Live Text Război în Ucraina. Zelenski declară că e gata să accepte statutul de neutralitate. Mai multe orașe bombardate duminică seară
Armata rusă continuă să bombardeze orașele pașnice ale Ucrainei de mai bine de patru săptămâni. Ruşii au atacat cu rachete Liovul, au preluat controlul asupra oraşului Slavutici, unde locuieşte personalul Centralei Nucleare avariate de la Cernobîl, şi au bombardat suburbiile din vestul și estul capitalei Kiev. Preşedintele american s-a întâlnit cu omologul său polonez, oficiali ucraineni, dar și refugiați, la Varşovia. Joe Biden l-a numit "măcelar" pe Vladimir Putin. Kremlinul a evocat din nou ideea utilizării armelor nucleare în războiul cu Ucraina. Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de securitate al țării, a spus că Moscova ar putea lovi împotriva unui inamic care folosește doar arme convenționale, în timp ce Șoigu, ministrul Apărării a susținut că "pregătirea" nucleară este o prioritate. Invazia rusă a ucis până acum 136 de copii, în timp ce alţi 199 au fost răniţi, a anunţat Parchetul General al Ucrainei.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 23.26 După alarmele aeriene din mai multe orașe din Ucraina au apărut și primele informații privind noi bombardamente duminică seară, după o zi relativ liniștită.
O jurnalistă din Ucraina spune că bombele rusești au căzut în Kiev, Luțk, Rivne, Jîtomîr.
Sirenele sună în mai multe orașe, duminică seară
ACTUALIZARE 22.20 Sirenele care anunță populația să se adăpostească au pornit duminică seară în mai multe orașe din Ucraina, printre care Kiev, Liov și alte localități importante, scrie The Guardian.
Presa din Rusia nu are voie să publice interviul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski
ACTUALIZARE 21.57 Autoritatea rusă de reglementare a presei, Roskomnadzor, a transmis un avertisment către mass-media din Rusia căreia i se cere să nu difuzeze un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Anterior, postul liberal rus Meduza anunțase că l-a intervievat pe președintele Zelenski, alături de Dojd TV și ziarul rus „Kommersant”.
Roskomnadzor transmite că unele dintre instituțiile media care au realizat interviul sunt desemnate drept „agenți străini” în Rusia.
Totodată, „a fost demarată o investigație pentru a identifica nivelul de responsabilitate și ce răspuns va fi dat” în legătură cu instituțiile mass-media care au realizat interviul, spune Roskomnadzor.
Meduza și Dojd sunt amândouă blocate în Rusia, iar Dojd și-a suspendat toate activitățile jurnalistice.
Rusia a adoptat recent noi legi care restricționează modul în care presa poate relata despre războiul din Ucraina.
Cea mai severă dintre noile legi se referă la difuzarea de informații „false” despre activitățile forțelor armate ruse și atrage după sine acuzații penale grave ce pot fi pedepsite cu până la 15 ani de închisoare.
Zelenski: „Garanții de securitate și neutralitate, statut non-nuclear pentru țara noastră. Suntem gata să acceptăm”
ACTUALIZARE 21.51 Ucraina este pregătită să discute adoptarea statului de neutralitate, ca parte a negocierilor de pace cu Rusia, dar acest statut trebuie să fie garantat de o terță parte și validat prin referendum, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Zelenski a făcut aceste remarci într-un interviu video de 90 de minute cu jurnaliști ruși, interviu asupra căruia autoritățile ruse au avertizat presa din Rusia să nu-l publice. Zelenski a vorbit în rusă în timpul interviului, mai scrie Reuters.
Președintele Ucrainei a mai declarat că invazia declanșată de Rusia a provocat distrugerea orașelor vorbitoare de rusă din Ucraina și că pagubele sunt mai grele decât cele din timpul războaielor Rusiei în Cecenia.
„Garanții de securitate și neutralitate, statut non-nuclear pentru țara noastră. Suntem gata să acceptăm. Acesta este cel mai important lucru”, a declarat Zelenski în interviu.
„Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.
Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întâlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întâlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.
Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate.
„Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe” ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.
Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.
Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune „trebuie abordată şi soluţionată”.
El a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de „respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”.
„Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a semnalat preşedintele ucrainean.
În ce priveşte „denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.
Şeful statului ucrainean a mai menţionat că nu agreează ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de menţinere a păcii în Ucraina, întrucât efectul acestui demers ar fi un conflict îngheţat în Ucraina.
Ucraina se teme de o nouă ofensivă către Kiev
ACTUALIZARE 21.25 Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă, după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi, în acelaşi timp, să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl - în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest”, estimează Statul Major ucrainean.
Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că „armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov”.
În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire care a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive.
Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate „eliberarea” acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial.
28-30 martie, o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene, în Turcia
ACTUALIZARE 19.25 Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arakhamia.
„La discuţiile de astăzi prin videoconferinţă s-a decis desfăşurarea următoarei runde (de negocieri) cu prezenţă, în Turcia între 28 şi 30 martie”, a precizat pe Facebook negociatorul ucrainean, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Turcia, care încearcă să medieze în războiul ruso-ucrainean, a găzduit pe 10 martie şi o reuniune între miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov şi Dmitro Kuleba, încheiată fără rezultate concrete.
Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, săptămâna trecută ele au recunoscut divergenţe semnificative.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că „îşi schimbă poziţia constant şi renunţă la propriile propuneri”, presupunerea lui fiind că Ucraina este influenţată în acest sens de SUA.
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a estimat şi el vineri că „procesul de negociere este foarte dificil” şi a confirmat că în actualul stadiu al tratativelor nu se întrevede un „consens” cu Moscova.
Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.
Șeful informaţiilor militare de la Kiev: Rusia vrea să creeze Coreea de Nord şi Coreea de Sud în Ucraina
ACTUALIZARE 17.15 Rusia încearcă să împartă Ucraina în două părţi, pentru a crea în partea de est o zonă extinsă controlată de Moscova, după ce aceasta a eşuat în încercarea de a cuceri întreaga ţară, a susţinut duminică şeful serviciului de informaţii militare al Ucrainei (GURMO), Kirilo Budanov.
„De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord şi Coreea de Sud în Ucraina”, a estimat Jirilo Budanov într-o declaraţie, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Citește și: Papa Francisc spune că războiul poate să aducă sfârșitul lumii: „Destul! Opriţi-vă! Lăsaţi armele să tacă!”
Proteste în Herson. Rușii folosesc grenade lacrimogene
ACTUALIZARE 14.30 Soldații ruși au lansat grenade lacrimogene în mulțimea adunată să protesteze în orașul Herson.
Armata rusă a ocupat de câteva săptămâni orașul Herson din sudul Ucrainei, dar se confruntă cu proteste ale ucrainenilor.
Armata ucraineană a lansat o contraofensivă asupra orașului Herson, singurul centru urban important cucerit complet de forțele ruse, care acum este „disputat”, a declarat vineri un înalt oficial al Pentagonului.
„Ucrainenii încearcă să recupereze Herson. Nu putem spune exact cine deține controlul asupra Hersonului, dar adevărul este că nu mai este sub controlul Rusiei la fel de ferm ca înainte”, a declarat un oficial al Pentagonului, sub protecția anonimatului.
Separatiștii din Lugansk vor să organizeze un referendum pentru alipirea la Rusia
ACTUALIZARE 13.12 Teritoriul separatist Lugansk, a cărui independenţă a fost recunoscută de Moscova, ar putea organiza în curând un referendum asupra aderării la Rusia, a declarat duminică liderul acestui teritoriu, Leonid Pasecinik.
„Cred că într-un viitor apropiat, un referendum va avea loc pe teritoriul republicii (autoproclamate Lugansk), în cadrul căruia poporul îşi va exercita dreptul constituţional absolut şi îşi va exprima opinia cu privire la aderarea la Federaţia Rusă”, a declarat Pasecinik, citat de agenţiile de presă ruse.
Germania vrea să cumpere un scut antirachetă israelian ce va putea acoperi și România
ACTUALIZARE 12.34 Guvernul german, pe care invazia rusă în Ucraina l-a convins că trebuie să investească în apărare, ar urma să achiziţioneze un sistem de apărare antirachetă israelian, informează ziarul german Bild. Decizia nu a fost încă luată în mod oficial, însă Partidul Social-Democrat al cancelarului federal Olaf Scholz, principala formaţiune a coaliţiei aflate la putere în Germania, o susţine.
Potrivit Bild, sistemul, inspirat din "Iron Dome" (Domul de Fier) israelian, ar costa circa 2 miliarde de euro şi ar putea fi operaţional din 2025, din trei situri în Germania.Scutul ar fi suficient de puternic pentru a acoperi şi Polonia, România şi republicile baltice, scrie Agerpres. "Vom putea întinde Domul de Fier deasupra ţărilor vecine. Vom juca astfel un rol-cheie pentru securitatea Europei", a subliniat Schwarz.
Citește și: Președintele Germaniei avertizează asupra unei crize economice: „Vor veni zile grele”
Moscova anunţă că a lovit „ţinte militare” cu rachete de croazieră la Liov
ACTUALIZARE 12.32 Rusia a lovit cu rachete de croazieră de mare precizie ţinte militare din oraşul Liov din vestul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus, informează Reuters.
Rusia a lovit un depozit de combustibil utilizat de forţele ucrainene lângă Liov, cu rachete cu rază de acţiune lungă şi a folosit rachete de croazieră pentru a lovi o fabrică din acest oraş unde se reparau sisteme antirachetă, staţii radar şi tancuri, adaugă ministerul rus.
Ministerul rus a difuzat o înregistrare video cu loviturile de rachetă din Liov.
Armata lui Putin a început să distrugă depozitele de alimente și carburanți ale ucrainenilor
ACTUALIZARE 12.15 Rusia a început să distrugă depozitele ucrainene de carburanți și alimente, ceea ce înseamnă că guvernul va trebui să distribuie aceste stocuri în viitorul apropiat, a declarat duminică Vadym Denysenko, consilierul ministrului ucrainean de Interne.
Sâmbătă seara, rușii au bombardat un depozit de carburanți din Liov, pompierii având nevoie de 14 ore pentru a stinge incendiul, potrivit Kyev Independent.
Noi coridoare umanitare, convenite pentru ziua de duminică
ACTUALIZARE 10.30 Două coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele de conflict – inclusiv din Mariupol – vor fi deschise duminică, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei Iryna Vereșciuk.
Locuitorii orașului asediat Donețk vor avea voie să folosească mijloacele de transport proprii pentru a ajunge în orașul Zaporojie, aflat la aproximativ 250 de kilometri distanță, a spus ea într-o postare pe Telegram, citată de The Guardian.
Oamenilor care încearcă să scape de luptele din regiunea vecină, Lugansk, li se va permite să plece din orașul Rubijne la Bakhmut, la aproximativ 80 de kilometri distanță.
Kievul spune că rușii au deportat 40.000 de ucraineni „într-o direcție necunoscută”
ACTUALIZARE 09.53 Viceprim-ministrul Ucrainei Iryna Vereșciuk a declarat că Rusia a dus cu forța 40.000 de ucraineni „într-o direcție necunoscută” prin „așa-zisele coridoare umanitare”.
Această deportare de persoane nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene, afirmă Vereshchuk, potrivit Nexta TV.
Republica separatistă Osetia de Sud trimite soldaţi în Ucraina pentru a sprijini armata rusă
ACTUALIZARE 09.47 Osetia de Sud, republică separatistă din Georgia, a anunţat sâmbătă că a trimis soldaţi în Ucraina pentru „a ajuta la apărarea Rusiei”, după mai bine de patru săptămâni de la începutul invaziei ruse.
„Băieţii noştri îşi vor îndeplini cu mândrie datoria militară”, a declarat pe Telegram liderul acestei republici autoproclamate, Anatoli Bibliov. El a afirmat că soldaţii „înţeleg perfect că ei se duc să apere Rusia, că ei se duc să apere de asemenea Osetia”.
Bibliov nu a precizat numărul de soldaţi ce vor fi trimişi în Ucraina, însă a postat o înregistrare video în care puteau fi văzute mai multe autobuze şi camioane deja pe drum.
Ministrul britanic de Externe: Sancţiunile ar putea fi ridicate dacă Rusia se retrage din Ucraina
ACTUALIZARE 08.56 Ministrul britanic de externe Liz Truss afirmă că sancţiunile impuse persoanelor şi companiilor ruseşti ar putea fi ridicate dacă Rusia se retrage din Ucraina şi se angajează să pună capăt agresiunii, relatează Telegraph.
„Ceea ce ştim este că Rusia a semnat mai multe acorduri pe care pur şi simplu nu le respectă. Aşa că trebuie să existe consecinţe dure. Desigur, sancţiunile sunt o măsură dură”, a spus ea „Aceste sancţiuni ar trebui să dispară doar cu o încetare totală a focului şi o retragere, dar şi cu angajamente că nu vor mai exista alte agresiuni. Şi, de asemenea, există oportunitatea de a avea sancţiuni de revenire în cazul în care există o nouă agresiune în viitor. Aceasta este o măsură dură care cred că poate fi folosită”, a adăugat ministrul.
„Bombardamentele din Liov au fost un mesaj pentru Biden”
ACTUALIZARE 08.28 Orașul Liov, din vestul Ucrainei, a fost supus sâmbătă unor bombardamente intensive, în ciuda faptului că Rusia declarase că se va concentra asupra estului, notează BBC. Potrivit primarului din Liov, atacurile forțelor ruse au reprezentant un mesaj pentru președintele american Joe Biden, care a vizitat Polonia în acest weekend.
Liovul, oraș la 70 de kilometri de granița cu Polonia, fusese ferit până acum de bombardamente puternice și devenise un centru pentru cei care fug de luptele din alte zone ale Ucrainei.
„Prin atacul de sâmbătă, rușii au vrut să-l salute pe președintele Biden, aflat în prezent în Polonia”, a spus edilul orașului, Andri Sadovîi.
SUA oferă Ucrainei asistență civilă de securitate în valoare de 100 de milioane de dolari
ACTUALIZARE 07.39 Departamentul de Stat al SUA a anunţat că va oferi Ucrainei 100 de milioane de dolari în asistenţă civilă de securitate, relatează BBC.
Această sumă este „pentru a asigura securitatea esenţială a frontierei, pentru a susţine funcţiile civile de aplicare a legii şi pentru a proteja infrastructura guvernamentală critică”.
Mii de clădiri rezidențiale au fost distruse în Ucraina, în timpul invaziei ruse
ACTUALIZARE 07.33 Aproximativ 4.500 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Ucraina de la începutul războiului, afirmă un ministru al guvernului de la Kiev, potrivit BBC.
Rusia a distrus aproximativ 4.500 de clădiri rezidențiale, 100 de întreprinderi, 400 de instituții de învățământ și 150 de unități medicale din Ucraina, a afirmat ministrul.
Pagubele totale pe întreg teritoriul țării vor fi evaluate după încheierea ostilităților, a spus ministrul pentru Dezvoltare Comunitară și Teritorială, Oleksiy Chernyshov, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina.
Potrivit evaluărilor preliminare, pierderile suferite de Ucraina au ajuns la zeci de miliarde de dolari americani, suma crescând zilnic.
Pentru susținerea reconstrucției, guvernul a simplificat procedurile pentru importurile de materiale de construcții. Cu toate acestea, adaugă ministrul, orice reconstrucție trebuie să fie precedată de curățarea zonelor de mine și moloz.
Zelenski cere europenilor şi SUA sprijin militar
ACTUALIZAREA 07.27 În ultimul său mesaj video, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut SUA și Europei să furnizeze mai multe avioane, tancuri, sisteme de apărare antirachetă și armament antinavă, argumentând că în joc este securitate a Europei, potrivit The Guardian.
„Armamentul este ceea ce au partenerii noştri. Acesta este ceea ce este acoperit cu praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa. Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a adăugat el.
Referindu-se la cei care apără oraşul-port asediat Mariupol, el a continuat: „Le doresc cel puţin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere câteva zeci sau două avioane sau tancuri...Ucraina nu poate doborî rachetele ruseşti folosind puşti, mitraliere, care sunt prea multe în provizii. Şi este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate şi, desigur, avioane. Toţi apărătorii Ucrainei ştiu asta. Toţi cei care apără Mariupol ştiu asta. Mii de oameni ştiu asta - cetăţeni, civili care mor acolo în blocada. Statele Unite ştiu asta. Toţi politicienii europeni ştiu. Le-am spus tuturor. Şi acest lucru ar trebui să fie cunoscut cât mai curând posibil de cât mai mulţi oameni de pe Pământ. Pentru ca toată lumea să înţeleagă cui şi de ce pur şi simplu i-a fost frică să prevină această tragedie. Frică să ia pur şi simplu o decizie”.
Kremlin: Nu decide Joe Biden cine conduce Rusia
ACTUALIZARE 7.20 Preşedinţia Rusiei a criticat, sâmbătă seară, afirmaţiile făcute în capitala Poloniei de preşedintele american Joe Biden, subliniind că nu decide liderul de la Washington cine conduce Rusia.
„Acest lucru nu este decis de Biden. Preşedintele Rusiei este ales de cetăţenii ruşi”, a declarat un oficial de la Kremlin, citat de agenţia Reuters şi de postul de televiziune BBC News.
În discursul de la Varşovia, Joe Biden l-a catalogat pe Vladimir Putin „dictator” şi a apreciat că „nu poate rămâne la putere”. De asemenea, preşedintele SUA le-a transmis cetăţenilor ruşi că ei nu sunt consideraţi „inamici” de către Statele Unite.
„Ideea enunţată de preşedinte a fost că lui Putin nu i se poate permite să exercite putere asupra vecinilor sau asupra regiunii. Nu s-a referit la puterea exercitată de Putin în Rusia sau la vreo schimbare de regim”, a explicat un oficial de la Casa Albă, citat de site-ul Axios.com.
Forţele ucrainene au preluat controlul în localități din apropiere de Mariupol și Harkov
ACTUALIZARE 7.10 Un contraatac al forţelor ucrainene la 103 kilometri nord-vest de Mariupol a dus la recucerirea a două sate de la forţele ruse, potrivit administraţiei militare regionale Zaporizhzhia, relatează CNN.
„Batalionul de apărare teritorială din Melitopol, împreună cu alte unităţi ale forţelor de apărare din Zaporizhia, au eliberat cu succes satele Poltavka şi Malynivka, la est de Huliaipole, de la ocupanţii ruşi”, a anunțat administraţia pe canalul ei Telegram în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică.
Datele senzoriale prin satelit ale Sistemului de informaţii despre incendii de la NASA au oferit dovezi suplimentare şi o confirmare că în cele două sate au avut loc lupte intense. Datele au arătat că zeci de explozii au avut loc în cele două sate în ultimele 14 ore.
Şi în Est, armata ucraniană a realizat progrese. Un contraatac ucrainean care a început vineri la est de oraşul Harkov a dus la recucerirea mai multor sate, potrivit administratorului regional.
De asemenea, CNN raportează că a geolocalizat şi verificat mai multe videoclipuri care arată trupele ucrainene din nou controlând mai multe sate din Sumî, precum şi Vilhivka, o aşezare la aproximativ 32 de kilometri de graniţa cu Rusia în nord-estul Ucrainei.
Oleg Sinegubov, administratorul regional Harkiv, a declarat că o serie de sate din jurul Malaia Rogan au fost reluate de forțele ucrainene. Satele se află la aproximativ 20 de kilometri de centrul Harkiv, care a fost aproape încercuit de forțele ruse din primele săptămâni ale invaziei.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
