul numit de Putin pentru să conducă războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 8.38 Vladimir Putin l-a numit pe Aleksandr Dvornikov - un general cu experiență de teren căpătată în Siria - pentru a conduce războiul din Ucraina, în condițiile în care armata rusă își schimbă acum planurile, după eșecul de a cuceri Kievul.
Generalul Dvornikov este adeptul tacticii „pământului pârjolit”. Sub comanda sa, forțele rusești din Siria au fost acuzate că au bombardat cartiere civile, au vizat spitale și au recurs la diverse tactici controversate pentru a încerca să nimicească mișcarea rebelă care a vrut să îl înlăture de la putere pe Bashar al-Assad.
Rușii au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime”
Retragerea forţelor ruse din nordul Ucrainei a lăsat dovezi conform cărora civilii au fost luaţi drept ţinte în mod disproporţionat, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
„Plecarea Rusiei din nordul Ucrainei lasă dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor, printre care prezenţa gropilor comune, folosirea fatală a ostaticilor ca scuturi umane şi minarea infrastructurii civile”, a comunicat sâmbătă ministerul britanic, într-o actualizare a informaţiilor privind situația din Ucraina.
Buletinul informativ afirmă că forţele ruse au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime, a scădea moralul şi a restricţiona libertatea de mişcare a ucrainenilor”, adăugând că ele au atacat, de asemenea, „ţinte de infrastructură cu un risc ridicat de vătămare colaterală a civililor, inclusiv un rezervor de acid azotic din Rubijne”.
O unitate de depozitare care conţinea acid azotic, aflat în apropierea oraşului Rubijne din estul Ucrainei, afectat de conflict, a fost după cât se pare avariată de bombardamente.
Guvernatorul din Lugansk, Serhii Haidai, a spus că a fost vorba de bombardamente ruseşti. Pe de altă parte, separatiştii pro-ruşi din Lugansk au dat vina pe forţele ucrainene pentru accidentul chimic, potrivit Agerpres, care citează dpa.
Informaţiile nu au putut fi verificate independent.
Acidul azotic poate elibera vapori nocivi pentru sănătate.
Zelenski cere interzicerea importurilor de petrol din Rusia
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut interzicerea importurilor de petrol din Rusia.
„Când tirania lansează o agresiune împotriva a tot ceea ce menţine pacea în Europa, trebuie luate măsuri imediate”, a spus preşedintele Zelenski într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.
„Iar embargoul asupra petrolului ar trebui să fie primul pas. La nivelul tuturor democraţiilor, al întregii lumi civilizate. Atunci Rusia va resimţi. Atunci va fi un argument pentru ei - să caute pacea, să oprească violenţa fără rost”, a mai declarat Volodimir Zelenski.
„Lumea democratică poate renunţa cu siguranţă la petrolul rusesc şi îl poate face toxic pentru toate celelalte state.”
Preşedintele Zelenski a continuat spunând că scopul „coaliţiei noastre anti-război” este de a pune capăt războiului „cât mai curând posibil”, nu doar ca o „datorie morală a tuturor democraţiilor”, ci ca o „strategie de apărare pentru fiecare stat civilizat”.
„Agresiunea rusă nu a fost destinată să se limiteze doar la Ucraina”, a avertizat Zelenski.
„Întreg proiectul european este o ţintă pentru Rusia.”
Zelenski: „Nu există obstacole în calea libertăţii”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulţumit cancelarului austriac Karl Nehammer şi premierului britanic Boris Johnson pentru vizitele lor la Kiev sâmbătă, transmite dpa.
Întâlnirea cu premierul Boris Johnson arată că „nu există obstacole în calea libertăţii”, a spus el într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.
„Conducerea asumată de Regatul Unit în acordarea asistenţei necesare ţării noastre, în special în ceea ce priveşte apărarea, precum şi leadershipul în politica de sancţiuni vor rămâne pentru totdeauna în istorie”, a spus Zelenski, adăugând că au discutat de asemenea noi sancţiuni.
Preşedintele Zelenski a mai spus că cererea Ucrainei de aderare la UE se numără printre subiectele discutate cu Nehammer, cancelarul austriac susţinând „o perspectivă clară a aderării Ucrainei” la Uniune, „cât mai curând posibil”.
„Am auzit, de asemenea, promisiunea că Austria, împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană, îşi va continua politica de sancţiuni împotriva Rusiei până când va avea loc restabilirea completă a securităţii reale în regiunea noastră. Până când Rusia îşi retrage toate trupele de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.
Berlusconi, „profund dezamăgit” de comportamentul lui Putin
Fostul premier italian Silvio Berlusconi s-a declarat sâmbătă „profund dezamăgit şi îndurerat de comportamentul lui Vladimir Putin”, de care a fost apropiat, dar care şi-a asumat „o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi” atacând Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Nu pot şi nici nu vreau să ascund că sunt profund dezamăgit de comportamentul lui Vladimir Putin, care şi-a asumat o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi”, a afirmat el la Roma, în cadrul unei întâlniri publice a partidului său Forza Italia, care face parte din coaliţia largă ce sprijină guvernul condus de Mario Draghi.
„L-am cunoscut în urmă cu douăzeci de ani şi mi s-a părut întotdeauna un democrat şi un om al păcii”, a continuat miliardarul în vârstă de 85 de ani, care a fost de trei ori şef de guvern între 1994 şi 2011.
Silvio Berlusconi s-a abţinut până acum să îl critice public pe preşedintele Rusiei.
În perioada în care a fost la putere, Silvio Berlusconi a întreţinut legături de prietenie personală cu preşedintele rus, mergând până la a-l invita în vacanţă în vila sa luxoasă din Sardinia.
„În faţa ororii masacrelor civililor din Bucha şi din alte localităţi, adevărate crime de război, Rusia nu îşi poate nega responsabilităţile”, a mai acuzat fostul premier italian.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
