Live Text Război în Ucraina. Kliciko: Rusia comite un „genocid”. „Nu putem număra cadavrele. Este un coşmar ceea ce se întâmplă aici”
Rusia a lansat 1.100 de rachete, de la începutul războiului în Ucraina, estimează Pentagonul. În teren nu sunt multe schimbări de la o zi la alta. Trupele din zona capitalei încă sunt la aproximativ 15 kilometri dinspre nord-vest și aproximativ 30 dinspre est. La Mariupol, ruşii au continuat să atace intens cu focuri de artilerie, dar şi cu lovituri de la mare distanţă. Oficialii americani spun că apărarea ucraineană a reuşit, în ultimele zile, să recâştige teren în unele zone de conflict.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Boris Johnson: Putin „a depășit limita barbariei” în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 22:47 Vladimir Putin „a depășit deja limita barbariei” în atacul său asupra țării vecine, le-a spus Boris Johnson miniștrilor săi, miercuri, în condițiile în care guvernul britanic primește constant apeluri pentru a permite refugiaților ucraineni să vină în Regat, scrie The Independent.
Premierul britanic le-a spus membrilor cabinetului său, miercuri că Occidentul „nu ar trebui să mai ezite în a accentua sancțiunile și în a oferi mai mult ajutor militar Ucrainei”.
O jurnalistă din Rusia a fost ucisă de bombardamentele armatei ruse în Kiev
ACTUALIZARE 21:42 O jurnalistă din Rusia a murit în Kiev, în timp ce filma distrugerile produse de bombardamentele armatei ruse, informează The Guardian.
Oksana Baulina, video-jurnalistă la unul dintre puținele site-uri de știri independente care au mai rămas în Rusia după asaltul asupra libertății presei inițiat de dictatorul de la Kremlin. Baulina și un alt civil au murit, în timp ce două alte persoane care îi acompaniau au fost răniți și spitalizați.
Baulina era corespondent în Ucraina și a relatat din Liov și Kiev.
Anterior, jurnalista a fost încarcerată pentru scurtă vreme, după ce poliția rusă a luat cu asalt sediul unui ONG anti-corupție din Rusia, acolo de unde Baulina transmitea în direct.
După ce autoritățile ruse au declarat organizația respectivă drept „extremistă”, Baulina a părăsit țara și a continuat să lucreze din străinătate pentru publicația The Insider, specializată în investigații, fact-checking și analize politice.
The Insider a anunțat moartea jurnalistei, precizând și că va continua să relateze din Ucraina, inclusiv despre crimele de război ale armatei ruse și despre bombardamentele asupra zonelor civile și rezidențiale care au dus la moartea unui număr uriaș de civili dar și de jurnaliști.
Noi bombardamente în Cernihiv
ACTUALIZARE 21:25 Orașul Cernihiv, unul dintre cele mai bombardate orașe din Ucraina, de la începutul invaziei rusești, a fost lovit din nou de rachete, miercuri seară.
Zelenski le-a vorbit parlamentarilor francezi și a criticat companiile franceze care încă își desfășoară activitatea în Rusia. „Știți cine este vinovat”
ACTUALIZARE 18:55 Volodimir Zelenski a vorbit marți în parlamentul francez și a îndemnat firmele franceze, inclusiv producătorul de automobile Renault, grupul de supermarketuri Auchan și retailerul de bricolaj Leroy Merlin, să părăsească Rusia. Totodată, președintele ucrainean a făcut recurs și la istoria franceză, invocând în discursul său și bătălia de la Verdun.
„Renault, Auchan, Leroy Merlin trebuie să înceteze să mai fie sponsori ai maşinii ruse de război, să oprească finanţarea uciderii copiilor şi a femeilor şi a violurilor. Companiile franceze trebuie să iasă de pe piaţa rusă”, le-a spus Zelenski parlamentarilor francezi.
Invocând o traumă națională specific franceză, așa cum a făcut în parlamentele altor națiuni, liderul ucrainean a spus că imaginile cu orașe devastate precum Mariupol „amintesc de ruinele de la Verdun” (Bătălie din timpul Primului Război Mondial, care a mai fost numită și „Abatorul” deoarece numărul de morți, răniți și dispăruți se ridică la 700.000 de persoane - n.red.).
„Armata rusă nu face nicio distincție între ținte. Ei distrug zone rezidențiale, spitale, școli, universități. Nu țin cont de conceptele de crime de război”, a adăugat președintele Ucrainei.
Totodată, invocând faptul că supraviețuitorii Holocaustului mor în atacurile rusești în țara sa, Zelenski a adăugat și că Europa nu a mai văzut de 80 de ani ceva asemănător cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.
Războiul din Ucraina și sosirea refugiatilor ucraineni cresc tensiunile etnice în țările baltice
ACTUALIZARE 17:28 Sosirea în ţările baltice a zeci de mii de ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse obligă autorităţile locale să gestioneze probleme logistice, dar şi să protejeze refugiaţii de ostilitatea susţinătorilor Rusiei din rândul numeroasei populaţii rusofone din Letonia şi Estonia.
Ruşii formează aproape un sfert din populaţia Letoniei şi Estoniei, dar numai aproximativ 5% din cea a Lituaniei, foste republici sovietice acum membre ale UE şi NATO. O zonă din estul Estoniei este predominant rusofonă (vorbitoare de limbă rusă - n.red.), astfel că refugiaţii ucraineni sunt reticenţi să meargă acolo.
Până să înceapă războiul din Ucraina, relaţiile etnice în aceste ţări au fost în general paşnice. Dar un sondaj publicat la începutul lunii martie în Letonia a arătat că, în timp ce 90% dintre cetăţenii letoni care au ca limbă maternă letona sunt de partea Ucrainei, procentul celor care spun acelaşi lucru în rândul populaţiei rusofone este de numai 22%.
Charles Michel: Trebuie să ne asigurăm că Putin va fi învins. Sancțiunile trebuie să fie dureroase pentru Rusia, nu pentru noi înșine
ACTUALIZARE 17:08 Președintele Consiliului European Charles Michel a declarat, într-un interviu pentru CNN, că Occidentul trebuie să se asigure că „Putin va fi învins”. „Trebuie să fie scopul nostru comun”, spune Michel. Oficialul european a precizat că UE a adoptat „sancțiuni fără precedent”, însă a recunoscut că Europa este dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.
Michel a spus și că a vorbit cu Zelenski și președintele rus de mai multe ori de când Rusia a invadat Ucraina, în speranța că îi va ajuta să ajungă la „o încetare a focului și să facă posibilă o cale sinceră pentru a negocia”.
„Este extrem de dificil, pentru că nu suntem siguri că guvernul rus este sincer”, a adăugat Charles Michel. „Nu suntem naivi, credem că rușii încearcă să atace pentru a-și consolida pozițiile în negocieri”, a mai subliniat președintele Consiliului European.
Un cunoscut regizor ucrainean din Crimeea luptă împotriva invadatorilor ruși în pădurile din jurul Kievului
ACTUALIZARE 17:04 Regizorul ucrainean Oleg Sentsov a stat cinci ani într-o închisoare din Rusia pentru că a protestat împotriva anexării Crimeei.
Acum, Sentsov, un etnic rus născut în orașul Simferopol din Crimeea, s-a întors în Ucraina și caută să se răzbune pe forțele invadatoare ruse din prima linie a frontului. „Nu contează dacă ești realizator de filme sau șofer de autobuz sau un simplu muncitor – suntem soldați cu toții.”
Câștigătorul premiului Saharov pentru apărarea drepturilor omului a lăsat camera de filmat deoparte și s-a înarmat pentru a participa la apărarea Ucrainei. „Luptele astea nu sunt așa cum ți le imaginezi din filme”, a spus Sentsov, îmbrăcat în camuflaj și cu o căciulă pe cap.
Comisia Europeană: Companiile europene afectate de sancțiunile împotriva Rusiei vor putea accesa mai ușor ajutoare de stat
ACTUALIZARE 16:50 Companiile europene afectate de sancţiunile impuse Rusiei, după invadarea Ucrainei, pot obţine ajutoare de stat în valoare de până la 400.000 de euro, conform unor noi reguli mai relaxate privind ajutoarele de stat prezentate miercuri de Comisia Europeană.
Potrivit Executivului comunitar, statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activităţi în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare.
Banca Centrală a Rusiei: Tranzacțiile bursiere limitate vor fi reluate din 24 martie
ACTUALIZARE 16:43 Banca Centrală a Rusiei a anunţat miercuri că tranzacţiile pe unele pieţe de valori vor fi reluate joi, după o pauză de aproape o lună, 33 de valori mobiliare urmând să fie tranzacţionate la Bursa de la Moscova pentru o perioadă limitată de timp, fiind interzisă vânzarea în lipsă (short selling), transmite Reuters.
Tranzacţionarea acţiunilor principalelor companii, inclusiv băncile de stat Sberbank şi VTB şi giganţii din energie Rosneft şi Gazprom, va avea loc în intervalul 06:50 - 11:00 GMT, a informat Banca Centrală a Rusiei.
Autorităţile ruse au refuzat până acum să redeschidă Bursa de la Moscova, de teama unui cataclism bursier în urma sancţiunilor occidentale fără precedent impuse economiei ruse. De la lansarea ofensivei ruseşti în Ucraina, la 24 februarie, rubla rusească s-a prăbuşit la un minim istoric în raport cu dolarul american. În replică la sancţiunile occidentale, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de bază până la 20%.
Ultima dată când au avut tranzacţii la Bursa de la Moscova a fost pe 25 februarie, notează Agerpres.
Luni au fost reluate tranzacţiile cu titluri de stat emise de Guvernul rus (OFZ). Tranzacţiile pe piaţa derivatelor cu contracte la Bursa de la Moscova şi tranzacţionarea acţiunilor individuale, incluse în indicele Bursei de la Moscova, vor avea loc în intervalul 07:00 - 11:00 GMT.
Vinerea trecută, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a spus că instituţia pe care o conduce va achiziţiona obligaţiuni guvernamentale pentru a limita volatilitatea de pe piaţa obligaţiunilor.
Kuleba cere sancțiuni pentru „propagandiştii televiziunii ruse”
ACTUALIZARE 16:38 Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a făcut apel către Occident să îi sancţioneze pe "propagandiştii televiziunii ruse", miercuri, cu o zi înainte de summiturile NATO şi UE ce au ca temă principală invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Propagandiştii televiziunii ruse sunt mai răi decât piloţii ruşi. Piloţii măcar riscă să fie doborâţi (...) Sancţionaţi-i pe fiecare dintre ei", a cerut Kuleba într-un mesaj postat pe Twitter. „Blocaţi întreaga propagandă rusă toxică şi pe cei care o susţin", a mai solicitat șeful diplomației de la Kiev.
„Capetele vorbitoare dorm în siguranţă, apoi intră în direct şi cer atacuri nucleare sau invadarea unor membri ai NATO", a mai transmis Dmitro Kuleba.
Anatoli Ciubais, fostul consilier special al lui Vladimir Putin, a fugit din Rusia
ACTUALIZARE 16:33 Anatoli Ciubais, considerat unul dintre cei mai importanţi reformatori liberali ai Rusiei, a renunţat la postul de reprezentant special al preşedintelui Vladimir Putin pentru relaţii cu organizaţiile internaţionale și a părăsit teritoriul Federației Ruse.
Potrivit unei surse citate de Reuters, care a făcut dezvăluirea sub acoperirea anonimatului, Anatoli Ciubais nu intenţionează să se întoarcă în ţară.
Ciubais, considerat arhitectul reformelor economice post-sovietice, a fost mai demult şeful de cabinet al preşedintelui rus Boris Elţin.
El a fost numit în postul de reprezentant special al lui Vladimir Putin pentru relaţii cu organizaţiile internaţionale în 2020, după ce a demisionat din funcţia de preşedinte al companiei de stat în domeniul tehnologiilor RUSNANO, pe care a condus-o din 2008. În funcţia de reprezentant special, Ciubais avea sarcina de a atinge „obiective de dezvoltare durabilă”.
Berlinul anunţă că livrează Ucrainei rachete de concepție sovietică, din arsenalul fostei Republici Democrate Germane
ACTUALIZARE 16:30 Ministrul german de Externe a anunțat miercuri că, după o perioadă de întârziere, noi livrări de rachete Strela, care se aflaseră în inventarul armatei din fosta Republică Democrată Germană (RDG), sunt în drum spre Ucraina.
„Noi suntem unul dintre cei mai mari furnizori de arme în această situaţie, aceasta nu ne face mândri, însă aceasta este ceea ce trebuie să facem pentru a ajuta Ucraina”, a adăugat șefa diplomației germane, Annalena Baerbock.
Mesajul președintelui Klaus Iohannis înainte de summitul UE la care va participa și Joe Biden
ACTUALIZARE 16:27 Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European care se va desfășura la Bruxelles. La reuniunea Consiliului European va participa și Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, liderii europeni având în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei.
„Agenda de discuții a Consiliului European vizează, în principal, evoluțiile de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul acordat de către Uniunea Europeană Ucrainei în plan politic, financiar, material și umanitar. Vor fi abordate și modalitățile de sprijin în plan european a refugiaților ucraineni, facilitate de utilizarea mecanismului de protecție temporară. (...) La reuniunea Consiliului European a fost invitat să participe și Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, ca o reconfirmare a unității și a coordonării transatlantice strânse în contextul de securitate actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Putin obligă „țările neprietenoase cu Rusia” să plătească gazul importat în ruble rusești
ACTUALIZARE 16:24 Vladimir Putin a anunţat, miercuri, că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către țările europene şi a dat termen autorităţilor de la Moscova o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble.
„Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise", a declarat Putin la o şedinţă de guvern, precizând că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei după atacul asupra Ucrainei.
Stoltenberg: Rusia nu poate câștiga un război nuclear
ACTUALIZARE 16:20 Secretarul general al NATO a avertizat, miercuri, Rusia să nu mai folosească retorica nucleară. „Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat”, a spus Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă.
„Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară”, a spus Stoltenberg făcând apel la „responsabilitate” și adăugând că orice utilizarea a armelor nucleare va duce la extinderea conflictului dincolo de granițele Ucrainei.
Jens Stoltenberg: NATO va aproba joi patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia
ACTUALIZARE 16:16 NATO va desfăşura patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia, pentru a-şi consolida apărarea pe flancul său estic contra Rusiei, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
„Liderii NATO vor decide la summitul lor mâine (joi) să consolideze poziţia de apărare cu patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, în România, în Ungaria şi în Slovacia, aducând la opt grupările tactice desfăşurate de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la sediul Alianţei de la Bruxelles.
Pentagon: „Ucrainenii se apără foarte inteligent”
ACTUALIZARE 15:08 Ucraina a apărat anumite părți ale țării „foarte inteligent, foarte creativ”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a adăugat că SUA „au văzut indicii că ucrainenii au trecut mai mult la ofensivă acum”, potrivit BBC.
„Ucrainenii s-au apărat foarte inteligent, foarte agil, foarte creativ. Am văzut indicii că ucrainenii au trecut mai mult la ofensivă acum. I-am văzut până acum în anumite locuri, în special în sud lângă Herson, cum au încercat să recâștige teritoriul”, a declarat Kirby, într-o conferință de presă.
Kirby a adăugat că forțele ucrainene plănuiseră contraatacuri și că acum „se mișcă în această direcție”. „Ucrainenii pun o apărare foarte rigidă… rușii nu au atins niciunul dintre obiectivele strategice pe care și le-au propus să le cucerească – sau cu siguranță nu fără pierderi”, a adăugat Kirby.
„Nu putem număra cadavrele. Este un coşmar ceea ce se întâmplă aici”
ACTUALIZARE 14:30 Rusia comite un „genocid” în Ucraina, a avertizat primarul capitalei ucrainene Kiev, Vitali Kliciko, în timpul unei videoconferinţe cu oficialii oraşului german München, pe care i-a îndemnat să facă presiuni asupra guvernului federal pentru a tăia toate legăturile economice cu Rusia, potrivit DPA.
„Rusia investeşte fiecare euro, fiecare cent, în armata sa”, le-a spus Kliciko oficialilor de la München, oraş înfrăţit cu capitala Ucrainei.
„Ei distrug populaţia civilă. Ei ne distrug ţara”, a afirmat edilul şef al Kievului, subliniind că bombele pe care ruşii le folosesc ucid totul pe o rază de 500 de metri, descriind aceasta drept un atac nu asupra armatei, ci asupra civililor.
„Nu putem număra cadavrele. Este un coşmar ceea ce se întâmplă aici”, a denunţat Kliciko.
În acest context, un cartier rezidenţial din nord-vestul Kievului a fost miercuri dimineaţă ţinta unui bombardament rusesc, soldat cu patru răniţi şi care a avariat mai multe locuinţe, conform unor surse concordante, citate de AFP.
Tiruri de artilerie s-au abătut în cursul dimineţii asupra cartierului Nivki, zona cea mai apropiată de linia frontului la aproximativ cinci kilometri distanţă.
O casă a fost distrusă în totalitate, fiind cuprinsă de flăcări, iar mai multe imobile au fost lovite de schije, geamurile fiind făcute ţăndări.
Vitrinele magazinelor din vecinătate s-au spart de asemenea, în timp ce coroanele arborilor din cartier au fost spulberate.
Patru persoane au fost rănite în urma acestui bombardament, indică într-un comunicat administraţia capitalei ucrainene.
„Inamicul a bombardat din nou. (...) Cartierul Şevcenkovski a fost supus unor tiruri în cursul dimineţii. Echipele de intervenţie sunt în prezent la faţa locului şi încearcă să stingă mai multe incendii care au cuprins locuinţe particulare şi clădiri înalte”, a indicat primăria Kievului.
Capitala ucraineană a fost ţinta mai multor bombardamente de la începutul invaziei ruse în 24 februarie, iar trupele ruse şi-au făcut simţită prezenţa la periferia de nord-vest şi de est a Kievului. Înaintarea lor a fost oprită de atunci de către forţele ucrainene, în special în jurul localităţii Irpin (nord-vest), unde de acum jurnaliştii nu mai au acces.
În total de 228 de persoane, între care 65 de civili (inclusiv 4 copii), au fost ucise la Kiev de la începutul invaziei, potrivit primăriei.
În ultimele zile, trupele ruse au bombardat sporadic capitala ucraineană şi se pare că tirurile au vizat în special obiective militare, cum ar fi racheta care a lovit duminică seara un centru comercial dintr-un alt cartier din nord-vestul Kievului, unde Moscova pretinde că forţele ucrainene ascundeau componente şi muniţie de artilerie, notează AFP.
Fragmente de rachete, doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, au avariat clădiri şi au provocat victime civile. Armata rusă recurge de asemenea la drone „sinucigaşe” sau care lansează bombe împotriva Kievului, împânzit de puncte de control, tranşee şi posturi de luptă amenajate la fiecare colţ de stradă.
Viaţa de zi cu zi a locuitorilor care au rămas în oraş, dintre care cei mai mulţi sunt bărbaţi mobilizaţi în armată şi unităţile de voluntari, este marcată de sirenele de alarmă, mai frecvent la căderea nopţii sau dimineaţa devreme, care îi îndeamnă să meargă în adăposturile subterane.
MAE rus spune că au fost organizate până acum două schimburi de prizonieri
ACTUALIZARE 14:20 Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a anunţat miercuri că au fost organizate două schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina, fără a preciza nici data când au avut loc acestea, nici numărul de prizonieri vizaţi, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Ministerul Apărării al Rusiei organizează zilnic coridoare umanitare şi evacuări de civili din localităţi. Mai mult, au avut loc două schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina", a anunţat, fără a face mai multe precizări, Ministerul de Externe rus într-un comunicat, denunţând luările de poziţie ale Uniunii Europene (UE) la adresa Moscovei şi a ofensivei sale militare asupra ţării vecine.
Luni, Tatiana Moskalkova, delegata pentru drepturile omului la Kremlin, a evocat un schimb în Ucraina a nouă prizonieri ruşi contra lui Ivan Fedorov, primarul oraşului ucrainean Melitopol, cucerit de Moscova.
Zelenski a vorbit în parlamentul din Tokyo
ACTUALIZARE 13.50 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri Japoniei să crească presiunea sancţiunilor asupra Rusiei prin introducerea unui embargou comercial asupra mărfurilor ruseşti. În discursul său, președintele ucrainean a criticat ONU și a invocat amintirile despre dezastrul nuclear de la Fukushima și atacul chimic comis în anii ‘90 la metroul din Tokyo.
Adresându-se parlamentului de la Tokyo prin legătură video, Zelenski a mulţumit Japoniei pentru că, printre ţările asiatice, este lider în condamnarea invadării Ucrainei de către Rusia şi introducerea de sancţiuni, scrie Reuters.
Canada cere întărirea flancului nordic al NATO
ACTUALIZARE 13.10 Războiul din Ucraina a schimbat radical situaţia inclusiv în Arctica, unde colaborarea cu Rusia a fost întreruptă. Pe acest „flanc nordic al NATO”, Canada vrea să-şi întărească apărarea, informează miercuri AFP, potrivit Agerpres.
„Trebuie să facem mai mult, trebuie să-i echipăm mai bine pe militarii noştri, pentru că ameninţarea este acolo”, a declarat luni şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly cu privire la Arctica, evocând o lume care „s-a schimbat după 24 februarie şi după invazia rusă” în Ucraina.
„Ştim că nu mai suntem atât de în siguranţă, atât de insulari aici, în America de Nord şi în Canada, ca înainte”, a explicat recent generalul Wayne Eyre, comandantul Forţelor Armate canadiene, potrivit căruia „marele Nord este un domeniu de preocupare-cheie”.
În acest context, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, care preconizează să se deplaseze în Arctica în viitorul apropiat, a promis să „modernizeze” forţele armate ale Canadei. În 2021, cheltuielile pentru apărare ale Canadei reprezentau circa 1,4% din PIB, un buget pe care Anand intenţionează să-l majoreze la aproape 2%.
Kievul cere Occidentului să-i livreze arme ofensive
ACTUALIZARE 13.00 Șeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat ţările occidentale să livreze Kievului „arme ofensive”, un „mijloc de disuasiune” în faţa Moscovei, înaintea summit-ului extraordinar NATO consacrat invaziei ruse în Ucraina.
„Forţele noastre şi cetăţenii noştri rezistă cu un curaj supraomenesc, însă un război nu poate fi câştigat fără arme ofensive, fără rachete cu rază medie de acţiune, care pot fi un mijloc de disuasiune”, a pledat Andrii Iermak într-o înregistrare video publicată marţi pe Telegram și preluată de AFP, potrivit Agerpres.
„Fără un program de tip 'Lend-Lease', nu ne putem apăra”, a mai spus Andrii Iermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, cu referire la programul de armament pus în aplicare de SUA la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a ajuta militar ţările aliate. „Este imposibil să te aperi eficient vreme îndelungată fără un sistem de apărare aeriană fiabil, capabil să doboare rachete inamice cu rază lungă de acţiune”, a argumentat Iermak.
Cu toate acestea, „nu ni se dau” arme ofensive, a deplâns Iermak. „După cum nu ni se dau avioane”, a adăugat el, o cerere care a fost respinsă sistematic de Occident, care nu vrea să intervină militar în Ucraina, de teama extinderii conflictului cu Rusia. „Această teamă de escaladare este de înţeles, însă ea nu va ajuta”, a mai spus el.
ACTUALIZARE 12.50 China s-a declarat împotriva excluderii Rusiei de la viitorul summit G20, avută în vedere de SUA și de aliații occidentali în urma războiului declanșat în Ucraina.
"Rusia este un stat membru important al G20, niciun membru nu are dreptul să excludă un alt stat", a precizat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin.
Polonia va expulza 45 de diplomați ruși acuzați de spionaj
ACTUALIZARE 12.10 Serviciile poloneze de contraspionaj ABW au anunțat miercuri că au identificat 45 de diplomați ruși suspectați de spionaj și au cerut Ministerului de Externe să-i expulzeze, potrivit The Guardian.
Purtătorul de cuvânt al ABW, Stanislaw Zaryn, le-a spus miercuri reporterilor că „Agenția de securitate internă a întocmit o listă cu 45 de persoane care lucrează în Polonia sub acoperirea activităților diplomatice”, acuzând suspecții că derulau o activitate de spionaj îndreptată împotriva Poloniei.
Olaf Scholz: Ofensiva rusă în Ucraina „se împotmoleşte”
ACTUALIZARE 12.00 Ofensiva rusă în Ucraina „se împotmoleşte”, în pofida „distrugerilor pe care le provoacă zi după zi”, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz în Bundestag.
„Adevărul este că războiul distruge Ucraina, dar, făcând război, Putin distruge şi viitorul Rusiei”, a afirmat Scholz, dând asigurări Kievului că poate „conta pe ajutorul” Germaniei.
Pe de altă parte însă, cancelarul a reafirmat că NATO nu va participa în mod direct la conflict. „Oricât de dificil ar putea fi, nu vom ceda cererilor pentru o zonă de excludere aeriană. NATO nu va pleca la război”, a dat asigurări Olaf Scholz.
Lavrov: Trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare între NATO şi Rusia
ACTUALIZARE 11.50 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat miercuri că trimiterea unor forţe de menţinere a păcii în Ucraina poate conduce la o confruntare directă între NATO şi Rusia.
Polonia a declarat săptămâna trecută că o misiune internaţională de pace ar trebui trimisă în Ucraina şi să i se dea mijloacele necesare pentru a se apăra.
„Dacă NATO va trimite trupe de menţinere a păcii în Ucraina, aceasta va fi o ciocnire directă între forţele armate ale Federaţiei Ruse şi Alianţa Nord-Atlantică”, a afirmat Serghei Lavrov, citat de agenția de presă rusă RIA Novosti.
Dmitri Medvedev: SUA vor să umilească şi să distrugă Rusia
ACTUALIZARE 11.44 Statele Unite vor să umilească, să divizeze şi într-un final să distrugă Rusia, a declarat miercuri Dmitri Medvedev, unul dintre aliaţii de bază lui Vladimir Putin, care a fost prim-ministru al Rusiei, iar în prezent este adjunct al secretarului Consiliului Securităţii Rusiei.
Medvedev a promis că ţara sa nu va permite niciodată să se întâmple aşa ceva.
Premierul italian Draghi: „Putin nu pare să fie interesat de încetarea focului”
ACTUALIZARE 11.01 Adresându-se parlamentului italian, premierul italian Mario Draghi a declarat că Vladimir Putin nu pare să fie interesat de un acord de încetare a focului, care ar putea permite ca negocierile să avanseze, iar conflictul să se încheie.
The Guardian scrie, de asemenea, că premierul Draghi a cerut Chinei să nu sprijine Rusia şi să-şi unească eforturile cu Occidentul pentru a aduce pacea în Ucraina.
Armata ucraineană a anunțat noul bilanț referitor la câți militari ruși și ce echipamente ar fi pierdut Rusia până acum în război
ACTUALIZARE 10.55 Armata ucraineană a transmis miercuri dimineață, într-un comunicat pe Facebook, că în 28 de zile de război ar fi reușit să producă pagube considerabile forțelor rusești. Astfel, peste 15.600 de soldați ruși ar fi murit, ar fi fost răniți, capturați sau au dezertat.
De asemenea, militarii ucraineni și forțele civile de apărare din Ucraina ar fi reușit să distrugă, din 24 februarie și până miercuri, de când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina:
- 517 tancuri,
- 1.578 de vehicule blindate,
- 267 de sisteme de artilerie,
- 80 de lansatoare multiple de rachete,
- 47 de mijloace de apărare aeriană
- 101 avioane
- 124 elicoptere
- 1008 vehicule
- 4 nave / bărci
- 42 drone
Ucraina anunţă că în Belarus, în apropiere de frontiera comună, au loc manevre de amploare
ACTUALIZARE 10.45. Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează pe întreg teritoriul Republicii Belarus, iar de-a lungul frontierei cu Ucraina au loc manevre de amploare, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război, transmite miercuri agenția de presă spaniolă EFE.
Potrivit Statului Major ucrainean, citat de agenţia Ukrinform, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă.
Citește și: Mesajul emoționant pe care un soldat ucrainean l-a transmis românilor
Încetare parțială a focului în Lugansk pentru evacuarea civililor
ACTUALIZARE 10.35. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhiy Gaidai, a transmis miercuri dimineață că s-a ajuns la un acord de încetare a focului pentru evacuarea civililor. Acordul a intrat în vigoare la ora locală 09:00.
„Atenţie!! A fost convenit un coridor umanitar: locuitorii din Rubizhne, Lysychansk, Severodonetsk, comunitatea Hirska (în special, Nizhne) vor fi evacuați astăzi”, a scris Gadai.
Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunțat pentru ziua de miercuri noi coridoare umanitare
ACTUALIZARE 10.25. Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat miercuri că s-a ajuns la un acord pentru a încerca evacuarea de civili blocaţi în oraşe ucrainene prin nouă „coridoare umanitare”.
Precizând că nu s-a ajuns la niciun acord cu Rusia pentru organizarea unui coridor umanitar sigur din centrul oraşului Mariupol, Vereşciuk a declarat că oamenii care doresc să plece din oraşul-port aflat sub asediu vor găsi transport lângă Berdiansk, notează Agerpres.
Situaţia din unele oraşe ucrainene, printre care portul Mariupol din sud-estul ţării, care este de mai multe zile complet încercuit, este considerată catastrofală. În ultimele zile, oamenii au putut de mai multe ori să fugă prin coridoare speciale. Însă în Mariupol mai multe încercări de evacuare au eşuat.
Statele Unite și aliații iau în calcul excluderea Rusiei din G20
ACTUALIZARE 10.15. Statele Unite și aliații occidentali iau în considerare excluderea Rusiei din G20, grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii, scrie Reuters, citând surse aflate la curent cu discuțiile. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin intenționează să participe la summitul care va avea loc în Indonezia, în acest an.
Mai mult, Polonia a sugerat marți că ar putea lua locul Rusiei în grupul economiilor dezvoltate, propunere care a primit un „răspuns pozitiv” din partea SUA, mai menționează agenția de presă.
G20 este grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii și are ca scop coordonarea acțiunilor în chestiuni care afectează economia globală, inclusiv schimbări climatice și dezvoltare.
O astfel de mișcare s-ar adăuga sancțiunilor deja impuse Rusiei. Dar, pe de altă parte, se va lovi probabil de veto-ul unor membri importanți ai grupului - China, India, Arabia Saudită, potrivit analizelor.
Ministerului britanic al Apărării: evaluarea războiului
ACTUALIZARE 10.10. Cea mai recentă evaluare a Ministerului britanic al Apărării, publicată miercuri dimineață pe twitter, arată că trupele ruse se deplasează din nord și sud pentru a „învălui forțele ucrainene în estul țării”. Principalele concluzii sunt:
- Trupele înaintau din Harkiv și Mariupol.
- Între timp, luptele din nord - care vizează capturarea capitalei Kiev - rămân „în mare măsură statice”.
- Forțele ruse încearcă probabil o reorganizare înainte de a relua operațiunile ofensive la scară largă.
- De asemenea, Rusia părea să încerce să ocolească Nikolaev pe drumul său spre vest până la Odesa, orașul-port din sud-vest.
ACTUALIZARE 9.30.Noi imagini din satelit care surprind dezastrul pe care bombardamentele continue l-au lăsat în Mariupol au fost făcute publice.
Imaginile au fost făcute publice de Maxar Technologies și preluate de Nexta TV, pe Twitter.
Joe Biden pleacă spre Europa
ACTUALIZARE 9.10. Preşedintele american Joe Biden pleacă miercuri spre Bruxelles, unde va discuta cu liderii europeni despre invazia Rusiei în Ucraina și vor fi anunțate noi sancţiuni împotriva Moscovei, au declarat surse citate de Reuters.
Biden va părăsi Casa Albă la ora locală 08:40 (12:40 GMT) pentru o deplasare ce va include întâlniri la Bruxelles cu liderii NATO şi ai Uniunii Europene, precum şi o vizită la Varşovia pentru consultări cu preşedintele polonez Andrzej Duda.
Două surse familiarizate cu situaţia au declarat că Joe Biden şi echipa sa elaborează planuri de a impune sancţiuni unor membri ai Dumei de Stat, parlamentul Rusiei, ca represalii la invadarea Ucrainei. Se aşteaptă ca sancţiunile să fie anunţate joi.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, 300 de membri ai Dumei ar putea fi sancţionaţi. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a menţionat că 'nu au fost luate decizii finale cu privire la cei pe care îi vom sancţiona şi la câţi vom sancţiona'.
'Vom anunţa măsuri punitive suplimentare, ce vor fi aplicate în coordonare cu aliaţii noştri, joi, când preşedintele va avea ocazia să discute cu ei', a indicat oficialul american.
Consilierul pentru securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, le-a declarat marţi reporterilor că preşedintele Biden va participa joi la o reuniune de urgenţă a NATO, se va întâlni cu ceilalţi lideri ai G7 şi li se va adresa şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 într-un summit al UE.
Zelensky: Aproximativ 100.000 de oameni au rămas în Mariupol
ACTUALIZARE 8.50 Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a declarat că aproximativ 100.000 de oameni au rămas blocați în orașul-port Mariupol, din sudul țării, pe fondul bombardamentelor continue.
"Începând de astăzi, în oraș sunt aproximativ 100.000 de oameni. În condiții inumane. Într-un blocaj complet. Fără hrană, fără apă, fără medicamente. Sub bombardament constant", a transmis el într-un mesaj pe Facebook.
Zelenski a adăugat că eforturile de salvare a civililor de acolo prin coridoarele umanitare au fost blocate de bombardamentele trupelor ruse și de frică. Un convoi umanitar a fost capturat de Rusia marți, a spus el, adăugând că angajații guvernamentali ucraineni din autobuz și șoferul au fost luați prizonieri.
„În ciuda tuturor dificultăților, 7.026 de locuitori din Mariupol au fost salvați” marți din oraș, a afirmat președintele Ucrainei.
Zelensky a adăugat că Ucraina a primit peste 100.000 de tone de ajutor umanitar în ultimele două săptămâni.
Pe de altă parte, el a afirmat că noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei vor fi anunțate săptămâna aceasta, când liderii lumii vor participa la o conferință NATO la Bruxelles.
Zelensky a adăugat că a vorbit marți cu Papa Francisc și l-a invitat să viziteze Ucraina. „Cred că vom putea organiza această vizită importantă, care ne va sprijini fără echivoc pe fiecare dintre noi, pe fiecare dintre ucraineni”, a spus el.
Opoziţia din Belarus cere sancţiuni împotriva lui Lukaşenko
ACTUALIZARE 8.30 Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut, miercuri, sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele impuse Rusiei şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, pe care îl numește "complice" al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei.
"Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent", a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European.
Acest fost ministru al culturii, care locuieşte în exil la Varşovia după demiterea sa pentru că a lansat un apel public la noi alegeri în Belarus în 2020, a considerat că preşedintele belarus este "complice" la războiul din Ucraina, permiţând Rusiei să-i folosească teritoriul pentru invazie.
"Poate fi pionul lui Putin, un lider păpuşă într-un stat marionetă, dar este şi un actor major în această situaţie oribilă şi este timpul ca Occidentul să-şi dea seama de acest lucru şi să acţioneze în consecinţă", a continuat el, cerând ca Belarusului să-i fie aplicate "aceleaşi sancţiuni" ca şi cele care vizează interesele ruse.
ACTUALIZARE 8.00 Statele Unite și NATO cred că Belarusul s-ar putea alătura în curând invaziei Rusiei în Ucraina, spun oficiali citați de CNN.
Este din ce în ce mai probabil ca Belarus să intre în conflict. O sursă din opoziția bielorusă a declarat că unitățile de luptă din ţara sa ar fi deja pregătite să treacă în Ucraina, în următoarele zile.
Potrivit serviciilor de informații ale NATO, guvernul de la Minsk pregătește o justificare pentru a intra în război.
Oficiali ucraineni: Rușii „au jefuit şi distrus” un laborator de la Cernobîl
ACTUALIZARE 7.40. Trupele ruse care ocupă centrala nucleară de la Cernobîl „au jefuit şi distrus” un laborator de la faţa locului, susţin oficialii ucraineni, citaţi de BBC.
Agenţia de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excluziune a declarat că ruşii au deteriorat Laboratorul Central de Analiză – care a procesat o mulţime de deşeuri radioactive.
Agenţia de stat a anunţat într-o postare pe Facebook că laboratorul avea „probe foarte active şi mostre de radionuclizi, care astăzi sunt în mâinile inamicului”.
Laboratorul, care a costat aproximativ şase milioane de euro, conţinea şi „echipamente de analiză valoroase”, care nu erau disponibile în altă parte în Europa, a transmis agenţia.
Cernobîl – locul celui mai grav accident nuclear din lume în 1986 – nu este o centrală electrică funcţională, dar necesită totuşi un management constant.
Rușii au capturat-o în primele zile ale războiului luna trecută și au ținut blocați acolo muncitorii timp de câteva săptămâni înainte ca unii să poată pleca acasă.
Fostul sit nuclear rămâne o mare îngrijorare, iar la începutul acestei săptămâni parlamentul ucrainean a raportat că în vecinătatea centralei au izbucnit incendii forestiere, care au fost surprinse de imaginile din satelit.
ACTUALIZARE 7.20. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: Avem indicii că ucrainenii merg mai mult în ofensivă acum. S-au apărat foarte inteligent, foarte agil, foarte creativ în locuri pe care ei consideră că este important să le apere. Și am văzut asta în special în sud, lângă Herson. Au încercat să recâștige teritoriul.
Întrebat dacă este posibil ca Ucraina să câștige războiul, Kirby a răspuns: Evaluăm că, în unele locuri, ei încearcă să recupereze teritoriul pe care rușii l-au capturat sau ocupat. Aș putea spune doar că rușii nu și-au atins niciunul dintre obiectivele strategice pe care și le-au propus. Ucrainenii au o apărare foarte solidă.
(Rușii - n. red.)au probleme cu logistica și cu susținerea, cu manevrele, nu s-au așteptat la o apărăre atât de solidă. Nu îi vedem integrând forțele aeriene cu cele de la sol așa cum te-ai aștepta de la o armată modernă. Par să opereze independent, în niște bule. Credem că au probleme cu comanda, cu abilitatea de a comunica unii cu alții și între unități.
Avem indicii că moralul este o problemă tot mai mare în rândul forțelor ruse care luptă în Ucraina.
SUA nu au informații privind un atac iminent al Rusiei cu arme chimice sau biologice în Ucraina
ACTUALIZARE 7.00.Rusia își păstrează la îndemână opțiunea nucleară. Purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că aceasta poate fi activată în cazul în care țara sa consideră că se confruntă cu o amenințare existențială.
El a susținut și că operațiunea militară din Ucraina se desfășoară conform planului stabilit.
SUA nu a văzut până acum nicio indicație concretă privind un atac iminent al Rusiei cu arme chimice sau biologice în Ucraina, însă monitorizează îndeaproape informațiile care vin din această direcție, a declarat marți un oficial american de rang înalt din Apărare, conform Reuters.
Oficialul american a vorbit reporterilor cu condiția anonimității. Acesta a împărtășit evaluarea lui Biden însă a adăugat: „Nu există indicii că există ceva iminent în acea privință acum”.
Oficialii americani au acuzat Rusia că răspândește o afirmație nedovedită că Ucraina ar avea un program de armament biologic pentru a servi Moscovei ca pretext să lanseze propriile atacuri biologice sau chimice.
„Ei continuă să vorbească despre asta și este o tactică specifică Rusiei”, a spus oficialul din Apărare.
SUA au monitorizat informațiile despre posibile atacuri iminente, inclusiv „orice indicație că au mutat arme chimice sau biologice în Ucraina”.
„Încă nu am văzut să se întâmple asta, și în mod sigur nu vrem să se întâmple. Însă există diverse lucruri la care ne uităm”, a spus oficialul.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
