Video De ce Serbia nu condamnă războiul lui Putin? Activistă: Unii tânjesc după un lider puternic mai mult decât după o democrație adevărată
În Rusia, propaganda e în plină desfășurare. De curând, zeci de mii de participanți au fost adunați pe stadionul Lujniki din Moscova la un miting ce a marcat invadarea Ucrainei. Mesajul: poporul rus este alături de liderul său. În afara Rusiei, însă, doar foarte puține țări și-au arătat sprijinul pentru Putin. Una dintre acestea este Serbia. Belgradul are, în mod tradițional, legături strânse cu Rusia și mulți sârbi îi consideră pe ruși ca fiind frații lor. Așa că unii nu demonstrează împotriva invaziei, ci în favoarea ei. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Naționaliștii sârbi organizează la Belgrad un miting auto pro-rus. Ei sunt de partea președintelui Vladimir Putin.
„Suntem aici pentru Rusia”, spune un tânăr, aflat la volanul unui automobil.
„Luptăm împotriva nazismului! Nazismul nu a fost exterminat în 1945! A supraviețuit și trebuie distrus”, arată un alt șofer, care are pe geamul portierei din spate un afiș cu Vladimir Putin.
Acești oameni sunt convinși că Putin face exact acest lucru: luptă împotriva nazismului în Ucraina. Litera „Z” a fost inscripționată pe multe mașini aici - la fel ca pe vehiculele armatei ruse. Pentru ei reprezintă simbolul victoriei.
Amintirile care au lăsat urme adânci
La fel ca majoritatea sârbilor, totuși, Neboișa Radulovici îi respinge pe acești naționaliști și condamnă războiul. Dar chiar și așa, el simte o legătură puternică cu Rusia. Și mult timp a perceput NATO ca pe o amenințare. Era adolescent când Belgradul său natal a fost bombardat, în timpul războiului din Kosovo.
„Aveam 14 ani, eram în clasa a VIII-a. Dar în loc să ne dăm seama la ce liceu vrem să mergem, eram preocupați să supraviețuim bombardamentelor”, își amintește Neboișa Radulovici.
Și astăzi se văd ruine în centrul Belgradului – o amintire sumbră a războiului.
Radulovici spune că bombardamentele nu au distrus doar poduri și clădiri rezidențiale; i-au subminat și încrederea în Occident și în valorile acestuia. Și spune că mulți sârbi simt la fel.
Mulți sârbi tânjesc după un lider puternic
Între timp, influența Rusiei în Serbia a crescut puternic de-a lungul anilor. Putin este acum pe aproape fiecare primă pagină.
Mulți sârbi îi consideră pe ruși ca fiind frații lor slavi. Rusia este admirată. Și puțini critică războiul împotriva Ucrainei.
„Cred că acest război era inevitabil de ceva vreme. Occidentul este ipocrit. În special presa occidentală, care scrie despre asta”, spune Aleksandar.
„Suntem cea mai mare națiune balcanică, ar trebui să avem cea mai mare responsabilitate. Dar nu am învățat nimic din istoria noastră. E îngrozitor!” - se plânge Iovan.
Un grup cu o lungă istorie în lupta pentru drepturile omului e asociația „Femeile în negru”. Dar puțini s-au alăturat manifestației lor împotriva războiului din Ucraina. Activiștii spun că participarea scăzută e îngrijorătoare. Ei cred că are legătură cu faptul că mulți sârbi tânjesc după un lider puternic mai degrabă decât după o democrație adevărată.
„Le place sârbilor Rusia sau Putin? Le plac, de fapt, guvernele autoritare. Nu are nimic de-a face cu Rusia în sine”, este de părere Stașa Zaiovici, activistă antirăzboi.
Aleksandar Vucici vrea să fie reales
Nu cu mult timp în urmă, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, l-a vizitat pe președintele sârb Aleksandar Vucici. Întâlnirea a fost tensionată, Vucici fiind cunoscut pentru legăturile strânse cu Putin. De când a izbucnit războiul, Vucici a încercat un act de echilibru politic: a aprobat rezoluția ONU de condamnare a invaziei ruse, dar a refuzat să aplice sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.
„De ce sau cine ar trebui să ne distanțăm? În ce fel suntem noi legați de conflictul din Ucraina? Cu ce a greșit Serbia? Serbia nu vorbește despre nimeni, nu insultă pe nimeni, nu e vorba de iubire sau de ură. Când vine vorba de noi, doar respectăm dreptul internațional”, a declarat președintele Aleksandar Vucici.
Ca și Viktor Orban în Ungaria, Vucici este acum în campanie pentru a fi reales în aprilie. Și sondajele arată că el și partidul lui sunt pe cale să câștige. Cei mai mulți sârbi împărtășesc opiniile lui despre războiul din Ucraina.
„Întotdeauna am fost prinși la mijloc”
În parcul Tașmaidan, din centrul Belgradului, există un monument ce comemorează copiii uciși în timpul atacurilor NATO asupra orașului. Amintirea acelui război e încă vie.
„Serbia, Rusia – nu suntem în acest război. Dar SUA, Anglia, Franța... trebuie să spună cum s-a ajuns la asta”, spune Iordan.
„Sunt împotriva oricărui război. Am fost împotriva războiului din Kosovo. Și împotriva celui de dinainte. Sunt împotriva intervențiilor și mă opun utilizării forței împotriva statelor independente”, spune Dubravka.
Dar Neboișa Radulovici și prietenii săi spun că războiul din Ucraina i-a făcut să-și reevalueze loialitatea față de Rusia și opinia critică față de NATO și Occident. Se simt izolați și se întreabă care mai e locul lor în țara lor, Serbia.
„Întotdeauna am fost prinși la mijloc. Și acolo suntem din nou acum. Nu sunt sigur cu ce dificultăți ne-am confrunta dacă am fi de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei. Pur și simplu nu putem merge pe acel drum chiar acum. Legăturile noastre cu Rusia sunt prea puternice, din punct de vedere economic. Și mai există și un oarecare sentiment de frică”, explică Neboișa Radulovici.
Speranța lor e că războiul din Ucraina se va termina în curând.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
