Putin susține că ajutorul NATO pentru Ucraina este „o linie roșie”. SUA spun că orice agresiune a Rusiei va avea un răspuns „serios”
Preşedintele rus Vladimir Putin a numit marţi extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina drept „o linie roşie” despre care el speră să nu fie depăşită, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la exerciţiile militare care au loc lângă graniţele Rusiei. De asemenea, Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a transmis tot marți că o nouă „agresiune” a Rusiei împotriva Ucrainei ar conduce la un răspuns „serios”, informează France Presse și Reuters.
Vorbind la un forum de investiţii la Moscova, Vladimir Putin a declarat că Rusia dezvoltă o nouă rachetă hipersonică care va fi în curând în arsenalul de luptă al armatei.
Anterior, Statele Unite şi Marea Britanie au avertizat Rusia în legătură cu orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, în timp ce NATO s-a întâlnit pentru a discuta despre intenţiile Moscovei de a masa trupe la graniţa cu fosta republică sovietică.
Amenințările Moscovei
Totodată, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi NATO că a desfăşurat o cantitate semnificativă de echipament militar greu în apropierea graniţelor Rusiei şi a spus că Moscova ar putea să răspundă ameninţărilor de securitate din partea ţările occidentale şi a Ucrainei dacă este necesar, notează Agerpres.
Oficiali americani, NATO şi ucraineni au tras un semnal de alarmă în ultimele săptămâni din cauza a ceea ce spun ei că sunt mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina şi au sugerat că Moscova s-ar putea pregăti să lanseze un atac în perioada următoare. Moscova a negat orice planuri de a face acest lucru.
De asemenea, ministrul Lavrov a spus că manevrele militare ucrainene şi utilizarea dronelor în estul ţării, deţinut de separatiştii proruşi, reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei, care este gata să răspundă dacă va fi necesar.
„Pur şi simplu nu putem exclude posibilitatea ca Kievul să pornească într-o aventură militară”, a declarat șeful diplomației ruse într-o conferinţă de presă la Moscova. Acesta a mai spus că Vladimir Putin a subliniat anterior că Rusia nu are nevoie de conflict, „dar dacă Occidentul nu poate reţine Ucraina - şi dimpotrivă o încurajează - bineînţeles că vom face toţi paşii necesari pentru a ne asigura securitatea”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Răspunzând preocupărilor legate de masarea de trupe, Rusia a declarat în repetate rânduri că este liberă să şi le mute pe propriul teritoriu şi că astfel de mişcări nu ar trebui să fie un motiv de alarmă.
NATO se reunește pentru a discuta despre tensiunile de pe flancul estic al alianței
Miniştrii de externe ai statelor NATO s-au reunit marţi la Riga, în Letonia, în timp ce aliaţii sunt alarmaţi de o masare de trupe ruseşti în apropierea graniţei de est a Ucrainei şi o confruntare asupra migraţiei la graniţa polono-belarusă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la o concentrare neobişnuită a soldaţilor ruşi în apropierea aliatului NATO Ucraina în ultimele săptămâni.
Stoltenberg a declarat vineri că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ar putea să o „coste”. Asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, a spus că „toate opţiunile” sunt pe masă ca răspuns. Ţările occidentale au sancţionat Rusia din cauza conflictului.
„Orice escaladare din partea Rusiei ar fi de mare îngrijorare atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Letonia, iar orice nouă agresiune ar avea consecinţe serioase”, a declarat Antony Blinken, într-o conferinţă de presă cu omologul său leton Edgars Rinkevics.
Secretarul de stat al SUA nu a vrut să spună mai multe despre natura unei eventuale riposte, precizând că doreşte mai întâi „să consulte” aliaţii Statelor Unite din cadrul NATO marţi şi miercuri în capitala Letoniei.
„Suntem foarte îngrijoraţi de mişcările pe care le vedem” din partea trupelor ruse la graniţa cu Ucraina, a precizat șeful diplomației americane, subliniind în același timp că strategia Rusiei constă în a crea provocări care să justifice acţiunile Moscovei.
De asemenea, Antony Blinken a avertizat din nou că Washingtonul lucrează în coordonare cu Uniunea Europeană la noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzat că foloseşte migranţii în mod „cinic” ca „arme” pentru a-şi destabiliza vecinii europeni.
Spionajul occidental, tot mai convins că Vladimir Putin vrea să smulgă Ucrainei încă o bucată din teritoriu
Statele Unite și-au avertizat aliații în legătură cu o posibilă incursiune rusă pe teritoriul ucrainean, iar oficialii serviciilor de informații americane și britanice cred tot mai mult că liderul de la Kremlin vrea să preia controlul asupra unei porțiuni și mai mari din teritoriul Ucrainei, după ce în martie 2014 Federația Rusă a anexat Peninsula Crimeea.
Avril Haines, directoarea serviciilor naționale de informații din SUA, a mers luna aceasta la Bruxelles pentru a le împărtăși ambasadorilor NATO ce informații au americanii despre situația din Ucraina și despre o posibilă intervenție militară rusă în această țară. Întâlnirea era planificată de mai mult timp și s-a referit și la alte probleme, dar îngrijorările tot mai mari legate de Rusia s-au numărat printre amenințările pe termen scurt discutate, conform cotidianului New York Times.
Serviciile secrete americane și britanice sunt din ce în ce mai convinse că Vladimir Putin are în vedere o acțiune militară pentru a prelua controlul asupra unei porțiuni mai mari din Ucraina sau pentru a destabiliza țara suficient de mult astfel încât să poată instala un guvern pro-Moscova.
De altfel, pe 21 noiembrie, șeful Agenției de Informații pentru Apărare a Ucrainei, generalul Kyrylo Budanov, a declarat pentru publicația Military Times că Rusia are peste 92.000 de soldați comasați în jurul granițelor Ucrainei și se pregătește pentru un atac până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.
Miza Ucrainei și „punctul de inflexiune” al lui Vladimir Putin
SUA au promis Kievului, în septembrie, ajutor militar suplimentar în conflictul cu separatiştii proruşi şi şi-au exprimat „angajamentul ferm” faţă de integritatea teritorială a Ucrainei. Casa Albă a anunţat un pachet de asistenţă pentru securitate în valoare de 60 de milioane de dolari pentru Ucraina.
Pachetul include rachete anti-tanc Javelin şi alte capacităţi militare defensive „letale şi neletale” care să-i permită Ucrainei „să se apere mai eficient împotriva agresiunii ruse”. Ucraina încearcă să urgenteze stabilirea unei strategii pentru prezența forțelor militare ale SUA în regiune. Rusia a anticipat acest lucru și încearcă să descurajeze Ucraina, prin menținerea presiunii la graniță.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
