Primul vaccin contra ştirilor false

Data actualizării: 24.01.2017 07:47 Data publicării: 24.01.2017 04:06

aglomeratie de oameni printre ruinele din siria. — Una din cele mai puternice imagini ale războiului din Siria. Foto: GettyImages

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge doreşte să creeze un instrument psihologic care să fie eficient în identificarea acelor ştiri ce deformează realitatea faptică. Cercetătorii sugerează că ”expunerea preventivă” a cititorilor la o mică ”doză” de informaţie greşită ar putea să ajute organizaţiile în lupta lor de neutralizare a afirmaţiilor false, potrivit News.ro.

Siria cladiri bombardate ianuarie 2014 GettyImages septembrie 2015 — Foto: GettyImages

Ştirile despre alegerile prezidenţiale americane şi despre Siria se numără printre cele care au cauzat îngrijorări majore în rândul companiilor media. ”Dezinformarea poate fi de durată, poate să se răspândească şi poate să se înmulţească precum un virus”, a explicat coordonatorul studiului, Sander van der Linden, profesor la Universitatea Cambridge.

”Ideea generală este aceea de a furniza un repertoriu cognitiv care să contribuie la construirea unei rezistenţe la dezinformare, pentru ca data viitoare când oamenii nimeresc peste astfel de ştiri false ei să fie mai puţin susceptibili de a crede în ele”, a explicat coordonatorul studiului.

Studiul, ale cărui concluzii au fost publicate în Global Challenges, a fost realizat sub forma unui experiment ”deghizat”. Unui număr de 2.000 de rezidenţi americani le-au fost prezentate două afirmaţii despre încălzirea globală.

Potrivit autorilor studiului, atunci când ştiri false le-au fost prezentate participanţilor în mod consecutiv, influenţa pe care anumite fapte bine cunoscute şi dovedite o aveau asupra oamenilor a fost anulată. Dar, atunci când informaţia reală a fost combinată cu informaţia falsă, sub forma unui avertisment, ştirile false au avut o rezonanţă mai mică.

Ştirile false, precum aceea potrivit căreia papa Francisc l-ar fi susţinut pe Donald Trump sau aceea potrivit căreia Hillary Clinton ar fi vândut arme de foc organizaţiei teroriste Stat Islamic, au fost citite şi distribuite de milioane de ori de utilizatorii reţelei de socializare.

Facebook în timpul campaniei electorale din Statele Unite. Facebook, cea mai importantă reţea de socializare din lume, a anunţat după alegeri că va implementa o serie de măsuri pentru a combate ştirile false.

Companiile Google şi Twitter sunt presate la rândul lor să ia măsuri pentru a stopa acest fenomen. Oficialii germani ar fi propus înfiinţarea unui departament special de combatere a ştirilor false, în perspectiva alegerilor generale din 2017, iar un politician de rang înalt din Partidul Laburist din Marea Britanie a avertizat săptămâna trecută că spaţiul politic britanic riscă ”să fie infectat prin contagiere”.

Realizarea intenţionată de ştiri false cu scopul de a îi păcăli sau de îi distra pe cititori nu reprezintă ceva nou. Însă, în urma apariţiei reţelelor de socializare, ştirile reale şi cele fictive sunt prezentate în maniere atât de asemănătoare, încât uneori este dificil să se facă o deosebire între ele. În prezent există sute de site-uri de ştiri false. Unele imită intenţionat site-urile unor ziare reale, altele sunt site-uri de propagandă guvernamentală, iar altele încalcă linia dintre satiră şi dezinformare pură, uneori în scopul obţinerii de foloase politice.