Live Text Evacuarea civililor din Severodonețk este „imposibilă” din cauza bombardamentelor rusești. Atacuri soldate cu morți la Lîsîceansk
Statele Unite vor trimite Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari și sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune. Germania a anunțat că va trimite și ea trei astfel de arme. Un acord privind un nou pachet de asistență militară este așteptat la summitul de la Madrid, peste două săptămâni. Șeful Pentagonului estimează că Ucraina este într-un moment crucial pe câmpul de luptă la Severodonețk, devenit epicentrul bătăliei pentru Donbas. Moscova l-a cucerit în proporție de 80%. Ucrainenii, depășiți numeric și ca putere de foc, au ignorat ieri ultimatumul rusesc de a preda orașul.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Franța va ajuta România să transporte grâul ucrainean
ACTUALIZARE 23:59 Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, la Kiev, că Franţa va ajuta România să asigure tranzitul cantităţilor uriaşe de cereale blocate în Ucraina, în lipsa unei soluții care să le permită să iasă prin Marea Neagră din cauza blocadei ruseşti.
"Odesa este la câteva zeci de kilometri de România", a declarat Macron într-un interviu acordat în exclusivitate de la Kiev postului francez de televiziune TF1.
El a adăugat că cerealele vor fi exportate din România pe Dunăre și pe cale ferată.
Ce a discutat Klaus Iohannis cu Volodimir Zelenski
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a discutat joi, la Kiev, cu omologul său Volodimir Zelenski, despre criza cerealelor ucrainene, al căror export este blocat de războiul declanșat de Rusia.
Klaus Iohannis a arătat că tranzitul de grâu din Ucraina prin Portul Constanța a crescut de patru ori într-o singură lună, dar că este nevoie de investiții pentru a avea creșteri similare și pe cale ferată, pe Dunăre sau pe cale rutieră.
Rusia amenință Chișinăul: Occidentul vrea să facă din Moldova o a doua Ucraina
ACTUALIZARE 22:30 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru postul rus de televiziune NTV că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”, spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene.
Lavrov: Nu suntem curați ca lacrima, dar nu ne e rușine de ceea ce facem
Pe de altă parte, într-un alt interviu, pentru BBC, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, recunoaște că Rusia nu este complet nevinovată de criza umanitară provocată în Ucraina, dar nu pare să aibă vreun regret pentru asta. „Rusia este ceea ce este și nu îi este rușine” să arate asta, spune el.
„Noi nu am invadat Ucraina. Am început o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO este un act criminal”, a declarat el în interviul pentru BBC.
„E mare păcat, dar diplomații internaționali, inclusiv Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Secretarul General al ONU și alți reprezentanți ai ONU sunt supuși presiunii venite dinspre Occident. Și foarte des sunt folosiți pentru a amplifica știrile false răspândite de Occident”, a mai spus șeful diplomației ruse.
„Rusia nu este o țară curată ca lacrima. Rusia este ceea ce este și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a adăugat Serghei Lavrov.
Marea Britanie şi Germania, gata să comande unităţi de luptă mai mari în ţările baltice
ACTUALIZARE 20:50 Regatul Unit a anunţat joi că ar putea trimite mai mulţi militari în Estonia şi este gata să comande o brigadă în această ţară, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
La rândul său, Germania făcuse un anunţ similar referitor la Lituania, iar aceste anunturi intervin înaintea summitului NATO care urmează să decidă, în 28-30 iunie, la Madrid, asupra desfăşurării de noi trupe pe flancul estic al Alianţei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina.
Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat presei, la Bruxelles, că Londra ar putea transforma două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate mai mare, cu întăriri importante în rezervă în Regatul Unit.
"Cred că veţi vedea că vom face din ele o brigadă avansată, cu un stat-major permanent, (comandat de un general) de o stea, ceea ce înseamnă pur şi simplu că este mult mai uşor să permitem formarea rapidă a unei brigăzi complete", a arătat el.
Înfiinţarea unor brigăzi - mari unităţi cu efective de 3.000 până la 5.000 de militari - ar întări semnificativ prezenţa NATO în ţările baltice. Cele trei foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - sunt considerate mai vulnerabile la un atac din partea Rusiei după invadarea Ucrainei, arată Reuters.
Înainte de războiul din Ucraina, NATO avea în cele trei state baltice doar batalioane de câte aproximativ 1000 de militari. La Tallin, Riga şi Vilnius se doreşte însă consolidarea prezenţei aliate la un nivel de până la zece ori mai ridicat decât cel anterior invaziei.
Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a cerut forţe NATO mai mari şi a avertizat că orice semn de slăbiciune, fie în Ucraina, fie pe teritoriul aliat ar încuraja Rusia. "Ucraina trebuie să învingă, este foarte simplu, iar Rusia trebuie să piardă, nu există altă cale de ieşire", a declarat el reporterilor. "Altfel, vom invita pur şi simplu din nou (...) unele activităţi ruseşti în următorii ani şi nu dorim asta, deoarece, statele baltice au plătit nota pentru ceilalţi şi nu suntem dispuşi să mai facem asta", a avertizat el.
Poziţia Letoniei este similară cu a Estoniei şi a Lituaniei, precizează Reuters.
După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, NATO a trimis mai multe trupe, nave şi avioane de luptă pe flancul estic, în special în ţările baltice, şi a plasat sub comandă aliată directă circa 40.000 de militari.
Estonia a finalizat consolidarea primului tronson din gardul ridicat la frontiera sa cu Rusia
ACTUALIZARE 20:45 Estonia şi-a întărit primul tronson din graniţa sa cu Federaţia Rusă, au anunţat poliţia şi agenţia de pază a frontierei a acestei ţări, informează dpa.
O porţiune de 23,5 kilometri lungime a gardului de protecţie în sud-estul acestei ţări baltice, care este membră a Uniunii Europene (UE) şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a fost finalizată joi, cu un an înainte de termenul stabilit.
O înregistrare video făcută de un poliţist de frontieră arată un gard de protecţie înalt de doi metri consolidat cu sârmă ghimpată. Din filmare se poate vedea că porţiunea finalizată este de asemenea echipată cu sisteme de supraveghere moderne.
"Trăim vremuri când securitatea la frontieră este mai importantă ca oricând", a declarat şeful poliţiei de frontieră estoniene, Egert Belitsev, cu referire la războiul declanşat de Rusia asupra Ucrainei.
El a subliniat de asemenea situaţia înregistrată la frontierele externe ale UE anul trecut, când mii de migranţi au încercat să intre ilegal în UE dinspre Republica Belarus.
Estonia a început să-şi securizeze frontiera terestră cu Rusia în urmă cu câţiva ani. Frontiera dintre Estonia şi Rusia are o lungime de 338 de kilometri şi o bună parte din ea trece prin Lacul Peipus, cel mai mare lac transfrontalier din Europa.
Morți și răniți în bombardamente rusești la Lîsîceansk
ACTUALIZARE 20:30 O clădire în care se aflau civili din oraşul Lîsîceansk din estul Ucrainei, unde au loc lupte sângeroase, a fost lovită în urma unui atac aerian. Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte șapte rănite, a anunţat joi seara guvernatorul regiunii Luhansk, Serhi Haidai, pe canalul Telegram, informează Reuters.
Guvernatorul a spus că un alt atac aerian a lovit, tot joi, o clădire a sanatoriului din Lîsîceansk şi a distrus-o, posibil cauzând alte victime. "Se pare că sunt persoane prinse sub dărâmături", a spus Haidai cu referire la al doilea atac, adăugând că operaţiuni de salvare sunt în curs la faţa locului.
Reuters nu a putut verifica din sursă independentă informaţiile despre atacurile aeriene, precizează Agerpres.
Lîsîceansk se află pe malul celălalt al râului Doneţ (Siverski Doneț), față în față cu oraşul Severodoneţk care în ultimele câteva săptămâni a fost scena unora dintre cele mai violente lupte de stradă de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Armata rusă încearcă de săptămâni să cucerească acest oraş industrial din regiunea Luhansk, important pentru a putea controla întregul bazin minier Donbas.
Evacuarea civililor de la fabrica Azot din Severodonețk este acum „imposibilă”
ACTUALIZARE 19:15 Sute de civili care se adăpostesc la uzina chimică Azot din orașul Sievierodonetsk, din estul Ucrainei, nu mai pot fi evacuați din cauza bombardamentelor rusești, potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Serghei Haidai.
„Este imposibil să ieși de acolo acum. Adică, este posibil din punct de vedere fizic, dar este foarte periculos din cauza bombardamentelor și a luptei constante”, a declarat acesta.
Aproximativ 568 de persoane, inclusiv 38 de copii, se refugiază în prezent în uzina Azot, potrivit lui Haidai.
El a spus că autoritățile au încercat să-i convingă pe civili să plece luna trecută, înainte ca podurile importante din oraș să fie distruse, dar că mulți „nu au vrut să meargă”.
Anterior, un lider separatist pro-rus a declarat că forțele susținute de Rusia vor redeschide un coridor umanitar pentru ca civilii să părăsească uzina chimică Azot, a informat agenția de presă Interfax.
Incendiu uriaș la cel mai mare câmp gazifer din Rusia, care alimentează Europa
ACTUALIZARE 19:00 Un incendiu uriaș a izbucnit în noaptea de miercuri spre joi la cel mai mare zăcământ de gaze din Rusia, aflat în Siberia, aparent după spargerea unei conducte. Incendiul a izbucnit la ora 2:30 în zona uriașului câmp gazifer Urengoiskoe. Flăcări enorme, de sute de metri, vizibile de la mare distanță, s-au înălțat către cer.
Deși incendiul a reușit să fie stins în aproxmativ o oră și jumătate, nu este exclusă nici ipoteza unui sabotaj.
Câmpul de gaze Urengoiskoe, cu rezerve de până la 10 trilioane de metri cubi, alimentează Europa prin intermediul gazoductului Iamal, iar incidentul - ale cărui cauze nu sunt clare - a stârnit temeri legate de eventuale întreruperi ale aprovizionării cu gaze și de creștere a prețurilor, în contextul crizei energetice.
Incendiul a izbucnit după ce o conductă a explodat în apropierea uneia dintre unitățile de producție. Accidentul a avut loc în timpul nopții, iar personalul de urgență s-a deplasat la fața locului în dimineața zilei de 16 iunie, a informat canalul Telegram Gaz-Batiușka, citat de The Barents Observer, o publicație independentă cu sediul în Norvegia.
Câmpul gazifer este exploatat de Gazprom Dobicea Urengoi, o unitate regională subsidiară a companiei energetice naționale Gazprom.
Producția la acest zăcământ de gaz a început la începutul anilor 1980, iar în prezent se ridică la aproximativ 230 de miliarde de metri cubi pe an.
La fel ca majoritatea zăcămintelor de gaze naturale din Rusia, Urengoi este conectat cu conducte ce duc spre Vest. Când un alt incendiu a afectat Urengoi în 2021, acesta a perturbat exporturile către UE și a dus la o creștere a prețurilor la gazele naturale.
Cea mai mare parte a gazului din Urengoi este exportată în Europa, dar câmpul este, de asemenea, conectat cu conducte ce ar putea duce gazul în Orientul Îndepărtat, precum și în China.
Franța vrea o victorie a ucrainenilor care să restabilească integritatea teritorială a țării
ACTUALIZARE 18:35 Franța vrea o victorie militară ucraineană împotriva Rusiei, care să restabilească integritatea teritorială a țării, inclusiv a Crimeei, care a fost anexată de Rusia în 2014, a declarat joi o sursă diplomatică franceză, potrivit Reuters.
Sursa a adăugat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să definească ce ar putea fi o victorie militară.
Spion rus prins în Olanda
ACTUALIZARE 17:58 Serviciul olandez de informații a anunțat joi că a prins un spion rus care încerca să folosească o identiate falsă pentru a se infiltra în interiorul Curții Penale Internaționale, care investighează acuzațiile de crime de război în Ucraina, scrie Reuters.
Serghei Vladimirovici Cerkasov și-a creat o acoperire elaborată, mergând mai mulți ani în urmă, pentru a încerca să intre ca cetățean brazilian în Olanda, unde să facă un internship la Curtea Penală Internațională din Haga (CPI), potrivit serviciului olandez de informații.
Klaus Iohannis, la Kiev: „Țara mea a făcut tot ce-i stă în putință pentru a ajuta Ucraina”
ACTUALIZARE 17:47 Klaus Iohannis a declarat, joi, la conferința de presă susținută la Kiev, alături de Volodimir Zelensky, Emmanuel Macron, Mario Draghi și Olaf Scholtz, că România a făcut „tot ce-i stă în putință” pentru a ajuta Ucraina, și a promis că acest lucru va continua.
Militarii ucraineni au aruncat în aer „chiar sub nasul rușilor” un pod de pontoane construit pentru forțarea unui râu în Lugansk
ACTUALIZARE 16:57 Militarii ucraineni au reușit să arunce în aer „sub nasul rușilor” un pod de pontoane care fusese construit de armata rusă în scopul traversării unui râu în regiunea Lugansk, informează Statul Major al armatei ucrainene.
Vezi momentul în care podul este aruncat în aer AICI.
Patriarhul rus Kiril a fost pus de Marea Britanie pe lista sancțiunilor
ACTUALIZARE 15.40 Marea Britanie a anunţat joi că i-a sancţionat pe comisarul rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova şi pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, într-un nou val de sancţiuni împotriva Rusiei asupra crizei ucrainene, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Foreign Office-ul a declarat că a sancţionat-o pe Lvova-Belova pentru transferul forţat şi adopţia copiilor ucraineni, în timp ce Kirill a fost vizat pentru „sprijinul său proeminent faţă de agresiunea militară rusă în Ucraina”.
Comunicatul adaugă că patru înalţi oficiali militari dintr-o unitate „cunoscută că a ucis, violat şi torturat civili” în oraşul ucrainean Bucea au fost de asemenea sancţionaţi.
„Vom reconstrui tot”, promite Mario Draghi la Irpin
ACTUALIZARE 15.32 „Vom reconstrui tot”, a promis joi premierul italian Mario Draghi, după ce a vizitat Irpin, una din suburbiile Kievului devastate în primele săptămâni ale invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.
Ruşii „au distrus grădiniţe, terenuri de joacă. Totul va fi reconstruit”, a spus Draghi în faţa presei după ce a mers pe străzile distruse din Irpin împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele român Klaus Iohannis.
„O mare parte din ceea ce (ucrainenii) mi-au spus priveşte reconstrucţia”, a adăugat Draghi, vorbind despre „speranţa” lor pentru „ce doresc să facă în viitor”. De fapt,„deja au început”, mai ales cu ajutorul unei aplicaţii care „recenzează fiecare loc care a fost distrus”, astfel că „autorităţile ştiu exact unde se află locurile de reconstruit”, a mai spus premierul italian.
Kremlinul spune că liderii UE nu trebuie să se concentreze doar pe livrarea de arme către ucraineni
ACTUALIZARE 14.40 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că liderii Franței, Germaniei și Italiei „nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe transporturile de arme către Ucraina” în timpul vizitei lor la Kiev.
În timpul conferinței de presă ținută zilnic la Moscova, Peskov le-a spus reporterilor că Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi ar trebui să-și folosească timpul cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a arunca „o privire realistă asupra stării lucrurilor”.
„Sper că liderii acestor trei state (Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi - n. red) și președintele României nu se vor concentra doar pe sprijinirea Kievului prin pomparea în continuare a Ucrainei cu arme. Acest lucru ar fi absolut inutil și va provoca noi daune țării”, a declarat Dmitri Peskov, citat de The Guardian.
„Este greu să ne așteptăm la negocieri constructive în acest moment, pentru că totul s-a blocat”, a mai spus Peskov, potrivit Reuters.
Medvedev, despre vizita liderilor UE la Kiev: „Mâncătorii de broaște, lebăr și spaghete adoră să viziteze Kievul. Fără folos”
ACTUALIZARE 14.07 Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, fost premier și președinte, i-a atacat joi, într-un mesaj publicat pe Twitter, pe liderii europeni care au mers în vizită la Kiev. Vizita „nu va aduce Ucraina mai aproape de pace”, spune Medvedev.
Liderul rus i-a ironizat pe cei trei lideri europeni, Macron, Scholz și Draghi, care împreună cu președintele României Klaus Iohannis au mers joi la Kiev. Medvedev a folosit o insultă rasistă și disprețuitoare legată de stereotipurile bucătăriilor celor trei națiuni UE.
„Europenii mâncători de broaște, lebăr și spaghete adoră să viziteze Kievul. Fără folos”, a scris Medvedev, pe Twitter.
Fostul președinte al Rusiei spune că liderii europeni vor promite Ucrainei aderarea la UE și armament vechi, se vor „aprinde” cu horincă și vor pleca acasă cu trenul „ca acum 100 de ani”.
„Totul este bine. Cu toate acestea, (n.red. vizita) nu va aduce Ucraina mai aproape de pace. Ceasul ticăie”, a mai scris Medvede.
Doi militari americani au dispărut în timp ce luptau în Ucraina. Familiile se tem că au fost luați prizonieri de ruși
ACTUALIZARE 14.00 Doi militari americani care luptau alături de forţele ucrainene la nord de Harkov, în Ucraina, sunt dispăruţi de aproape o săptămână şi există temeri că ar fi fost luaţi prizonieri de forţele ruse, potrivit familiilor lor. Capturarea celor doi ar putea complica eforturile Statelor Unite, care au oferit Ucrainei miliarde de dolari și numeroase arme, în vreme ce au făcut tot posibilul să evite o confruntare directă cu Rusia, relatează The Moscow Times.
Potrivit The Washington Post, Alexander Drueke, 39 de ani, și Andy Tai Huynh, 27 de ani, ambii din Alabama, au plecat pe 8 iunie într-o misiune periculoasă pe Frontul de Est din Ucraina și de atunci nu se mai știe nimic despre ei. Drueke este un veteran al Armatei SUA, iar Huynh a fost încadrat în US Navy.
Operațiunile de căutare efectuate atât la sol, cât și cu ajutorul dronelor nu au oferit niciun indiciu despre situația celor doi militari.
Citește continuarea AICI
Moscova este gata să reia discuțiile de pace cu Kievul
ACTUALIZARE 13.50 Negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova este gata să reia discuțiile de pace cu Kievul, dar a susținut că încă nu a primit un răspuns la ultimele sale propuneri, relatează agenția rusă de presă Interfax, citată de The Guardian.
Delegațiile ruse și ucrainene au purtat mai multe discuții de la distanță și în persoană de când trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, dar eforturile de a ajunge la o înțelegere au stagnat în mare parte.
Potrivit Interfax, Medinski a spus că Kievul este de vină pentru lipsa de progres a discuțiilor.
Ministrul ucrainean al Apărării: Armele americane vor ajuta Ucraina să recupereze teritoriul ocupat de ruși
ACTUALIZARE 13.00 Armele americane vor ajuta Ucraina să recupereze teritoriul ocupat de ruși, inclusiv Crimeea și Donbas, a declarat pentru CNN ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov.
„Vom elibera toate teritoriile noastre, toate, inclusiv Crimeea. Crimeea este un obiectiv strategic pentru Ucraina, deoarece este teritoriu ucrainean. Dar ne vom mișca pas cu pas”, a declarat oficialul ucrainean.
Potrivit acestuia, primul pas va fi stabilizarea situației pe teren pentru a preveni noi pierderi în rândul forțelor ucrainene. A doua etapă, spune el, este împingerea forțelor ruse înapoi în pozițiile lor de dinaintea invaziei din 24 februarie. Abia în a treia etapă, vor exista discuții cu partenerii Ucrainei despre „cum să eliberăm teritorii, inclusiv Crimeea”, a mai spus Reznikov.
Rușii sunt principalii cumpărători de locuințe în Turcia
ACTUALIZARE 12.30 Vânzările de locuinţe în Turcia au urcat în mai cu 107,5%, la 122.768, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Institutul de Statistică, ruşii fiind principalii cumpărători, pentru a doua lună consecutiv, transmite Reuters.
Vânzările către străini au urcat cu 235,7%, principalii cumpărători fiind ruşii, cu 1.275 locuinţe în mai, de la 1.152 în aprilie. Ruşii şi ucrainenii au achiziţionat peste 25% din locuinţele cumpărate de străini.
Ruşii bogaţi investesc în sectoarele imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în urma războiului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale transmite Agerpres.
Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk cere eliberarea „tuturor orașelor rusești” din Ucraina
ACTUALIZARE 12.10 Denis Puşilin, liderul separatist al autoproclamatei Republici Populare Donețk, a cerut ca „toate orașele rusești” din Ucraina, inclusiv Odesa, să fie ocupate de forțele pro-ruse. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat agenției de știri din Rusia, RIA Novosti.
„Trebuie să eliberăm toate orașele rusești”, spune Pușilin, răszpunzând unei întrebări despre Odesa. El susține că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să fie dus în fața unui tribunal internațional pentru ceea ce autoproclamatul lider din Donețk consideră a fi „crime de război” în Donbas, potrivit The Guardian.
Separatiștii din Donețk susțin că dețin controlul a 238 de așezări în regiune
ACTUALIZARE 11.40 Biroul apărării teritoriale a autoproclamatei Republici Populare Donețk a publicat actualizarea operațională pentru ziua de joi. Separatiștii susțin că acum dețin controlul a 238 de așezări în regiune.
Separatiștii din Donețk mai spun că o persoană a fost ucisă și trei au fost rănite în urma bombardamentelor efectuate de forțele armate ucrainene în ultimele 24 de ore.
The Guardian precizează că afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent. Rusia este singurul stat membru ONU care recunoaște Republica Populară Donețk ca autoritate legitimă.
Alertă aeriană în majoritatea regiunilor din Ucraina
ACTUALIZARE 11.26 În timp ce Macron, Scholz, Draghi și Iohannis vizitează Kievul, alerta aeriană pentru bombardamentele a fost activată în majoritatea regiunilor din Ucraina, transmite canalul independent Nexta Tv.
Aproximativ 10.000 de civili se află în continuare la Severodoneţk
ACTUALIZARE 11.19 Aproximativ 10.000 de civili sunt în continuare prezenţi în oraşul Severodoneţk, oraş-cheie din Donbas pe care trupele ruse încearcă să îl ocupe de mai multe săptămâni, a spus Serghei Gaidai, guvernatorul regiunii Lugansk, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„De aproape patru luni, ei (ruşii) încearcă să controleze Severodoneţk unde, din 100.000 de locuitori, circa 10.000 sunt în continuare acolo, fără a lua în considerare victimele” a spus guvernatorul pe serviciul de mesagerie Telegram.
Potrivit acestuia, „armata rusă pierde zilnic sute de combatanţi, însă găseşte rezerve şi continuă să distrugă Severodoneţk”.
Însă „militarii (ucraineni) continuă să reziste”, a afirmat el.
Severodoneţk se află continuu sub bombardamente, cu lupte în stradă, de mai multe săptămâni. Cele trei poduri care leagă oraşul vecin Lisiciansk sunt distruse.
„Mai rău decât în iad”. Viața printre ruine, în Mariupolul ocupat de ruși
ACTUALIZARE 11.15 Aproximativ 90.000 de ucraineni sunt încă în Mariupol, orașul-port distrus de bombardamentele rusești, cu acces limitat la electricitate, telefon, internet, apă și asistență medicală, relatează The Guardian.
La o lună de la încheierea asediului asupra oțelăriei Azovstal din Mariupol, care a marcat cucerirea orașului de către ruși, oamenii trăiesc în mare parte izolați de lumea exterioară, cu acces limitat la telefon și internet.
„A fost mai rău decât în iad. Nu există cuvinte pentru a descrie ce am trăit”, a spus Vladimir Korcima, în vârstă de 55 de ani, care a trăit toată viața în Mariupol.
„Nu aveam gaz și electricitate. Doar cei norocoși aveau apă”, a povestit bărbatul care a părăsit orașul la sfârșitul lunii mai.
Citește continuarea AICI
Șeful Statului Major al SUA: Rachetele cu rază lungă de acțiune vor fi trimise Ucrainei până la sfârșitul lunii iunie
ACTUALIZARE 11.10 Generalul american Mark Milley, șeful Statului Major Întrunit, afirmă că sistemul de rachete Himars, împreună cu muniția și echipajele instruite, vor fi transferate în Ucraina până la sfârșitul acestei luni, relatează BBC.
Acest lucru înseamnă că în câteva săptămâni vor avea în luptă artilerie cu rachete cu rază lungă de acțiune, spune el.
Generalul Milley – cel mai înalt ofițer militar al președintelui american Joe Biden – a vorbit alături de secretarul apărării Lloyd Austin la sediul NATO din Bruxelles.
Sistemul Himars poate lansa mai multe rachete ghidate cu precizie asupra unor ținte aflate la o distanță de până la 70 km – mult mai departe decât artileria de care dispune în prezent Ucraina.
SUA au declarat anterior că au fost de acord să le furnizeze numai după ce au obținut asigurări din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că armele nu vor fi folosite pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei.
Generalul Milley a declarat că SUA și aliații au instruit 60 de membri ai personalului ucrainean cu privire la Himars, precum și 420 cu privire la obuzierele M777 și alții cu privire la transportoare blindate de trupe și sisteme aeriene fără pilot.
Potrivit acestuia, comunitatea internațională a furnizat 97.000 de sisteme antitanc – mai multe decât tancurile existente în lume.
Ucrainenii au reușit să-și retragă majoritatea trupelor din Severodonețk. Rușii nu-și pot folosi tancurile în luptele de stradă
ACTUALIZARE 10.34 Ucrainenii a reușit, cel mai probabil, să-și retragă o mare parte din trupele care apără orașul Severodonețk, după ce armata rusă a reușit să distrugă toate cele trei poduri care făceau legătura cu acest oraș, informează ministerul britanic al Apărării, în raportul său zilnic, publicat joi, despre situația războiului din Ucraina.
Situația continuă să fie extrem de dificilă pentru forțele ucrainene și civilii la est de râul Siverski Donețk.
„Podurile fiind distruse, armata rusă va fi cel mai probabil nevoită ori să planifice o forțare sub foc inamic a cursul râului, ori să avanseze pe flancuri, pentru a transforma câștigurile tactice de teren într-un avantaj operațional”, se arată în raportul publicat pe pagina de Twitter a ministerului britanic al Apărării.
Concomitent, trupele ruse care acționează în prezent în Donbas sunt formate din unități „de strânsură” incomplete.
„Conform autorităților ucrainene, unele grupuri tactice la nivel de batalion (BTG-uri) ale armatei ruse, care în mod normal sunt alcătuite din 600-800 de militari, au reușit să adune cel mult 30 de militari”, precizează ministerul britanic al Apărării.
Ministerul britanic mai precizează că luptele de stradă dintre ruși și ucraineni din orașelele din Donbas, au ajuns să se desfășoare între grupuri tot mai mici de infanterie care se deplasează pe jos. Din această cauză, armata rusă nu mai beneficiază de avantajul și superioritatea pe care o deține în materie de tancuri, deoarece acestea nu pot fi folosite cu succes în luptele urbane.
Klaus Iohannis a ajuns la Kiev
ACTUALIZARE 10.20 Președintele Klaus Iohhannis a ajuns astăzi la Kiev, într-o vizită comună cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi.
„Mă aflu astăzi la Kiev, alături de Președintele francez Emmanuel Macron, Cancelarul german Olaf Scholz și Prim-ministrul italian Mario Draghi, pentru a ne arăta sprijinul puternic și solidaritatea deplină față de Președintele Zelenski și de poporul ucrainean. Această agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată din partea Rusiei trebuie să înceteze!”, a scris președintele României pe rețelele sociale.
Slovacia donează Ucrainei elicoptere Mi și rachete Grad
ACTUALIZARE 10.10 Slovacia a donat Ucrainei cinci elicoptere militare din seria Mi şi mii de rachete Grad, de concepţie sovietică, a anunţat joi ministrul Apărării de la Bratislava, Jaroslav Nad, potrivit Reuters.
„Mă bucur să confirm că mii de rachete slovace Grad de 122 mm şi cinci elicoptere din seria Mi au fost donate în siguranţă forţelor armate ucrainene”, a scris Nad, după o întâlnire a miniştrilor apărării din NATO şi din ţări aliate la Bruxelles.
Transportul include patru elicoptere Mi-17 şi un elicopter Mi-2, a spus el, adăugând că acestea au fost deja înlocuite în cadrul forţelor armate slovace de elicoptere UH-60M Black Hawk de producţie americană.
Stat membru al NATO şi vecin vestic al Ucrainei, Slovacia a sprijinit ferm apărarea Ucrainei în faţa invaziei ruse. Bratislava a donat anterior şi alte echipamente militare şi tipuri de muniţie, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-300. Slovacia a convenit, de asemenea, să vândă Ucrainei opt noi mortiere autopropulsate Zuzana 2, notează Agerpres.
Toți copiii născuți în Herson după izbucnirea războiului vor primi automat cetățenie rusă, anunță un oficial de la Moscova
ACTUALIZARE 10.00 Copiii ucraineni născuți după izbucnirea invaziei, în data de 24 februarie, în regiunea Herson, vor primi automat cetățenie rusă, potrivit unui oficial de la Moscova, relatează The Guardian.
„Copiii născuți după 24 februarie în regiunea Herson vor primi automat cetățenia Federației Ruse”, a declarat Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militare-civile impuse de Rusia în regiunea ocupată Herson pentru agenția de presă rusă RIA Novosti.
În plus, orfanii vor fi, de asemenea, înregistrați ca cetățeni ai Federației Ruse, a mai anunțat oficialul rus. Potrivit acestuia, „mii de cetățeni” din Herson cer să aibă cetățenie rusă.
Klaus Iohannis ajunge joi la Kiev, împreună cu Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi
ACTUALIZARE 09.50 Președintele Klaus Iohhannis ajunge astăzi la Kiev, într-o vizită comună cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi.
Liderii UE au ajuns la Kiev
ACTUALIZARE 09.40 Liderii europeni Macron, Scholz și Draghi au ajuns la Kiev. Ministrul francez de externe Catherine Colonna a confirmat că cei trei au ajuns la Kiev.
Rusia atacă Lugansk din nouă direcţii, afirmă armata ucraineană
ACTUALIZARE 08.27 Rusia şi-a concentrat principalele forţe de atac în nordul regiunii Lugansk şi ar fi încercat să atace simultan în nouă direcţii, a declarat şeful armatei ucrainene, potrivit The Guardian. „Lupta aprigă pentru regiunea Lugansk continuă”, a declarat Valerii Zaluzhni, comandantul-şef al forţelor armate.
Ruşii folosesc avioane, rachete şi artilerie, a adăugat el. Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a declarat că armata ucraineană apără oraşul-cheie Severodoneţk şi încearcă să împiedice forţele ruseşti să cucerească oraşul Lisichansk, situat pe malul opus al râului Doneț.
Liderii UE, în drum spre Kiev
ACTUALIZARE 08.15 Președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și premierul Italiei, Mario Draghi, sunt în drum spre Kiev, acolo unde se vor întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Arnold Schwarzenegger acuză Europa că plătește războiul Rusiei împotriva Ucrainei: „Avem mâinile pătate de sânge”
ACTUALIZARE 08.12 Actorul american Arnold Schwarzenegger a ținut un discurs dur la adresa Europei, în cadrul unui summit de mediu pe care l-a înființat în urmă cu câțiva ani. Starul de origine austriacă a declarat că, din cauza dependenței față de gazul rusesc, Europa practic plătește războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Arnold Schwarzenegger a arătat în cadrul unui discurs la Austrian World Summit că Rusia a primit de la Europa mult mai mulți bani pentru combustibilul livrat decât a cheltuit pe rachetele lansate împotriva Ucrainei, spunând că Occidentul are „mâinile pătate de sânge”. Actorul susține că există tehnologia pentru a renunța la dependența de combustibilii fosili.
Citește continuarea AICI
Războiul din Ucraina a ajuns într-un „punct critic”. Cele trei scenarii posibile prin care acest conflict se poate termina
ACTUALIZARE 08.05 Războiul din Ucraina a ajuns într-un „punct critic” ce ar putea decide rezultatul, pe termen lung, al acestei confruntări militare, se arată într-o analiză CNN în care sunt citate mai multe surse militare și din serviciile de informații americane și occidentale.
Momentul se dovedește a fi decisiv inclusiv pentru țările occidentale care au oferit sau încă oferă sprijin militar guvernului de la Kiev, în condițiile în care guvernele acestor țări se confruntă cu o creștere a deficitului economic dar și cu riscul epuizării stocurilor interne de arme și muniții.
Oficialii și experții occidentali studiază în prezent trei scenarii posibile referitoare la modul în care acest război poate evolua din acest moment și care ar fi deznodământul pentru fiecare situație în parte.
Citește continuarea AICI
SUA cer Chinei să nu se situeze „de partea greşită a istoriei” și să nu mai sprijine invazia Rusiei în Ucraina
ACTUALIZARE 07.55 Statele Unite au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze „de partea greşită a istoriei”. Este o reacţie la convorbirea telefonică dintre preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, care a avut loc miercuri.
„Suntem îngrijoraţi de alinierea Chinei cu Rusia”, a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, ca reacţie la conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi în timpul căreia Beijingul a asigurat Moscova de sprijinul său în materie de suveranitate şi securitate, relatează AFP, citată de Agerpres.
„La mai bine de trei luni de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate”, a spus oficialul american.
Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt așteptați la Kiev
ACTUALIZARE 07.20 Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi joi la Kiev să îşi exprime sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta luptă să reziste unui atac necruţător din partea Rusiei, potrivit Reuters.
Organizarea vizitei cancelarului german Olaf Scholz, a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a prim-ministrului italian Mario Draghi a durat câteva săptămâni, cei trei lideri urmărind să depăşească criticile aduse de Ucraina cu privire la răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia.
Vizita, care nu a fost anunţată din motive de securitate, are loc cu o zi înainte ca executivul UE să facă o recomandare cu privire la statutul candidaturii Ucrainei la UE, perspectivă faţă de care cele trei ţări au fost reţinute, relatează Agerpres.
Miercuri, în România, Macron a spus că este timpul ca Europa să reasigure Ucraina cu privire la ambiţiile sale europene.
„Suntem într-un moment în care trebuie să trimitem semnale politice clare, noi europenii, către Ucraina şi poporul ei, când acesta rezistă eroic”, a spus preşedintele francez, fără a oferi detalii.
Ucraina acuză Rusia că foloseşte Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale
ACTUALIZARE 07.15 Companiile şi persoanele din Rusia recurg la entităţi din Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale, a afirmat miercuri un grup de parlamentari ucraineni, care a îndemnat Statele Unite să ia măsuri în privinţa acestor acuzaţii, relatează Reuters.
Aflat la Washington, negociatorul-şef ucrainean David Arahamia a declarat că delegaţia parlamentară urmează să aibă întâlniri la Congresul SUA, Departamentul de Stat şi Trezorerie pentru a creşte gradul de conştientizare a acestei problemei, printre alte subiecte care vor fi abordate.
„Ei (ruşii) folosesc foarte mult acum... băncile georgiene, sistemul financiar georgian, companiile georgiene şi aşa mai departe”, a spus el reporterilor la un eveniment organizat de German Marshall Fund, potrivit Agerpres.
„Dacă eşti un rus sancţionat, intri pe internet, deschizi o companie georgiană, deschizi de la distanţă contul bancar şi începi procesarea”, a mai spus David Arahamia, făcând presiuni ca Washingtonul să ia măsuri, fără a oferit însă mai multe detalii sau exemple concrete.
Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, în timp ce ambasada Georgiei a refuzat să comenteze imediat referitor la aceste acuzaţii.
Ţările occidentale, sub conducerea SUA, au impus Rusiei sancţiuni fără precedent în urma invadării Ucrainei pe 24 februarie.
Dar sancţiunile nu au fost suficiente, a afirmat Arahamia, care a făcut apel ca administraţia Biden să desemneze Rusia drept stat care sponsorizează terorismului.
„Va ajuta foarte mult pentru că, dacă este recunoscută ca stat ce sponsorizează terorismului, vor exista o mulţime de probleme de conformitate la nivel mondial... Va ajuta la folosirea sancţiunilor”, a adăugat Arahamia.
Zelenski va participa la summiturile G7 şi NATO
ACTUALIZARE 07.10 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară pe Twitter că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi la Madrid, relatează dpa.
Zelenski a scris că a „acceptat cu recunoştinţă invitaţia” cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie - 30 iunie.
Şeful statului ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior.
Secretarul general al NATO anunţase miercuri că preşedintele Ucrainei este invitat să ia parte la summitul Alianţei. El a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei, care să o ajute să treacă de la echipamentele din epoca sovietică la armele moderne.
Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin teleconferință la ultimul summit care a avut loc în luna martie, la Bruxelles.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
